Page 45 - 1963-04

î^-vCV.i'-;' *>va
Anul XV. Nr. 2582
îş y g ş jL,v,fL i-- --s
Uitau susfinui
illS ă Illillţă s » B Ií5 í,
?a g o s p o d ă r ia a g r ic o lă c o le c t iv ii „3 0
dinD e c e m b r i e " T e iitş u ltim e le zile au
fo s t m a rca te p rin tr-o a c tiv ita te ro d ­
n ic ă la e x ecu ta rea lu c ră rilo r a g ric o le .
In g ră d in a de leg u m e s-a p re g ă tit te ­
fir e n u l s-a u p la n ta t d ife r ite le g u m e
p e m a i b in e d e 4 ha.
In c im p b rig a d a a 1 3 -a de m e c a n i­
z a to ri con d usă d r M u n tc a n u D io n is ie
a e x ecu ta t a ră tu ri p e n tru in s ă m in lă ri
p e .50 h a . f i s e m ă n a t u l t u t u r o r c u l t u ­
r ilo r d in e p o ca a I. S -a u sem ă n a t p iu ă
i e r i S lia . c u o v ă z , 15 h a . c u f lo a r c a -
s o a re lu i, 10 ha. cu b o rc c a g . 30 ha. cu
c a rto fi. 5 ha. cu cin e p a f i 5 ha. cu
m ază re. D e asem enea s-a e x ecu ta t se­
m ă n a tu l s fe c le i d e za hă r d estin a tă in ­
d u s tria liz ă rii pe to a te cele 50 ha. p la ­
n ific a te .
L a e fectu a rea lu c ră rilo r a m in tite o
c o n trib u fie d e seam ă ş i-a u adus m a i
a les c o le c tiv iş tii d in b rig a d a da cim p
c o n d u s ă d e C o r n e l Fostoe. f i m e c a n i­
z a to rii S im io n B oca, P e tru M a ria n ,
D u m itr u D o g n ele. ca re au e x e cu ta t
n u m a i lu c ră ri d e ca lita te .
PRIPLATA RUDOLF
corespondent
Recomandările Consiliului
agricol regional cu privire
la cultura cartofului în anul 1963
o i)
R e c o lta re a , s o rta re a
şi p ă s t r a r e a c a r t o fiio r
Recoltarea carlofilor se face diie-
rit, în funcţie de zona de cultură,
soiul folosit şi scopul culturii.
Cartofii pentru consum din soiu­
rile timpurii se recoltează cînd plan­
tele se găsesc Ia începutul fazei de
coacere, adică atunci cînd majorita­
tea frunzelor sînt uscate sau de cu­
loare galbenă, cînd tulpinile se lasă
pe părnînt, iar carloiii din soiurile
Urzii şi semitîrzii se recoltează la
maturilatea plantelor, perioadă care
corespunde cu căderea brumelor de
toamnă în zonele de cultură a acestor
soiuri.
Este bine ca recoltarea cartofilor
să fie terminată cînd începe perioa­
da ploioasă de toamnă sau de îngheţ.
Carloiii din loturile seininciere
provenite din plantările de vară se
recoltează de asemenea după căderea
brumelor de toamnă.
Indiferent de momentul recoltării,
imediat după recoltare, carloiii se
lasă 2—3 zile in grămezi pe cimp,
penlru zvintare, timp în care se iace
sortarea, alegînd pe cei bolnavi, tă­
iaţi şi foarte mici. Aceştia se dau in
hrana animalelor. Pentru sămînţă se
aleg tuberculii corespunzători ca mă­
rime, de 50—70 gr. greutate, iar pen­
tru consum se păstrează tuberculii
cei mari.
Păstrarea cartoiilor in stare proas­
pătă timp de 6 — 8 luni cu minimum
de pierderi cantitative şi calitative,
este o problemă tot atit dc impor­
C o m b a t e r e a b o lilo r şi d ă u n ă to rilo r
Dinire bolile şi dăunătorii care pro­
duc an de an pagube însemnate pol
fi amintiţi :
Rî IA NEAGRA: Este o boală de
carantină. Penlru combaterea ei este
necesar a se lua măsuri de interzice­
rea transportului cartoiilor din zo­
nele contaminate în cele decontami­
nate, cultivarea de soiuri rezistente,
purifica rea culturilor destinate pentru
săminţă şi buna păstrare a cartoiilor
de săminţă.
MANA CARTOFULUI ; Eslc o boa­
lă generalizată. Culturile atacate dau
producţii scăzute, iar păstrarea aces­
tor cartoii peste iarnă este foarte
dificilă.
Pentru combaterea manei un rol
însemnat !1 au lucrările agrotehnice
aplicate. In timpul vegetaţiei se re­
comandă tratamente chimice cu zea­
mă bordcleză în concentraţie de 0,75
Ia sută, bine neutralizată la primul
tratament, şi in concentraţie de 1
la sulă la restul de tratamente. Se
recomandă 1—3 stropiri. Primul se
faco la incepuiul înfloririi, al doilea
după căderea a cel puţin 80 Ia sută
din flori, iar al treilea la 12— 15 zile
după cel dc al doilea. Pe vreme plo­
ioasă se repetă stropitul după fiecare
pioaie.
RÎIA COMUNĂ ; Carloiii atacaţi
au un aspect urit iar procentul lor
de amidon este scăzut. Tuberculii se
păstrează greu, fiind cu uşurinţă in­
vadaţi cu mucegaiuri.
Boala este mai frecventă pe soluri
calcaroase. cu reacţie alcalină. De a-
ceea se recomandă ca măsuri de pre­
venire folosirea unor soiuri rezisten­
te la această boală c a : Merkur, Gal­
ben timpuriu etc.
VIROZELE; constituie cauza gene­
Duminică 14 aprilie 1963
gava ssvgî
Aceleaşi posibilităţi, rezultate diferite
Colectiviştii din satul Pricaz, ra­
ionul Orăştie, au acumulat o bună
experienţă în ceea ce priveşte obţi­
nerea de producţii sporite de cerea­
le. De aceea, ei acordă o mare aten­
ţie executării lucrărilor agricole de
primăvară la timpul optim. Datorită
bunei organizări a muncii şi folo­
sirii judicioase a timpului prielnic
pentru lucru, oi sprijinul celor 3
mecanizatori de la S.M.T. Orăştie
permanentizaţi la gospodărie, colec­
tiviştii au reuşit să pregătească te­
renul şi să însărcinţeze o marc par­
te din culturile planificate. Astfel,
s-a semănat orzul pe 7 ha., mazărea
furajeră pe 10 ha., fioarea-soarelui
S e im pun m ăsuri urgente
I,a gospodăria agricolă colectivă
din Băieşli, tractoriştii Ioan Radu,
Augustin Kender şi Şteian Costea
execută arături pentru însămîntările
de primăvară. La Riul Alb — gospo­
dărie vecină — lucrează tractoriştii
Mircea Avram şi Ion Ureche.
Dacă stai de vorbă eu ei, aceş-
tantă ca şi producerea insăşi a car-
loiilor.
O bună păstrare a cartoiilor este
asigurată în magazii-depozite per­
manente, pivniţe, bordeie sau silo­
zuri,.in care temperatura aerului va­
riază in jur dc 2 —3*^ pc ţoală du-
rala de depozitare.
Nu se vor depozita carloiii bolnavi,
tăiaţi sau atacaţi de insecte şi roză­
toare, pentru a preveni focarele de
infecţie.
Cartofii de sămînţă proveniţi din
plantări de vară se pot păstra in
condiţiuni bune cînd sînt stratificaţi
cu pămînt reavăn în şanţuri de
,0 8 — 1 m. adîncimc, 1 m. lăţime şi cu
lungime variind în funcţie de canti-
latea de cartoii care se depozitează.
Cartofii penlru consum ca şi cei
rezervaţi penlru sămînţă din unită­
ţile mari producătoare se păstrează şi
in silozuri de suprafaţă sau îngro­
pate, cu aerisire orizontală şl verti­
cală. Cele mai reduse pierderi se rea­
lizează în silozurile care au dimen­
siunile de 1,5—2 m. lăţime, 0,25—
0,50 m. adîncime şi cel mult 30 m.
lungime. In siloz tuberculii se aşea­
ză sub iormă de prismă şi apoi se
acoperă cu un strat de paie uscate
de 40—50 cm. grosime peste care se
pune un strat subţire de pămint ce
se îngroaşă treptat, in aşa fel încil
la venirea ingheţului straiul dc pă-
mînt să ajungă la 40—60 cm. gro­
sime.
rală a degenerărilor. Pentru combate­
rea acestei boli se recomandă iaro-
vizarea cartoiilor, tratamente chimice
cu insecticide sistematice în concen­
traţie de 1 Ia sută, după indicaţia
staţiilor dc prognoză şi avertizare din
apropiere.
GÎNDACUL DIN COLORADO ; este
in prezent cel mai periculos dăună­
tor al culturilor de cartoii. Pentru
combaterea lui trebuie aplicate obli­
gatoriu următoarele tratamente chi­
mice : (după indicaţiile staţiilor de
prognoză şi avertizare), la cartofii
timpurii se aplică un tratament la
incepuiul apariţiei larvelor din ge­
neraţia i-a. Tratamentul se aplică cu
Detox 25, cmulsionabil în concentra­
ţie de 1 la sulă sau cu Detox praf
dîndu-se 25 kg. la ha. La cartofii Ur­
zii se aplică două tratamente cu pro­
dusele arătate mai sus. Primul tra­
tament se dă la apariţia larvelor din
generaţia l-a, în stadiile 1 şi 2 , iar
al doilea Ia apariţia în masă a noilor
adulţi şi a primelor larve.
La utilizarea aparaturii de stropit
portabile, se utilizează o cantitate
de emulsie (suspensie) de 800—900
litri la ha. pentru fiecare tratament.
Pentru realizarea unor producţii
sporite de cartofi in 1963, specialiştii n a le a c e lu i
din agricultura regiunii noastre, au
sarcina de a aplica în mod diferen­
tul! prezentele recomandări şi să
muncească cu conştiinciozitate pen­
tru generalizarea în producţie a ex­
perienţei acumulate de unităţile
iruutaşe in cultura cărţoiului. Numai
in felul acesta vom reuşi să înde­
plinim cu succes sarcinile trasate de
Congresul al III-tea al P.M.R. a i pri­
vire la sporirea protecţiei de cartofi.
iepocaobué$
îsv a ; tggva ssvs:
pe 15 ha., sfecla de zahăr pe 13 ha.,
trifoi in cultură ascunsă pe 41 ha.,
iar pe alte 9 ha. s-au plantat car­
tofi. Pe suprafeţe întinse s-au admi­
nistrat îngrăşăminte organice. Con­
comitent cu aceste lucrări se lu­
crează din plin la pregătirea tere­
nului în vederea insăminţării porum­
bului. Pînă in prezent s-au efectuat
arături pe aproape 1 0 0 ha.
Pc raza comunei Turdaş, în afara
de gospodăria colectivă din Pricaz
se mai află alte două gospodării;
cele din Spini şi Turdaş. In aceste
două din urmă insă, lucrurile nu
stau la iei de bine. Deşi cu posi­
bilităţi asemănătoare cu cele ale co­
lectiviştilor din Pricaz, colectiviştii
tia pot să-ţi povestească cum în
scurt timp au arat — in total —
mai bine de 1 2 0 ha., dar nu vor scă­
pa prilejul să-ţi vorbească despre
buna organizare a muncii şi des­
pre condiţiile d? cazare dc care se
bucură, atit la Băieşti, cit şi la Rîtil
Alb.
In gospodăria din Sălaşul Inferior
lucrurile stau insă astfel. Aici, ce­
lor trei iraclorişti — lot din bri­
gada lui Gavril Iovănescu —, nu li
se asigură condiţii de cazare, hra­
na nu corespunde nici ea calitativ,
iar în organizarea muncii există
multe deficienţe. Din această cauză
nici nu s-ati făcut arături (ogor de
primăvară) deeit pe circa 30—35 dc
ha.
In terenul numit „După sal" nu
se poate ara din cauză că nu s-a
împrăştiat gunoiul, iar în alte părţi
nu li s-a repartizat teren (?!). Pînă
la urmă, tractoriştii, au început să
se ocupe cu săpatul grădinii şeiului
O contribuţie importantă Ia executarea tuturor lucrărilor agricole in
cadrul epocii optime la G.A.C'. Vinţul de Jos, şi-o aduce şi tînăra Do-
chia Cimpean. Ea se numără printre colectivistele fruntaşe, care au
efectuat un număr însemnai de zile-muncă in cadrul gospodăriei colec­
tive.
Pasionantă întrecere la Cîrneşfs
P e scena c ă m in u lu i
c u ltu ra l d in C irn e f'.i,
ra io n u l H a ţeg. s-a u
în tre c u t re ce n t, in c a ­
d ru l fa zei in tcrc o m u -
d e -a l
V ll-lc a concurs, fo r­
m a ţiile a rtis tice, p re ­
cu m f i s o liş tii v o ca li,
d a n sa torii f i in s tru ­
m e n tiş tii de pe ra z a
c o m u n e lo r 'F o lc fli, R in
de M o ri f i C lo p o liv a .
T e x te le in titu la te
..în flo re ş te (a ra m ea ",
..V ia fă nouă, c in le c
n o u ". „B u n ă d im in e a ­
ţa. v ia tă “ , ,,A z i b e lş u -
g t t - i p e n t r u n o i “ . ..zl.v-
p e c le d in sa tu l n o s tru “ D e asem enea. s-a u
t
f i „ V ia ta în tre cu t şi
a z i", in te rp re ta te de
b rig ă z ile a rtis tice dc
TROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
4 pagini 20 bani
ísvzts ifsvs; -ir
din Spini şi Turdaş nu au acordat
atenţia cuvenită pregătirii terenu­
lui şi Insăminţărilor. Drept urmare,
la Spini şi Turdaş, nu s-a terminal
insămînţalul nici unei culturi din
epoca l-a. Această stare de lucruri
se datoreşte în mare măsură faptului
că mijloacele S.M.T. şi ale gospo­
dăriilor nu au lost folosite judicios
la pregătirea terenului. Timpul fiind
destul de înaintai, este de datoria
organizaţiilor de partid şi a condu­
cerilor celor două gospodării colec­
tive, să ia măsuri pentru mobiliza­
rea tuturor forţelor la urgentarea
pregătirii lerenului şi la semăna!.
T. NICOLAU
corespondent
lor de brigadă, care e localnic.
Unele neajunsuri au iost create şi
de căfre S.M.T. Aşa de piidă,
tractorul cu seria T. 38 n-a fă­
cui nici un fel de arături şi cu toa­
te, acestea are nevoie să i se înlo­
cuiască segmenţii, să i se înlăture
alte deficienţe cnre-1 fac să consu­
me cantităţi excesive de ulei. Ce
iei de reparaţii s-au iacul oare a-
cesiui tractor ?
Esie cazul ca tovarăşii din con­
siliul de conducere al gospodăriei
din Sălaşul Inferior şi S.M.T. Orăş-
lie împreună cu secţia sa de la Sîn-
tăinăria să-şi însuşească fiecare par­
tea sa de vină. să ia măsurile cu­
venite, aslîel ca să nu se mai re­
pete situaţia din ziua de 11 aprilie
a.c. (şi clin altele asemănăloare), cind,
cu tot timpul favorabil, cele trei trac­
toare n-au lucrat nimic.
F. PETRE
corespondent
a g ita ţie a le c ă m in e lo r L e n tila B ră ilă , V io lin ii
c u ltu ra le d in P icliş a , V irv e s cu şi lilcn a
R e ia . O s tro v , U n c ia c , D u m b ra v ă d in O s tro v ,
I oteşti şi C îrn e ş li. au G c o rg e ta D u m itre a n u
ilu s tra t s u g e s tiv n o u l şi D o r i n a Murg d in
d in v ia ta s u te lo r, und e R e ia , V ic to r ia Ş te fa n i
o a m e n ii sin t în s u fle ţiţi d in P icliş a . Ile a n a
d c aceeaşi n ă zu in ţa : 7C a z a c d i n oteşti şi
să fa că g o s p o d ă ria lo r a lţii, d a n sa toru l Ioa n
c o le ctiv ă c il m a i b o ­ M u rg a d in R e ia şi in ­
g a tă şi 'în flo rito a re . stru m en t !ş tii V i r g i I
O n otă d c p rosp e- C o n ic a d in P ic liş a şi
lim e şi tin e re le au P a u lin H ică . şi Io n
ad u s în s ce n ă şi c c h i- V in fa n d in C îrn e ş li.
p e le ele d a n s u r i. p r i n -
tre ca re că lu ş a rii d in C e i p este 300 de
U r i c i u c ,şi C î r n e ş l i , a u c o le ctiv iş ti p a rticip a n ţi
ocu pat un lo c d c la fa ză au u rm ă rit cit
fru n te. v iu in teres pa sion a n ta
în tre ce re a a rtiş tilo r
b u cu ra t d c a p re cie re a m a tori.
PETRE FARCAŞ1U
s o liş tii v o c a li C o rn e l corespondent
Ih lr o n i d in P icliş a ,
'/ / ? p / rjr/ f.if.fX / J
9 MAGAZIN
(p.ig. 2 -a)
9 Toţi membrii de partid —
cu sarcini concrete ;
9 Scade preţul de cost al
produselor
® Note şi comentarii
(pag. 3-a)
9 DE PESTE HOTARE
(pag. 4-a)
E'sva gsva: îsvgg r-sva
Succesele colectiviştilor
din Orăş*tie
R espectarea re g u lilo r a g ro te h n ice
este o c o n d iţie lio tă r îto a r e p e n tru o b ­
ţin e re a d e re c o lte s p o rite , f in in d sea­
m a de acest lu cru , m e m b rii g o s p o d ă ­
rie i a g rico le co le ctiv e „ D a c ia " d in
O ră ş tie se stră d u iesc să e fectu e ze In ii­
le lu c ră rile a g ric o le d in această c a m ­
p a n ie la tim p u l o p tim şi d e bună
c a lita te . A v in d p re g ă tită d in tim p să -
m ilita necesa ră, e i au reu şit să re a li­
zeze p la n u l de in s ă m in lă ri la c u ltu ­
r ile d in e p o ca l-a . P în ă a cu m au fost
in s ă m in ta tc 13 h e c ta re cu ov ă z. 20
ha . c u o rz . 5 ha . c u m a z ă re , 15 ha .
c u f lo a r c a - s o a r c lu i ş i 10 h a . eu s fe ­
c lă d e za h ă r. S -a u m eii p la n ta t 25
ha. cu c a r to fi p re cu m şi 10 ha. cu le ­
gu m e. ca m o rc o v i, ceapă, g u lii, r i­
d ic h i şi a lte le . P e n tru fe rtiliz a re a so­
lu lu i an fost a p lica te în g ră şă m in te
c h im ic e p e 12 h a . şi s -a n tr a n s p o r tu l
in c im p 2.200 to n e În g ră ş ă m in te n a ­
tu ra le .
In v e d erea in s ă m in ţă rii p o ru m b u lu i
se fa c a ră tu ri d c p rim ă v a ră , p în ă în
ziu a d e 10 a p rilie această lu c ra re fiin d
e x e c u ta tă pc: m a i m u lt d c 5 0 lu i. L a S c h im b u l co n clu s d e m a is tr u l T i b c r i u P u s e u 'de lu o f e lă r ia M a r t i n n r. 1
a C .S . H u n e d o a ra , a d a t p este s a r c in ile d c p la n a le lu n ii m a rtie 711,0 to n e
e fe c t n a re a lu c r ă r ilo r a m in tit e cm p a r ­ o te l d c bun ă ca lita te .
tic ip a t un n u m ă r m are de c o le ctiv iş ti. L V F O T O G R A F I E : T o v . m a istru l ib e ria Puseu s u p ra ve g h in d p ro ce s u l
te h n o lo g ic a l un ui cu p tor.
M. RADU Foto : I. TEREK
corespondent
CONSTRUCTORILOR DE LOCUINŢE:
Proiecte I® termen şi de calitate
Grija partidului şi guvernului nos­ men a documentaţiilor, prin aceea că
tru penlru a asigura fiecărui om Arhitect CONSTANTIN IAREMSCHI operaţiile de proiectare se urmăresc
al muncii condiţii de viaţă din ce in
director al D.S.A.P.C. Deva şi se verifică in diferite sladii, pa a-
ce mai bune se oglindeşte şi in miile
leliere, in baza graficelor coordonai
de apartamente construite in anii din
urmă în aproap) fiecare oraş sau tare cit şi în execuţie exemplificînd toaro. Prin intensificarea activităţii
centru muncitoresc din regiunea rezolvările necorespunzăloare prin comisiei se asigură şi o calitate mai
proiecţii pe ecran însoţite de explica­ bună a proiectelor elaborate aceasta
noastră. Blocurile cu apartamente
confortabile, şcolile, cinematografele, rea detailată a cauzelor care au con­ fiind Încadrată cu personal de cea
căminele culturale şi magazinele sint dus la această situaţie. Sintetizînd mai înaltă calificare profesională.
o mărturie “vie' a înfăptuirii' Difecti- observaţiile referitoare la calitatea
velor celui de-al IlI-lea Congres al lucrărilor biroul organizaţiei de bază Complexul de măsuri lnalo a făcut
P.M.R. ne-a recomandat să întocmim un plan ca proiectele elaborate in anul 1963
dc măsuri care să conţină indicaţii ca de exemplu ansamblul de 520 ai
Sarcinile proiectanţilor şi construc­ amănunţite pentru soluţionarea în an­ parlamente pentru oraşul nou Călan;
torilor sporesc continuu ca urmare samblu a unor detalii tehnice ou pri­ precum şi acelea care mai sînt po
a creşterii volumului de investiţii. vire Ja soluţiile d) plan, finisajele planşete, să conţină soluţii imbună-
In anul 1962, colectivul de proiec­ interioare şi exterioare, reţelele tele­ tuţite asigurindu-se un confort mai
tanţi din Direcţia de sistematizare şi fonice, instalaţiile de alimentar) ridicat în cadrul aceloraşi valori da
arhitectură Deva şi-a realizat sarci­ cu apă şi canalizare etc., lu­
nile de plan în proporţie dc 108 la cru ce l-au făait. Pentru buna con­ investiţii. îmbunătăţirile aduse dei
sută, reducînd îna- rivă şi din corecta aşezare a mobilie-
celaşi timp preţul ruhii în cadrul fiecărei secţiuni dc
__________ locuinţă, utilizîni
de cost în proiec­ du-sc judicios su'i
tări cu 4 la sută. FIECARE BLOC, CONSTRUIT prafeţele ceea co
Prin măsurile or­ MAI REPEDE, MAI BINE! permite ca în fumc»
ganizatorice adop­ ţie de poziţia aces-
tate, precum şi da­ tuia, instalaţiile iiU
torită sprijinului e- terioare, electrice,
ficieni din partea Comitetului executiv servare a clădirilor de locuit s-au in­ telefonice etc. să
at Sfatului popular al regiunii Hune­ trodus în proiecte, ca obligatorii, de­ primească rezolvările cele mai favo*
doara a fost posibil ca la finele lunii talii îmbunătăţite cu privire la hidro- labile.
I,
decembrie a anului 1962, investiţiile izolaţiile şi termoizolaţiile teraselor, Una din măsurile de egală impor«
de locuinţe ale regiunii programate
pentru anul 1963 să fie acoperite cu scurgerea apelor pe elementele faţa­ fanţă cu cele arătate pină acum luată
documentaţii aproape integral. S-au delor şi altele. de conducerea D.S.A.P.C. în colabo­
In acţiunea de sistematizare a o-
întocmit proiecte de execuţi) pentru raşelor şi centrelor muncitoreşti, rare cu comitetul sindicatului este
circa 2500 apartamente distribuite in proiectanţii abordează rezolvări de organizarea pe bazo mai temeinice d
localităţi ca Deva, Cugir, Vulcan, Pe- perspectivă Unind seama de îmbina­ întrecerii socialiste. Au fost fixate 6
trila, Alba Iulia, Ordşlie, Sebeş şi
altele. Progresele cantitative reali­ rea armonioasă a condiţiilor existen­ criterii care tratează aspecte şi purici
zate in timpul din urmă sini o măr­ te în prevederile planurilor de pers­ taje cu referire la indicii de plan*
pectivă. Detalii de sistematizare ela­
turie vie a posibilităţilor de care borate în ultimul timp penlru locali­ calitate, scurtarea termenelor de prei
dispun arhitecţii şi inginerii care au tăţile Deva, Orăştie, Sebeş, Haţeg ele. dare, disciplina în producţie şi altei®
îmbrăţişat munca de proiectant.
vor permite realizarea economică a in baza cărora atelierul de arhitec­
S-a constatat însă că in unei) pro­ investiţiilor de locuinle şi social-cul- tură a lansat chemarea la întrecere;
iecte nu au fost folosite toate posi­ turale, zonele studiate fiind alese cu
bilităţile de îmbunătăţire a unor so­ mai mult discernămînt, urmărindu-sc Rezultatele întrecerii au început să
luţii care să conducă la mărirea con­ echilibrul între spaţiile locuibile de
fortului locuinţelor. Acest lucru a desafectat şi cele nou create. Am fost se arale de pe acum, preocuparea
reieşit şi mai mult cu ocazia dezbate­ preocupaţi în aceeaşi măsură şi de
rii problemelor de construcţii de lo­ problema asigurării unor termene de şefilor de ateliere şi de proiect pen-
cuinţe şi social-cullurale din regiunea
noastră in cadrul unei analize a Co- predare a proiectelor care să cores­ lru scurtarea termenelor de predare;
mi le tulii i roqiona! al P.M.R. unde s-au pundă nevoilor constructorului de a
recomandat măsurile ce trebuie apli­ ataca lucrările fără întirziere. Acest obţinerea unor rezolvări superioare
cate de toţi factorii iuleresaţi pentru lucru s-a concretizat prin faptul că
îmbunătăţirea continuă a calităţii programele de proiectare trimestriale şi întărirea disciplinei în producţie
construcţiilor. sînt defalcate pe fiecare proiect în
parle în graficele coordonatoare care fiind mai intensă. I
Pentru îmbunătăţirea calităţii în
activitatea de proiectare conducerea prevăd termenele de predare pc fie­ Acestea sini premize bune penlru
direcţiei de sistematizare şi arhitec­ care atelier în parle. ca sarcinile de plan pe anul 1963 la
tură. îndrumată de organizaţia, de capitolul locuinţe, mai mari cu aproai
bază P.M.R. a prelucrat aspectele ca­ Înfiinţarea comisiei tehnice inter­ pe 1 0 0 la sută decît cele din 1962L,
să poată fi îndeplinite penlru a nu
ne constituie o măsură care contri­ mai da Ioc la rămineri in urmă, in
sectorul construcţiilor.
racteristice constatate atit în proiec- buie la asigurarea predării in ter­
Acţiuni patriotice
Din iniţiativa comitetului de parlid
al G.A.S. Orăştie şi a comitetului
U.T.M., a iost organizată de curînd
o zi a muncii patriotice. Peste 50
de muncitori au participat Ia amena­
jarea unui parc pe o suprafaţă de
500 m.p. unde se vor planta ilori şi
arbuşti.
In aceeaşi zi şi la S.M.T. Orăştie
mai mulţi muncitori din cadrul uni­
tăţii au lucrat de zor la amenajarea
unui parc. Penlru început au Iost
transportate pe locul destinat parcu­
lui peste 10 vagoane de pietriş, la
mod deosebit s-a evidenţiat tov. Ale­
xandru Roşu, Ioan Damian, Dumitru
Sieleniuc şi alţii.
S1DONIA MUREŞAN
- ' corespondenţi
C u m u ltă a ten ţie, fre z o ru l llie M i Ira n u , d e la s e c ţia m e ca n ică a
U .R .U .M . P e tro ş a n i, e x e cu tă m ă s u ră to rile la o piesă a fla tă în lu c ru . E l re u ­
şeşte s ă -ş i d ep ă şea scă lu n a r p la n u l d e p r o d u c ţie c u 40— 50 ta su tă şi să
execute, lu c ră ri de b u n ă C (ilitcit^