Page 43 - 1963-04

Nr. 2581
In lu n a m u rite , b rig a d a cond usă de m in e ru l IIe a F lo -
r c a ti d e p ă ş it p la n u l c u 12 la su tă , e x e c u lm ă lu c ră ri de
bun ă ca lita te . ^
In m ie zu l p ro b le m e lo r
Mai zilele trecute discutam cu un
tovarăş secretar al unei organizaţii
de bază problemele pe care le va
analiza organizaţia respectivă în lu­
na aprilie. Dînsul venea cu propu­
nerea de a se analiza îndeplinirea
planului de extracţie a minereului.
L-am întrebat:
— Aţi îndeplinit planul la minereu
in trimestrul I ?
— L-am depăşit cu mult — mi-a răs­
puns.
— Dar preţul de cost ?
— Nu l-am realizat.
Fireşte, i-am indicat să pună în
discuţie problema preţului de cosi,
care pentru activitatea sectorului
respectiv constituie problema cheie.
Tot în felul acesta a procedat şi
comitetul nostru de partid nu cu
mult timp în urmă. în vreme ce pla­
nul de producţie era nerealizat, ca­
litatea slabă, planul de investiţii ne-
indeplinit, noi am analizat probleme
cum ar fi, de pildă, activitatea-spor­
tivă sau activitatea clubului. Fireşte,
şi aceste probleme sînt importante şi
merită ,să fie luate în atenţia comi­
tetului de partid. Dar la vremea res­
pectivă nu acestea erau problemele
arzătoare. Era nevoie ca noi să ana­
lizăm cauzele pentru care nu se
realizează principalii indicatori de
plan şi să luăm măsuri în consecinţă.
Orientarea aceasta a noastră a iosl
criticată de organele superioare de
partid. Ca urmare, pe baza unor stu­
dii temeinice, analizăm acum proble­
mele cele mai arzătoare. Pină acum,
am acordat multă atenţie calităţii
producţiei şi îmbunătăţirii discipli­
nei în muncă. In luna februarie am
analizat activitatea secţiei Musariu
privind îmbunătăţirea calităţii mine­
reului. In urma analizei respective
Succesul de
m îine se pregăteşte azi
P e n tru u n u l iu curs a v e m d e în d e ­
p lin it s a rcin i im p o rta n te in d o m e n iu l
in v e s tiţiilo r . T re b u ie să d e sch id e m n o i
ză că m in te , să creă m c o n d iţii te h n ic o -
m a te ria le în ved erea e x tin d e rii a c ti­
v ită ţii d e e x p lo a ta re . In p rim a lună
a a n u lu i însă, p la n u l d e in v e s tiţii a
fo s t re a liz a t n u m a i în p r o p o r ţie d e 91
la sulă. d in tre ca re la lu c ră ri g e o lo ­
g ic e d o a r S I la sută. A cea s ta a lit d in
cauza c o n d iţiilo r a tm o s fe rice g re le d in
tim p u l ie rn ii, ca re au în g re u n a t în ­
tre a g a n o a stră a c tiv ita te , c il şi d in
cauza u n o r d e fic ie n te p ro p rii, m ai
ales d e n a tu ră o rg a n iz a to ric ă .
In lu n a feb ru a rie, ca u rm a re a m ă ­
s u rilo r lu a te de c o m ite tu l d e p a rtid
şi con d u cere a e x p lo a tă rii, am in te n ­
s ific a i a ctiv ita te a in to a te p u n cte le
d e lu c ru . O a te n ţie d eoseb ită am a -
c o rd a t-o p u lu lu i Ilin v c u . un ul d in ­
tre o b ie c tiv e le p r in c ip e le a le p la n u lu i
p e a n u l 1963. P e n tru re a liz a re a u n u i
m e tra j s p o rii la acest o b ie c tiv am în ­
to cm it un g ra fic de e x e cu ţie , cu eşa­
lo n a re lu n a ră . P o t r iv it a cestu i g ra fic ,
b clo n a .re a tre b u ie să se e x e c u te c o n ­
c o m ite n t cu săparea, e ch ip e le să facă
s ch im b u l la fa ta lo c u lu i d e m u n că . D e
asem en ea s -a e x e cu ta t un s u ito r în
a x u l p u lu lu i, d e ta o riz o n tu rile in fe ­
rio a re . in scop u l e v a cu ă rii p rin e l a
s t e r ilu lu i; s-a m o n ta t o s ta tic p e n tru
fa b rica re a b e toa n e lor, ca re a p oi se
tra n sp o rtă p rin con d u ctă .
C a u rm a re , in lu n a m a rtie am re a ­
liz a t o v ite z ă d e ava n sa re la acest
p u ţ d e 30,o in . p e lu n ă , c a re n c -u p e r ­
m is să re cu p e ră m în tre a g a ră m în e re
in u rm ă d in p rim a p a rte a a n u lu i.
P u te a m o b ţin e însă o v ite z ă d e a v a n ­
sare şl m a i m a rc. tla că m i-ş i fă cea u
lo c u n cie n ea ju n s u ri. A s tfe l, în c ă rc a ­
rea sterilu lu i n -a lin u l pasul cu cx ca -
v a rc a , s-a m u n cit în s a ltu ri. S e m n i­
fic a tiv în acest sens e fa p tu l că p in ă
la 20 m a rtie s -a u săpa t d o a r 15 m e -
DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3
La E. M . B a rza , d u p ă un trim e s tru
Activitate susţinuta r e a l i z a n f r u m o a s e
®$®®$©©s©$@©®@s@©©®©©s©©@©©©®©®®©»«®3>®®©®©®®0®®®®8©ss®ea®eo@®iB®®®s®®« ®a®®©©®8 ©®@ ®o«e#®*'
Pentru anul în curs, colectivul E. M. Barza Pentru mineri REALIZĂRI OBŢINUTE INPRIMUL TRIMESTRU Al ANULUI
a primit sarcini de o deosebită importanţă. Cu
ocazia dezbaterii cifrelor de plan, minerii şi-au I t IN CURS-DE COLECTIVUL E.M .b a r z a :
exprimat ca şi în alte ocazii hotărîrea lor fer­ D a to rită g r ijii p a rtid u lu i şi g u -
mă de a realiza în mod exemplar aceste sar­
cini. Ei au făcut totodată propuneri preţioase f v crn u lu i, m in e rii şi fa m iliile lo r,
^ la fe l ea t o ii o a m e n ii m u n c ii d in
pentru îmbunătăţirea activităţii. r p a tria n oa stră , tră iesc astăzi o v ia ­
tă nouă, d em n ă, lip s ită d e g rija
Unele cauze de natură obiectivă au făcut ca z ile i d e m îin e . P e n tru în d e s tu la ­
la începutul anului munca să nu dea roadele
aşteptate. S-au mai adăugat şi unele deficienţe re a tra iu lu i lo r, se con s tru ie s c o -
proprii. Aşa se face că în luna ianuarie princi­
palii indicatori ai planului n-au fost realizaţi. b ic c liv c s o cia l-cu ltu ra le n o i, se
c h e ltu ie s c su m e u ria ş e d e b a n i.
9 S e îm b u n ă tă ţe s c n e co n te n it
c o n d iţiile d e m u n că a le m in e rilo r.
Comuniştii însă nu s-au declarat de acord cu In m in ă a c ra ju l coresp u n d e to t
această stare de lucruri. Organizaţiile de partid m a i m u lt c e r in ţe lo r ; o p e ra ţiu n ile
au întreprins acţiuni liotărîte pentru ieşirea din
impas. Semnificativ este că organizaţiile de r g re le de lu cru se m cca n iz ca ză .
partid au pus în centrul atenţiei lor problemele
\ P e n tru uşurarea e fo rtu lu i fiz ic d c-
j) p u s d e m i n e r i , z i l e l e t r e c u t e a u s o -
f s il la e x p lo a ta re m a i m u lte n ti-
economice. Efectuînd o îndrumare şi un control ţ l a j e î n t r e c a r e 4 0 c o lo a n e t c lc s c a -
eficace asupra îndeplinirii prevederilor planului ( p ic e d e s u s ţin e re , d o u ă v e n tila to a ­ Productivitatea muncii — factor
de producţie, organizaţiile de partid şi-au adus re , 10 t f o l i i ş i a lte le . E le fa c m u n - 6
o mare contribuţie la obţinerea unor impor­ ca m in e rilo r m ai u ş o a ră , m ai (
tante succese. Drept urmare, sfîrşitul tri­ i
mestrului i-a găsit pe minerii din Barza cu pla­ , .- determinant în sporirea producţiei
nul realizat la majoritatea indicatorilor de plan. ş
s p o rn ica .
ţ
° E x p lo a tă rii m in ie re B arza i-a
fo s t p re d a t re ce n t s p ic fo lo s in ţă * Productivitatea muncii a cres­ la nerealizarea productivităţii pla­ port etc.) astfel ca să sc asigure
cut an de an la E. M. Barza. nificate au contribuit şi unele un număr cit mai mare de mun­
un n ou b lo c d e lo c u in ţe în ora şu l i Faţă de anul 1960, în anul 1961 cauze subiective, legate de defi­ citori în abataje. In acest scop
s-a realizat o productivitate cu cienţele existente la locurile de s-au stabilit productivităţi Ia lu­
JB r a d , c u 2 4 d e a p a r t a m e n t e . A i c i 2 la sută mai mare, în 1962 cu muncă. Nu se prestează postu­ crările de pregătiri miniere, în
6,3 la sută mai mare,’ iar în tri­ rile planificate, se duce încă lip funcţie de care sînt organizate
s-a u şi m u la t lo c a ta rii, m a rea m a ­ mestrul I al acestui an (după să do materiale şi vagonetc (ca echipele. Bandajele, granluiile :.i
preliminări) cu 7,8 la sută mai urmare a unei slabe aprovizionă­ alte materiale de acest fel sc
jo rita te a lo r fiin d m in e ri şi fa ­ mare. Cu toate acestea, în pri­ ri). Toate acestea fac ca lună de confecţionează acum la supra­
m iliile lor. mul trimestru al anului în curs lună să rărnînă sub plan un în­ faţă, unde se pot lucra cu un
indicele de productivitate Fizi­ semnat număr de echipe. randament mai mare ; iar mine­
A ce s te a v in să c o m p le te z e lis ta că n-a fost realizat decît în pro­ rii, în subteran, îşi pot folosi
porţie de 96,6 la sută. Mergînd mai departe cu ana­ mai bine timpul de lucru.
s u te lo r de a p a rta m en te pred a ta liza, ajungem la concluzia că
Principala cauză care a deter­ deficienţele ce se manifestă la Măsuri liotărîte s-au întreprins
s-au luat măsuri de introducerea u- dicale să pună în discuţie pe cei ce m in e rilo r sp re fo lo s in ţă în a n ii tre ­ minat nerealizarea productivită­ locurile de muncă se datoresc şi în ce priveşte îmbunătăţirea
nor melode noi de exploatare (cu în- ţii planificate în trimestrul I o unei slabe preocupări a maiştri­ disciplinei în muncă. Aici un
magazinare, cu iişii direcţionale de absentează nemotivat. c u ţi. N u m a i în a n u l 1902 s-a n constituie greutăţile întîmpinate lor pentru coordonarea activită­ cuvînt greu şi-l spune opinia de
4 metri, cu aripi înclinate), specia­ Şi această adunare şi-a dovedit e- p re d a t la E .M . B a rza 405 a p a r­ în timpul iernii privind aprovi­ ţii echipelor. masă ce se creează împotriva o-
lizarea unor muncitori pentru iolosi- ta m e n te . In a ce s te a s-au. m u la t m a i zionarea locurilor de muncă cu ricărui caz de chiul, absenţă nc-
rea maşinilor de încărcat. De aseme­ ficienţa. Calitatea minereului s-a irn- m u lt de 300 fa m ilii de m in e ri şi materiale şi energie la un nivel La înregistrarea unei produc­ motivată etc. De altfel, în ulti­
nea, constatîndu-se faptul că în schim­ bunălăţit. In ce priveşte absenţele ne- necorespunzător. Datorită tempe­ tivităţi scăzute a contribuit şi mul timp, absenţele nemotivate
burile II şi III se acordă mai puţină motivale, numărul acestora s-a redus raturii scăzute, au îngheţat tre­ faptul că nu toate schimburile au scăzut cu circa 13 la sută.
atenţie calităţii şi în general activi­ nurile cu minereu şi steril, ceea lucrează la acelaşi nivel. De re­
tăţii de producţie, s-au întocmit gra­ la jumătate. S0 de m a iştri, ¦ in g in e ri şi te h n i­ ce a dus la dezorganizarea pro­ gulă în schimbul I I I (noaptea) Şi totuşi nu putem fi mulţu­
fice pentru desfăşurarea activităţii do cesului de producţie. se munceşte mai slab şi deci se miţi. Mai sînt încă muite cazuri,
control din partea cadrelor de condu­ Tot în scopul îmbunătăţirii calităţii cie n i. obţin rezultate mai slabe. de indisciplină, care fac ca echi­
cere ale exploatării. Totodată s-au minereului, de care depinde realiza­ Nu-i mai puţin adevărat însă că pele să nu-si realizeze normele
dat indicaţii organizaţiilor de partid ° 'A p ro a p e 200 d e m u n c ito ri şi Organele de conducere din ex­ şi deci să rărnînă cu planul ne­
să pună în discuţie abaterile privind ploatarea noastră au analizat a- îndeplinit. împotriva ae r:1' >r de­
nerespeciarea procesului tehnologic rea planului de metal, am căutat să fu n c ţio n a ri n c fa m iliş ti de la E .M . $ ceastă stare de lucruri. In unele ficienţe va trebui să luptăm cu
şi disciplinei muncii. Analiza aceasta repartizăm în punctele cheie membri B a rza , s -a u m u la t a n u l tre c u t în organizaţii de partid şi grupe toată hotărîrea. Şi o vom face,
s-a dovedit eficientă; secţia Musariu şi candidaţi de partid, muncitori frun­ că m in e n o i, co n s tru ite p e n tru c i la sindicale s-a discutat despre mă­
a realizai cel mai ridicat conţinut de taşi, cu multă experienţă în produc­ G urabarza. surile ce trebuie luate pentru pentru că vrem ca în trimestrul
melal în minereu pe exploatare. ţie. In funcţiile de controlori ai ca- sporirea productivităţii muncii.
lilăţii sint acum mineri binecunos­ ® R e cen t, în c o lo n ia V a le a M o ­ Toate acestea au condus la lua­ al doilea să recuperăm raminc-
Problema calităţii şi disciplinei a rea unor măsuri, la. nivel de ex­
iost analizată şi de unele organizaţii cuţi ca Nicolae Siurza, Petru Cîm- r ii s-a a m e n a ja t o c a n tin ă pen­ ploatare, în scopul îmbunătăţirii rca în urmă şi să ne ridicăm la
de bază. Nu ru mult timp în urmă activităţii.
o astfel de analiză a avut loc în or­ pean, Ioan Vasiu, Teodor Lup, Ioan tru m u n cito ri. nivelul angajamentului. Condiţii
ganizaţia nr. 2 , de la orizontul .1 2 0 S-au organizat efectivele sub­
m. Musariu.Aici s-a criticat cu as­ Fărău, Gheorghe Lupea, care se bucu­ \ F. VIOREL terane pe genuri de lucrări (aba­ pentru a realiza acest lucru a-
prime faptul că Unii muncitori cum funcţionar
sini Alexandru Bucure.ştean şi Petru ră de mult prestigiu. Ei sînt capabili i taje, pregătiri, întreţinere, trans­ vem.
Guga nu triază minereul, ci-1 în­
carcă laolaltă cu sterilul, alţii ca Ni- nu numai să aprecieze calitatea mine- L1VIU TIGU
colae Mărcuş nu montează corect inginer şei adjunct
armăturile, iar alţii ca Alberl Iosii, reufui, ci şi să analizeze de ce mi­
Lăcătuş Dumitru şi Trifa Cornel ab­
sentează nemotivat. Adunarea respec­ nereul are inutt steril în el, să dea
tivă a scos in evidenţă faptul că nici
maiştrii nu desfăşoară o activitate Ia indicaţii tehnice Ia locui de muncă.
nivelul cerinţelor, în sensul că De altfel aceşti mineri îndeplinesc şi
nu îndrumă şi nu supraveghea­ funcţia de artificieri, ceea ce ie per­
mite să-şi exercite mai bine rolul de
ză corespunzător activitatea c-
controlori ai calităţii.
chipelor. S-au luai şi măsuri. Prin urr re activitatea de partid
Astfel, probele se iau zilnic, de pe s-a desfăşurat în ultimul timp în
i’loane, puşcarea selectivă este obli­ miezul problemelor, acolo unde era
gatorie acoto unde condiţiile permil. mai multă nevoie, ceea ce a iăcut
De asemenea, s-a indicat grupei sin- să avem şi eficienţă. In primul tri­ Cre e preocuparea 6R
mestru a! anului au fost realizaţi
majoritatea indicatorilor de plan. caii täte
Cu toate acestea, nu ne putem de­
clara pe deplin mulţumiţi de activita­ In general, în activitatea colecti­ de continua scădere a numărului de
vului nostru se observă o creştere vagonete cu minereu rebutat pentru
tea noastră. Indii ele de productivi­ simţitoare a preocupării penlru îm­ steril vizibil. In martie numărul a-
tate n-a iosl realizat. E adevărat că bunătăţirea calităţii minereului şi lu­ cestora a scăzut cu peste 30 la sută
crărilor miniere. Şefii de echipe, mai­ faţă de luna ianuarie.
la mijloc au iost şi unele cauze ob:ec- ştrii şi inginerii de la sectoare urmă­
tive, dar s-au manifestat şi deficien­ resc acum cu multă atenţie ca în Nu ne putem declara pe de-a-
mhiereul încărcat în vagonele să nu ntregul mulţumiţi cu rezultate­
ţe proprii colectivului nostru, asu­ se strecoare steril, ca monografia de le oblinule. Exista posibilităţi pen­
armare să fie intru totul respectată. lru obţinerea unor realizări şi mai
pra cărora comitetul de partid n-a Multe consfătuiri de producţie au frumoase. De pildă, curăţarea atentă
intervenit hotărit. O vom face insă avut ca temă îmbunătăţirea calităţii a vagonelelor care intră in mină. Lu­
produselor. crul acesta are sarcina să-l facă an-
in viilor, pentru ca sfîrşitul primului tezdrobilorul. După cile se vede însă
Toate acestea au avui ca efect, în tovarăşii de la nnrizdrobitor l-au pier­
semestru să ne găsească cu planul primul rând, creşterea conţinutului de dut din vedere. Pentru că în trimes­
melal în minereu. Realizări fru­ trul I au fost găsite necurăţate mai
realizat la toţi indicii. Vom insista moase în adest sens au obţi­ mult de 1.000 vagonete. Se înţelege
îndeosebi asupra mecanizării unor nut toate secţiile şi în spe­ că vagonetele murdare duc la în­
cial Musariu şi Valea Morii. Co­ răutăţirea calităţii minereului.
lucrări mai grele, a folosirii depline lectivul sectorului Maria, de pildă,
si-a realizat planul de minereu în E nemulţumilor, de asemenea, fap­
a timpului de lucru, întăririi tot mai proporţie de 1 1 0 la sută, iar pe cel tul că mai sînt unii mineri care în
de metal în proporţie de 115 la sulă; goana după canibale neglijează ca­
mull a discipline» în muncă, extinde­ sectorul I Musariu a depăşit planul litatea. Intre ei pol fi amintiţi Benea
d" minereu cu 7 la sută, iar pe ce] Trandafir, de la orizontul 150 m., I-
rii metodelor avansate de lucru. de metal cu 75 ia sulă; sectorul IV vaşca Toma, de la orizontul 190 şi
Valea Morii a îndeplinit planul de Iovan Ioan do la sectorul I Valea Mu­
MILITON BOŢICI minereu în proporţie de 106 la sulă. rii. Va trebui deci să luptăm în con­
tar pe cel de metal in proporţie de tinuare pentru a face din fiecarr.
Ir i, p e n tru ca in u rm ă to a re le 10 z ile secretarul comitetului de partid
să se s a p e 15,5 m e tr i. S in le m lio l ă - 130 la sulă. urător al exploatării un luptător ac­
r it i ca în v iit o r să e lim in ă m a sem e­ Minerii din orizontul ISO m. tiv pe frontul calităţii.
nea d e fic ie n te şi să o b ţin e m re a liz ă ri al minei Musariu se preocupă Faptul că în abataje se acordă mai
la un n iv e l s u p e rio r c e lo r d in lu n a îndeaproape de alegerea steri­ ing. VA.SILE MANTA
m a rtie . lului vizibil după puşcare. Acest multă alenlie calităţii e dovedit şi şeful C.T.C,
T o a te ech ip ele la nivelul lucru a determinat aici depăşi­
A m a co rd a t a te n ţie şi c e lo rla lte lu ­ rea continuiului de metal în
c ră ri. P e n tr u re c u p e ra re a r ă m in e r ii in lima martie c u 0 ,5 la sută fufă
u rm ă d in lu n a ia n u a rie , am în tre p rin s de cel planificat.
a cţiu n i h o lu rile . A s tfe l, la lu c ră rile celor fruntaşe !
m a i im p o rta n te s-a u în to c m it g ra fic e Iu fotografie: Tovarăşul Va-
de e x e c u ţie a c ă ro r re a liz a re se a n a­ silc Gherman, şeful sectorului,
lizea ză d e ca d a l, la n iv e lu l s e c ţiilo r. împreună cu controlorul de ca­
C u acest p r ile j se ia u m ă s u ri 'o p e ra ­ In lunile care au trecut din anul ţie, organizarea mai bună a evidenţei litate Teofil liiirşer şi şeful de
tiv e in ved erea g ră b irii ritm u lu i du acesta a scăzut numărul echipelor ră­ echipă A roii Gherman, contro-
execu ţie. S -a a co rd a i m a i m u ltă a - mase sub plan. Mai mult chiar, la privind realizarea angajamentelor şi lind calitatea minereului.
unele locuri de muncă, printre care şi
sectorul IV Valea Morii, atît în luna popularizarea rezultatelor întrecerii,
februarie, cit şi in luna martie n-a
rămas nici o echipă cu planul ne­
realizat.
creşterea nivelului cursurilor de ri­
Pe exploatare mai avem totuşi e-
dicare a calificării. ,
DORIN BULIGA
preşedintele comitetului sindicatului
le n ţic fo lo s irii ra tio n a le a m a ş in ilo r chipe care nu şi-au realizat planul
de în că rca t si b e to n ie re lo r. S e m n ifi­ de producţie. Acest lucru se datoreşte
aprovizionării necorespunzăloare cu
c a tiv c in acest sens fa p tu l că in d i­ diverse materiale, slabei calificări Aşadar, primul bilanţ tri­ dere a personalului neproduc­ diţiilor tehnice de lucru. Ast­ da-o întăririi activităţii de con- 3
a unor mineri şi indisciplinei. E sem­ mestrial al anului 1963 c po­ tiv, specializare şi concentrare fel, vom dota echipele cu per­
cele de fo lo s ire a m a ş in ilo r d e în cu r­ nificativ in acest sens faptul că 25 zitiv : cu excepţia productivi­ a activităţii. foratoare rotopercutante, bine­ cepţie. Ne dăm bine seama că -j
la sută clin echipele care nu şi-au rea­ tăţii muncii, ceilalţi indici de înţeles acolo unde durata de
ca t s -a d u b la t in m a rtie , fa tă de ia ­ lizat planul îşi datorează insuccesul plan au fost realizaţi (preţul O altă direcţie în care vom perforare este mai mare. De a- sarcinile din ce în ce mai mari
n u a rie. absentelor nemotivale. Iată cîteva e- de cost n-a lost încă încheiat, acţiona pentru creşterea pro­ semenea, pentru creşterea indi­
xemple de mineri şi ajutori mineri dar după calculele operative ne ductivităţii muncii este folosi­ celui de utilizare a maşinilor ce ne stau în faţă nu vor pu- •)
care absentează nemotivat: Petru încadrăm în indicele planifi­ rea timpului efectiv de lucru. de încărcat vom asigura o ven-
T o a te a ce s te a au fă c u t ca sf i r f it u l Turca. Aurel Sava, Matei Grozav, Al­ cat). De aici se desprinde prin­ Pentru aceasta s-a luat deja tea fi duse la îndeplinire fără j
p rim u lu i trim e s tru a l (in u lu i să ne g ă ­ berl Iosif, Almăşan Nicolae lui A-
vram şi alţii. o perfecţionare continuă a teh- j
fn atenţia noastră va sta şi în vii- nologiei. In prima urgenţă ne )
lor continua reducere a numărului e-
sească c it p la n u l de in v e s tiţii re a li­ cliipelor care nn-şi realizează planul. vom îndrepta eforturile înspre )
Iu acest sens s-au şi luat o seamă
de măsuri. S-a indicat grupelor sin­
dicale să pună operativ în discuţie
za t în p r o p o r ţie d e 105 la sulă. să cipala concluzie : în viitor tre­ găsirea unor metode de exploa- )
N u ne v o m o p ri a ici. V re m orice abatere de la disciplină, pre­
cum şi echipele care rămân sub plan. tare de înaltă productivitate. "F
Zilnic, la sfirşilul fiecărui schimb, buie să acordăm o atenţie deo­
se analizează cauzele care au tăcut care să poată fi generalizate. ^
d e z v o ltă m s u ccesele o b ţin u te , ş tiin d că sebită productivităţii muncii,
ca îu ziua respectivă unele echipe să
fireşte fără a neglija celelalte (- alaip Apoi vom continua perfecţiona- ^
rărnînă sub plan. S-au luai, de ase­
a c tiv ita te a v iito a re a m in e rilo r d e­ C probleme.
menea, măsuri pentru îmbunătăţirea In acest sens noi am şi luat
conţinutului consfătuirilor de produc- rea procedeelor privind înlo- )
o seamă de măsuri. O direcţie E S H S K 3 3 T C C S E I S 2 5
p in d e în m a re m ăsură de fe lu l cum PAGINĂ REALIZATĂ CU cuirea lemnului de mină în ?
AJUTORUL COLABORATO­
RILOR ZIARULUI „DRU­
m u n cim n o i, c e i de la in v e s tiţii. P e n ­ subteran. Deocamdată vom in- ^
MUL SOCIALISMULUI" DE
LA E. M. BARZA.
tru aceasta v o m o rg a n iz a 5 În a in tă ri lensifica susţinerea cu ancore ^
principală în care acţionăm măsura să se puşte în schimb tilaţie mai bună în galeriile şi plasă. De asemenea, vom ex- ‘
unde se folosesc aceste maşini.
ra p id e la ca re p re co n iz ă m re a liz a re a este reducerea posturilor ne­ separat. De aici derivă o serie Vor fi înlocuite maşinile de ex­
tracţie de la puţurile Brădişor
şi Elena, ceea ce va duce la tinde sistemul de susţinere cu J
dublarea capacităţii de extrac­
u n or v ite z e ilc avansare d e 100— 200 productive şi ocuparea perso­ de avantaje între care, în afa­ ţie. Aceasta înseamnă că se va
îmbunătăţi mult aprovizionarea
cu vagonete goale a echipelor bolţari de beton. Anul acesta 1
din fronturile ele lucru. De a-
m e tri p e lu n ă : v o m fo lo s i m a i b in e nalului devenit disponibil în ră de creşterea timpului efectiv trebuie să ridicam în bolţari 1
semenea, cum puţul Brădişor
activitatea direct productivă. de lucru, crearea posibilităţii
va avea capacitate de extracţie
m a ş in ile de. în c ă rc a i p r in tre ce re a la circa 6.000 nr. rostogol. 1
peste necesar, se va crea o le­
Pentru aceasta la transportul ca toate echipele să se găseas­ Colectivul Exploatării minie­ 1
gătură principală de transport
lu c r u l p e tr e i s c h im b u ri. V o m s tu d iu
la orizontul 180 m. cu mina
pe galeriile secundare vor fi că în permanenţă sub îndruma­ re Barza este hotărit să mun- -j
Musariu.
şi fo lo s i ton te p o s ib ilită ţile p en tru în ­ utilizate locomotive cu acumu­ re şi supraveghere. Procedeul
O atenţie deosebită vom acor­
ceaşcă în viitor şi mai bine, să ^
lo c u ire a m a te ria lu lu i lem n o s d e la a r­ latori, care duc la reducerea acesta se aplică deja cu bune
aplice pe scară mai largă ini- ]
m a re şi c o fra je . numărului de vagonetari. De ase­ rezultate la sectoarele Barza,
menea, va fi reorganizată activi­ ţiativele creatoare, care să-l j
tatea electromecanicilor. In pre­
P ro ce d in d în acest fe l v re m să zent se lucrează încă dispersat, Brădişor, 150 m. Musariu etc. conducă spre noi succese. Avem j
cu o mulţime de ateliere şi e- Pe baza acestui sistem de lu­
d ă m in e x p l o a t a r e z e c e l u c r ă r i ‘u l u i r i ­ cru s-au îmbunătăţit şi nor­ convingerea că în viitor vom )
mele.
obţine realizări şi mai frumoa- )
le de te rm e n e le p la n ific a te şi să s p o ­
se, că sfîrşitul primului semes- 1
rim v ite z e le d e a va n sa re cu c e l p u ţin
chipe. Vom organiza un sector fn scopul creşterii producti­ tru al acestui an ne va găsi cu 1
5 la sută fa lă d e cefe m a i b u n e re a ­ centralizat, general, pe exploa­ vităţii muncii vom lua şi mă­ planul realizat la toţi indicii. 1
liz ă ri.
tare. De aici va rezulta o scă- suri pentru îmbunătăţirea con- ŞTEFAN ALMĂŞAN ^
Ing. CONSTANTIN SORESCU inginer şef
şeful serviciului investiţii
/<— i »— i V— 1 1— t »— t\__r,__n __r,__/. J'~J '—’ '—’'-j \— —<’—>'— f **