Page 42 - 1963-04
P. 42
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI i ir. 2581
Recom andările Consiliului agricol (Ibi nou oere
regional cu privire la cultura líteme la (?ălaa
cartofului în anul 1963 (1) La Călan, a luat fiinţă noul
ccrc literar „Mihai Emincscu“
( Urmare din pag. l-a) Datorită Înmulţirii vegetative, soiu c.mea de 10—-15 cm. S3 realizează care îşi va desfăşura activita 1
rile de cartof degenerează repede, temperatura de 5—8 °C şi merge spre tea [>c lingă clubul muncito
sărace, podzolice, citi 30—40 tone/ pierzîndu-şi însuşirile de productivi încălzire, ceea ce corespunde cu pri resc din localitate. j
ha. Unde sînt precipitaţii mai puţi tate şi calitate. ma jumătate a lunii aprilie. j
ne, se va da cite 2 0 tone/ha. In f>rima şedinţă de consti j
Tuberculii care in aparentă sînt Distanţa de plantare: Variază in tuire a fost ales biroul cercu
In lipsa gunoiului de grajd se poate complet sănătoşi şi mari, pol da funcţie de soiul cultivat, meloda de lui şi s-a prelucrat regulamen Ş
folosi mraniţa în cantitate de 5—10 plante degenerate cu producţie ex pi,iritare şi de îngrijire a culturii, de tul de funcţionare a acestuia.
tone/ha., aplicată la cuib o dată cu trem de scăzută. Degenerarea are loc mărimea tuberculilor folosiţi la plan De asemenea, au fost discutate
plantarea cartofilor. sub influenta condiţiilor climatice ne tare. sarcinile ce stau in fata cercu
favorabile şi ca urmare a atacului do lui pnnindu-se accent pe spri-
Gunoiul se încorporează în sol o viroze. Oricare ar fi meloda aleasă trebuie jinirca activităţii culturale Io-
dată cu arătura de toamnă, iar în re. Ră se realizezi circa 40.000—50.000 calc, afirmarea tinerelor talente
giunile umede din zona montană si Datorită degenerării este necesar cuiburi la ha. la soiurile tîrzii şi in publicaţiile regionale şi dez-
pr?montană se poate încorpora in a se face schimbarea periodică a car 50.000—60.000 cuiburi la soiurile tim voltarca cercului prin atrage
sol şi primăvara timpuriu. tofilor de sămînţă in 2—4 ani, în purii. Pentru realizarea acestor den rea de noi membri.
funcţie de zona da cultură, cu mate sităţi. cartofii se plantează la distanta
Ingrăşămintele chimice azotate fo rial sănătos, reînnoit. de 60—70 cm. între rînduri şi 35— Cu acest prilej, Iov. Mircca
losite singure se dau în doze de cite 40 cm. pe rînd, sau 50—60 cm. între Iu tă a împărtăşii din experien
200—300 kg./ha.. iar cînd se folosesc Producerea cartofilor de sămintă rînduri şi 40—50 cm. pe rînd pentru ţa cercului literar „ Flacăra“ din
împreună cu ingrăşămintele fosfatice trebuie să se facă numai pe loturi lucrări mecanizate de întreţinere. Hunedoara privitoare la organi
şi potasice se vor da la ha. cite 2 0 0 — spiniociere speciale în care să se a- Cantitatea de tuberculi la ha. este zarea şedinţelor dc lucru.
250 kg. azotat, 250—300 kg. super- piice toate măsurile indicate pentru determinată de mărimea tuberculilor
tosfat şi 100—150 kg. sare potasică. obiinerea unui material sănătos, n- pcntiu plantare. ___ i
cordind cea mai mare atentie lucră
Superfosfatul şi sarea potasică sc rilor de combatere a dăunătorilor, bo Plantatul se face în urma brazde De Ia corespondenta voluntari In ultimii ani, îa parterul blocu rilor noi construite in oraşul Deva
recomandă a se administra sub ară lilor şi înlăturarea din ian a plan le' deschise cu cultivatorul cu ră s-au deschis numeroase unităţi corn ercialc, dotate cu mobilier modern
tura adîncă de bază. i l o r cu aspect degenerat. rite sau în urma plugului. ® Interiorul magazinului O.C.L. efectuează practica 17 elevi ai şi cu instalaţii de iluminat fluorescent. Aceste magazine atrag atenţia
Alimentara nr. 8 din Petroşani, centrelor şcolare cooperatiste cumpărătorilor prin bogatele sortim ente de mărfuri cu care sînt apro
Cele mai mari sporuri de recoltă in ''iapa actuală se recomandă in Adîncimea de plantare: Diferă in al cărui responsabil este comu din Alba Iulia şi Bucureşti. încă vizionate.
se obţin alunei cind ingrăşămintele tensificarea acţiunii pentru înmulţirea funcţie de zona de cultură, in nistul Anton Ivansuc, are un din primele zile de practică ele
chimice se aplică pe fond îngrăşat soiurilor pure de cartofi, folosind me zonele cu apă freatică la ma aspect îngrijit. Mărfurile aran vii acestor şcoli s-au străduit să Unul din magazinele mult apreci ate de populaţia oraşului este şi cel
cu 2 0 tone gunoi de grajd la ha. tode rapide de înmulţire ca : iarovi- re adincime se plantează la 1 2 — jate cu gust în rafturi, aprovizio,- aplice noţiunile teoretice însuşite de încălţăminte. Fiind aprovizionat î n permanenţă cu sortimente bogate
Azolalnl da amoniu se aplică o dala zarea şi încollirea tuberculilor în me 15 cm., iar în zona favorabilă la narea la timp a unităţii cu sor in perioada de şcolarizare. Dove- de încălţăminte pentru femei şi bă? baţi, magazinul esle vizitat zilnic de
cu lucrările de pregătire a plantării. diu umed. plantarea de jumătăţi de 10 — 12 cm. Pe terenurile grele timente bogate, curăţenia, vă dinclu-se bine pregătiţi, ei spri numeroşi cumpărători care sînt sati sfăcuţi atît de calitatea modelelor
tuberculi, plantarea prin răsad etc. şi reci, plantarea se face la 8 — 1 0 desc preocuparea colectivului dc jină vânzătorii unităţilor în mun prezentate cit şi de atenţia cu care s ini trataţi de către vînzătorii acestei
b) Lucrările de pregătire a solului: pe loturi seminciere bine îngrăşate aici de a satisface pe deplin exi ca de deservire a populaţiei. unităţi.
Cartoful cere terenuri afinate in şi lucrai-'. cm. adincime. genţele cumpărătorilor.
adincime, ferlile şi reavăne. Lucrarea Lucrările de întreţinere: Lucrări Printre cei mai buni practi In fotografie : Aspect din interi orul magazinului.
de bază pentru pregătirea terenului d) Pregătirea materialului de plan Această unitate şi-a îndeplinit canţi se numără Maria Buch-
rezervat culturii cartofului este ară tare şi tehnica plantării: Cartofii des le de întreţinere aplicate la timp. sarcinile trimestriale de plan în man, Dorica Tiruţa, Minerva Fabricile de ţigarete se pregătesc pentru
tura adîncă executată în toamnă la tinaţi pentru plantare trebuie aleşi cu constituie rezerva cea mai impor proporţie de 130 la sută, cles- Coşa, Doina Pascu, Viorica Moca
25—30 om. care pe orice tip de sol grijă, fie că provin din lotul semin- tantă pentru sporirea producţiei do făcîncl către populaţie de la în şi Margareta Păran. prelucrarea noii recolte de tutun
sporeşte producţia de tuberculi cu cier, fie din cultura obişnuită. cartofi. Prin afînarea permanentă a ceputul anului şi pină acum măr
peste 3 tone/ha., în comparaţie cu solului şi distrugerea buruienilor se furi în valoare de 979.780 lei. F. PETRE Campania de contractare a tutunu Incepind cu anul acesta, se vor
arătura efactualâ in primăvară. Cînd Alegerea se face de la recoltare, asigură condiţii optime de creştere Cumpărătorii apreciază îndeo lui s-a încheiat cu succes în ţoale produce în cantităţi mari ţigaretele
cartoful urmează după trifoi, lucerna relinind de sămînţă cartofi de mă şi dezvoltare a tuberculilor. sebi strădania şi corectitudinea 0 Pe adresa Comitetului sin regiunile ţării. Gospodăriile agricole „Mărăşeşti“ eu filtru. Pentru aceasta,
sau alte plante furajere perene, se rime mijlocie, perfect sănătoşi, şi se vinzătoarelor Marcela Pataki, dicatului staţiei C.F.R. Simeria colective cultivă tutun anul acesta fabricile vor primi in curind 6 ma
recomandă executarea arăturii adinei repetă in primăvară înainte de plan Fiind lucrarea cea mai economică Maria Kamenitzky, Martonoşi Iri- a sosit o scrisoare, expediată pe o suprafaţă cu peste 1 .0 0 0 ha. şini de ataşat filtre, 3 maşini de
de 30 cm. la a doua coasă, iar cînd tare, după ce în prealabil s-a făcut şi eficientă pentru întreţinerea tere na şi Maria Lăncrăjan. de către lucrătorul de magazie mai mare decit în anul trecut, in mare productivitate pentru tăiat tu
cartoful urmează în cultură după ce proba de încoltire. nului afinat şi curat de buruieni pină Ioan Mitrea. In cuvinte pline de numeroase raioane din regiunile tun şi alle mecanisme.
reale esle bine să se executa două la răsărirea cartofilor, grăpatul se ION CHIRAŞ căldură şi recunoştinţă el arată Bucureşti, Banat şi Oltenia, colecti
arături: una mai puţin adîncă; de Se recomandă tuturor unităţilor a- face imedial după plantare. Recoman condiţiile de tratament de care viştii au însămînţat suprafeţe impor La înzestrarea fabticilor cu piese
15—18 cm. efectuată imediat după gricole care cultivă cartofi, să veri dabil este ca această lucrare să so ° In ultimul timp, activitatea a beneficiat la spitalul de fti- tante. In acelaşi timp, fabricile de do schimb şi utilaje moderne o con
plantele premergătoare şi alta adin- fice puterea lor de încoltire şi să facă de 1— 2 ori cu grapa uşoară. gliişeelor C.E.C. cu gestiune s-a ziologie din Deva. Prin îngriji ţigarete se pregătesc intens pentru tribuţie de seamă o aduc muncito
că, executată loamna. Pe terenurile folosească la plantare numai tuber In ceea ce priveşte prăşitul între rin- îmbunătăţit simţitor. Un astfel rea atentă a medicului Anatol prelucrarea noii recolte. Ţoale me rii din secţia metalurgie de pe lingă
podzolice, grele şi reci, arătura se culi care au cel puţin 80 ia sută din duri. acesta se face imed'at ce au de ghişeu care în primul trimes Albu şi a sorei Cornelia Pitic, canismele şi utilajele au fost repa fabrica de ţigarete Bucureşti. Printre
face la 2 0 cm. cu scormoniraa fun colţi normali. In acest scop esle neca- răsărit plantele şi rindurile se disting tru al anului a obţinut rezultate sănătatea i-a fost restabilită şi rate şi revizuite, iar într-o serie de altele, ei au realizat de curind in
dului brazdei cu încă 1 0 cm. sar să se ia probe de cîte 1 0 0 — 2 0 0 bine, execiitîndu-se mecanic sau cu bune este şi cel de la Fabrica îşi va putea relua locul în pro fabrici se instalează noi maşini de stalaţii de umezirea foilor de tutun
tuberculi din loturile de cartofi desti prăsitoarele tractate de animale. chimică din Orăştie. In primul ducţie. In încheierea scrisorii mare productivitate. La fabricile de Si de uscarea tutunului tăiat.
Pe terenurile situate în pantă, ară naţi pentru plantare şi verificată pu trimestru al anului sarcina de el mulţumeşte partidului pentru ţigarete din Bucureşti şi Timişoara,
tura se execută pe curbele de nivel terea lor de încolţire prin iarovizare. Pe solurile mijlocii şi uşoare, dacă plan a fost îndeplinită în pro condiţiile minunate de trata de exemplu, au fost puse în func Prin sporirea suprafeţelor cultiva
la adâncimea de 20—25 cm. şi se n- Dacă tuberculii neîncoltiti sau cu grăpatul s-a făcut după răsărire, porţie de 140 la sută. Această ment, pentru grija manifestată ţiune 4 maşini necesare fabricării ţi cu tutun şi prin înzestrarea fa
fînează, tot cu scormonitorul, cu colţi subţiri depăşesc 2 0 la sută, se praştia mecanică poate fi amînatăpînă realizare se datoreşte mandata faţă de om. unei cantităţi sporite de ţigarete — bricilor cu noi maşini şi utilaje, pro
încă 1 0 cm. recomandă schimbarea cartofilor do cînd plantele au 1 0 — 1 2 cm. rei C.E.C., tov. Ghizela Bordelaş, „Carpaţi“ cu filtru. ducţia de ţigarete va spori in acest
sămînţă, eliminînd încă de la început, care desfăşoară în rînd al sala EMIL CREŢU an cu circa 2 0 la sută faţă de anul
In primăvară, terenul arat din posibilitatea plantării de cartofi ne- Se recomandă executarea a cel pu riaţilor o intensă muncă dc trecut.
toamnă se grăpează cit mai de tim t orespunzători. Pentru obţinerea car- ţin trei praşile mecanice, din care; popularizare a acţiunii de eco ® Ia satul Bretea Romînă, ra
puriu şi apoi se lucrează de 2—3 ori tofiloi timpurii pentru consumul de primele două însoţite concomitent cu nomisire. ionul Haţeg, se desfăşoară in
cu grapa cu colţi reglabili, polidis- vară, se recomandă iarovizarea tu praşile manuale pe rînd. Pentru cul tens lucrările de electrificare.
cul sau cultivatorul. berculilor înainte de plantare. tura cartofilor este absolut necesar AUREL TÎMPEANU Colectiviştii participă prin mun
să sc facă muşuroitul plantelor pentru că patriotică la săpatul gropilor
c) Materialul de plantare: Trebuie Epoca de plantare. Este un factor stimularea formării tuberculilor. A- • La şcoala de 8 ani din Hăr şi plantatul stîlpilor.
să fie de calitate superioară deoa holărilor în obţinerea de produclii ceastă lucrare extrem de importantă ţiigani, unde este director tov.
rece de aceasta depinde obţinerea de sporite la ha. Plantarea se face în se execută cu sapa cu rărită sau cul Viorel - Demian, au fost execu IOAN LUŢ
producţii sporite la ha, mod obişnuit cînd în sol la adin- tivatorul prevăzut cu trupiţe, repe- tate o serie de lucrări de înfru
tindu-se de 2—3 ori, începînd de la museţare. Astfel, prin contribu ® La spitalul unificat din Hu
apariţia primilor boboci florari. ţia voluntară a părinţilor ele nedoara personalul meclico-sani- ¦------- \ © IE N I t /%
vilor a fost împrejmuită curtea tar acordă o asistenţă medicală
Pe scuri In terenurile unde cartofii se plan şcolii cu gard, iar în faţa clă calificată. Merită a fi evidenţiaţi i C J la d i zică din operete ; 19,35 Melodii,
tează la 1 0 — 1 2 cm. adincime, eşle dirii se amenajează rondouri peritru activitatea ce o depun melodii — emisiune dc muzică
suficient să se facă o singură muşu- de flori. Tot prin contribuţia medicii Mihai Nicolae, T. Tomes- l-t APRILIE1 1963 uşoara ; 2 0 ,0 0 Teatru Ia microfon
roire. voluntară a localnicilor s-a con cu si alţii. PROGRAMUL I : 6 ,0 0 Cînlecc premieră „Cuibul de piatră“ 2 1 ,2 0
struit un pod de beton ce tra | şi jocuri populare ; 6,30 Muzică de Muzică dc dans.
• Comitetul raional pentru Dan şi George Bunea, de la Tea Noi m odele puse versează pîrîiaşul din faţa şco A. B o K o S balet ; 7,10 Concert de dimineaţă ;
cultură şi artă din Brad a or trul satiric muzical ,,C. Tănase" In fab ricaţie lii, şi s-a terminat electrificarea 8 .0 0 Sumarul presei centrale ; 8 ,1 0 (.Buletin
ganizat zilele trecute un semi clin Bucureşti. Intîlnirea dintre ei. Ambele lucrări executate sînt ° La I.I.L. „6 August" Petro I Şcoala şi viaţa ; 8,30 Muzică popu
nar cu activiştii culturali de pe studenţi şi artişti s-a desfăşurat La cel de-al patrulea pavilion da în valoare de 13.000 lei. şani s-a deschis, de curînd, un lară romînească şi a minorităţilor m e fe & m fâ i/jc
raza raionului. Au participat di într-o atmosferă caldă, priete mostre, Fabrica de hîrtie „1 Mai“ din curs de ridicare a calificării I naţionale,- 9,30 Teatru la micro
rectorii căminelor culturale, acti nească. Cu acest prilej, oaspeţii Petreşti a participat cu 45 modele GITEORGHE TRIPON muncitorilor din secţiile tîmplă- fon pentru copii : „Oraşul albas- PENTRU 24 ORE
vul Casei raionale de cultură şi au interpretat pentru studenţi confecţii din hirtie. O parte din aceste rie binale şi mobilă. Cursurile I tru“ ; 10,30 Ansambluri artistice ale Vremea se menţine umedă cu ce
al bibliotecii raionale, biblioteca cîteva dintre cele mai îndrăgite modele au fost puse în fabricaţie la 0 La cîteva din unităţile co sînt frecventate de 18 munci minerilor clin Valea Jiului; 1 1 ,0 0 rul mai mult acoperit. Vor cădea
rii comunali şi responsabilii co melodii de muzică uşoară, fiind începutul lunii aprilie. Astfel, au în merciale ale oraşului Haţeg îşi tori. Program muzical dedicat frunta ploi slabe. Vînt moderat, cu inten
lectivelor de conferenţiari. îndelung aplaudaţi. La sfîrşitul ceput să fie executate carnetele da şilor de pe ogoare ; 11,30 Vorbeş sificări temporare predominind din
acestei întîlniri, interpreţii şi buzunar (1 1 modele), blocuri de schi C. IOAN te Moscova : 1 2 ,2 0 Interpreţi de sud-vest şi vest. Temperatura sta
Cu acest prilej au fost dezbă studenţii şi-au făcut urări reci te (2 modele), mape pentru acle per muzică uşoară ; 13,10 Dc toate ţionară : minimele între 4 şi 10 gra
tute teme c a : „Organizarea şi proce de noi succese în viitor sonale şi altele. IN E D I T U R A P O L I T I C A pentru toţi ; 14,00 Melodii popu de, iar maximele între 13 şi 19 gra
conţinutul propagandei ştiinţifi (I. Nicoară — corespondent). lare cerute dc ascultători ; 14,44 de.
ce", „Sarcinile şi activitatea bi De la începutul anului şi piuă în a apărut: Album dc melodii ,- 15,30 Din via
bliotecilor comunale şi săteşti ® Pionierii clin Pianul ele Jos, prezent au fost fabricate şi alte mo ţa satelor patriei ; 16,10 Jocuri PENTRU URMĂTOARELE
pentru ridicarea nivelului cultu raionul Sebeş, au păşit în prime dele noi ca plicuri, covoara de hir E c a s a ta, îngrijeşte-o populare ; 17,00 Muzică dc es- 3 ZILE
ral al colectiviştilor", „Opoziţia le zile de şcoală ale acestui nou tie etc. ! tradă interpretată dc orchestre dc
de neîmpăcat dintre ştiinţă şi trimestru cu amintiri şi impre coarde ; 18,30 Romanţe ; 19,01 Mu- Vremea în curs de îmbunătăţire şi
religie" etc. In partea a doua a sii din vacanţă, dintre cele mai Se înfăptuieşte temperatura în creştere uşoară.
seminarului, activiştii culturali frumoase. Pe lingă numeroasele
fruntaşi din raion au prezentat acţiuni cu caracter recreativ, ei o propunere Lucrarea, scrisă într-o formă ră redau numeroase metode şi tm u s m M
aplicaţii practice privind organi au participat la o serie de munci atractivă, tratează numeroase forme folosite de grupele de
zarea serilor de experienţe ştiin patriotice. Astfel, sub îndrumarea La înlilnirile cu deputaţi), cetăţenii probleme privitoare la gospodă partid, deputaţi şi comitete de mm
ţifice (D. Aurel — corespondent) tov. Adam Ana şi Savu Cornel, din satul Pricaz raionul Orăştie au rirea şi întreţinerea în bune con- bloc pentru a face viaţa locata
învăţători, pionierii au colectat propus să fie canalizat pîrîul care diţiuni a locuinţelor, avut obş rilor mai frumoasă, pentru sta lC.il. SIMERIA
8 De curînd, în mijlocul stu 2.000 kg. de fier vechi şi au luat trece prin sat. Ei s-au angajat să tesc. tornicirea unor relaţii tovărăşeşti
denţilor de la Institutul de mine parte la plantarea unui însemnat participe, prin muncă patriotică, la între locatari. ca/te b id d z â Â M e íj J ^ úooM
din Petroşani au poposit oaspeţi număr ele pomi fructiferi (Nico- înfăptuirea acestei lucrări. Studiind Materialele cuprinse în broşu
d ra g i: interpreţii de muzică lae Ursu — corespondent). propunerea Comitetul executiv al Sfa
uşoară Dorina Drăghici, Sorina tului popular comunal Turdaş a trecut
la traducerea ei in viată. Pină in pre
zent s-a ex?cutat canalul pe o lungi
me de 2 0 0 m.l.
Munca dirijorului ele cor sei raionale de cultură din Orăş ţei coriştilor. Oare cele 14 co - b f U r C M k M , ic
tie, de pildă, cu toate că a avut mitete ale sindicatelor din oraş
o sarcină de răspundere un repertoriu bogat, fiind apre nu sînt in măsură să sprijine m í fi o a  fid ,
ciat pentru acest lucru, în ul practic clubul ? Desigur că da. ( M m u ü id o m , ô tim i id m z /i
Mii de oameni ai muncii de Petroşani 31 de dirijori, iar în Bine orientat, spre problemele tima vreme a desfăşurat o acti Un cuvînt de spus în acest sens,
pe întinsul regiunii noastre des acest an urmează cursurile ex actuale ale gospodăriilor colec vitate sporadică, mai mult oca are şi Consiliul local al sindi M atíe ÍÁ ím É á t de,a im e
făşoară o activitate pasionantă terne de dirijori din i lia. Ha tive, este şi repertoriul corului zională. Aceasta, deoarece con catelor Deva care trebuie să se
în cadrul formaţiilor artistice de ţeg, Sebeş şi Brad încă 84 de Casei raionale de cultură din ducerea casei de cultură nu s a ocupe în mai mare măsură de M qaol.
amatori. Ei duc în scenă bucu tovarăşi. Alba Iulia. El reflectă transfor preocupat îndeaproape de per activitatea clubului. In situaţie
ria zilelor noastre, oîntă în vers mările adinei care au loc în sa manentizarea activităţii forma asemănătoare se află şi corurile TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI ALBA SOLIA
măr *ele realizări obţinute pe Majoritatea absolvenţilor a- tele noastre prin bucăţi corale ţiei. Membrii corului din Orăş cluburilor sindicatelor din Gura-
drumul desăvîrşirii construcţiei cestor cursuri, ca şi cadrele spe ca: „Bucuros e-nlregul sat", „La tie au îndrăgit muzica, fapt ce barza şi Vulcan. Spre deosebire A MU N TĂ
socialiste. Una dintre formaţiile cializate, profesorii de muzică, gospodărie", „Invîrtita de la Al l-au demonstrat printr-o fru de acestea însă, sînt unele forma
care se bucură de o deosebită depun o muncă neobosită pen ba" şi altele. Interpretate cu moasă interpretare a numeroase ţii corale care au o slabă activi ţinerea unui concurs în ziua de
apreciere din partea publicului tru continua îmbogăţire a reper- măiestrie, aceste bucăţi sădesc bucăţi din creaţia corală clasică tate din cauza lipsei de preocu 22 aprilie 1963, orele 10
şi spre care se îndreaptă un toriilor formaţiilor pe care le optimism în sufletul spectatoru şi contemporană (la al Vl-lea pare a dirijorilor. Este cazul
mare număr de artişti amatori, conduc, pentru creşterea măies lui, bucuria vieţii noi. Calitatea concurs acest cor a prezentat corurilor din Sîntandrei şi Cris- PEN TRU OCUPAREA URM ĂTOARELOR PO STU R I:
este corul. Semnificativ în acest triei artistice. Demne de remar deosebită a interpretării unui re „Ana Lugojana" de Filaret Bar- tur. Tovarăşii Crişan Gheorghe
sens este faptul că la al V I 1-lea cat sînt succesele obţinute de pertoriu judicios ales, pe măsu bu). Dirijorul corului — tov. şi Ajtai Ştefan au neglijat a- ® un p o s t a c t o r c l a s a a I I - a
concurs şi-au anunţat participa corul Combinatului siderurgic ra posibilităţilor, caracterizează Ioan Brălescu — poate ataca cu ccastă muncă, invocîncl diferite ® un p o s t a c t o r c l a s a a I l I - a
rea 217 formaţii corale, care în Hunedoara, condus de Constan şi numeroase alte formaţii. Prin încredere un repertoriu care pretexte. Dînşii, şi alţi tovarăşi ® un p o s t a c t o r c l a s a a I V - a
sumează (ieste 10.000 de artişti tin Ungureanu. Repertoriul bo tre acestea se numără corurile să-i mobilizeze şi mai mult pe dirijori de cor, nu trebuie să
amatori, cu aproape' 2.000 mai gat al corului, în care un loc căminelor culturale din Dobra, corişti in această muncă fru uite că le-a fost încredinţată o CEI CARE DORESC SA PARTICIPE VOR TRIMITE PIX
mulţi decit la cel de-al Vl-lea deosebit îl ocupă cîntecele închi Băieşti şi Baia de Criş, al Casei moasă şi pasionantă. Alte co sarcină de răspundere, aceea de LA DATA CONCURSULUI URMĂTOARELE ACTE:
concurs, care s-a desfăşurat cu nate partidului, patriei noastre raionale de cultură din Haţeg ruri, cum sînt cele ale clubu îndrumare artistică a zeci de
socialiste („T e cînt partid", sau ale cluburilor muncitoreşti rilor sindicatelor din Gurabar- amatori, entuziaşti purtători de — cerere de înscriere;
doi ani în urmă. „Partidul ne conduce", „Măreţ din Simeria şi Lonea, care se za, Deva şi Vulcan au activitate cuvînt ai creaţiei muzicale co — certificat de stu dii;
Larga popularitate a formaţii pâmînt al patriei iubite", „Pa slabă deoarece nu sînt suficient rale. Lor, dirijorilor, le-au încre
trie, pămînt de aur"), muncii o- bucură de o deosebită aprecie ajutate de comitetele sindicate dinţat forţele sute de corişti, — autobiografie.
lor corale, măiestria interpretării ţelarilor („Cînlecul stderurgişli- lor. La repetiţiile corului din forţe pe care au datoria să le
sînt rezultatele strădaniilor co ior“ ), precum şi bucăţi corale re din partea spectatorilor pen Deva, de exemplu, care are în pună în valoare prin alegerea
lective ale coriştilor în fruntea inspirate din folclorul hunedo- scrişi peste 100 de membri, judicioasă a unui bogat reperto
cărora se află dirijorul. Pentru rean („Suită de cîntece populare tru repertoriul lor bogat şi in participă un număr mic de to riu. Dirijorul trebuie să fie a-
continua creştere a calităţii in din Ardeal“ ), este în măsură să varăşi. Din această cauză corul cela care să militeze continuu
terpretative a formaţiilor corale terpretare deosebită. n-a apărut ele multă vreme în pentru o înaltă ţinută artistică
se duce o muncă susţinută dc pună în lumină, prin linia in faţa publicului. Repertoriul este a formaţiei pe care o conduce,
pregătire a dirijorilor de coru Sînt în regiunea noastră şi şi el sub posibilităţile formaţiei, pentru o bună interpretare, ca
ri. Numai în ultimii doi ani au terpretativă imprimată, adevă deoarece dirijorul — tov. Ioan pabilă să transmită în rindurile
absolvit secţia externă de dirijat- unele formaţii corale a căror ac Munteanu — nu poate pune în oamenilor muncii conţinutul bo
rata valoare a formaţiei hunedo* repetiţii bucăţi corale preten gat de idei ol creaţiilor muzicii
a Şcolii populare de artă din tivitate este lipsită de continui ţioase, neavînd siguranţa prezen- corale.
rene.
tate, fapt care influenţează asu
pra calităţii artistice. Corul Ca-
