Page 46 - 1963-04

TAG. 2
Astronomul sovietic Piolr
Scelgov a creat o instalaţie
specială de circa 50 de ori mai
sensibilă decît Instalaţiile exis­
tente azi în lume, graţie căreia
a descoperit un nor de hidro­
gen care se aseamănă cu ine­
lul din jurul planetei Saturn.
Acest nor de hidrogen este si­
tuat la nu mai mult de 1 0 .0 0 0
hm. depărtare de Pămînt.
IN FOTO: Piotr Scelgov în
iaţa aparaturii sale instalată la
Institutul astronomic „P. K.
Sternberg“.
Mare termală
subterană
In d ife rite le s tra tu ri a le su­
lu lu i U n g a rie i ex is tă n u m eroa se
,a p e t e r m a l e d a r d e s în t p r e a
p u fin cu n oscu te. L a e x a m en e le
g e o te rm ie r e fe ctu a te d in 1059
în c o a c e m a i ales a su p ra a p e lo r
te rm a le ca re ţâşnesc la fo r a ­
re a p a tu rilo r de p e tro l, s-a
con s ta ta t că pe d o u ă tre im i d in
te rito riu l la r ii (K is a lfcild , C im -
p ia tra n să u n ă rca n a d in su d -
rst fi d in sud. re g iu n e a d in tre
D u n ă re ţ i 'lis a şi re g iu n e a de
d in c o lo de T is a ) e x is tă iz v o a re
te rm a le in to a te s tra tu rile p o ­
roa se d a t in i d in era te rţia ră ,
cu e x ce p ţia câtorva re g iu n i o e u -
p în d o su p ra fa ţă neînsem n ată.
S tra tu rile d e g re s ie e o n s litu in -
d u -sc ea sed im en te de m ă ri şi
la c u ri în p e rio a d e le p lio c e n ii-
lu i şi m io c e n u lu i s-a u a cu m u ­
la t în cu rs u l u lt im ilo r 90 de
m ilio a n e d e a n i. A c e a s tă s u p ra ­
fa ţă d e c ir c a 00.000 k m 2 as­
—c u n d e . la o a d i n c im e d e 1 .0 0 0
9.000 m e tr i, un stra t tic v re o
99.500 Iu n3 d e g re s ie , eu o p a ­
ra z ita te d e 20 la sulă, ra re
c o n fin e 9.000 m ilia r d e m 3 de
apă te rm a lă eu o te m p e ra tu ră
—m e d i c d e OS g r a d e o a d evă ra tă
m a re te rm a lă . D a că d in tr -o ca u ­
ză o a re ca re aceasta im en să ca n ­
tita te de apă ar liş n i la su­
p ra fa ţă , U n g a ria a r fi inun d ată
de o m a re ca ld ă , adâncă de 100
m e tri, d in ca re a r ieş i la su­
p ra fa ţă n u m a i m u n ţii. E n e rg ia
te rm ică a a cestei m ase de apă
este cu m u lt s u p e rio a ră e n e rg ie i
tu tu ro r res u rs e lo r de că rbu n e,
p e tro l şi gaze n a tu ra le a le U n ­
g a rie i. A p e le te rm a le tic o r ig i­
nă g e o le rm ică , aduse la su p ra ­
fa ţă şi e x p lo a ta te , v o r p u tea a -
c o p c r i p e v iit o r 20— 25 la sulă
d in n ecesa ru l de e n e rg ic e le c­
tric ă a tă rii.
VA
O COLECŢIE NEOBIŞNUITĂ
Cărţile acestei biblioteci nu se oi-
lesc şl nu se împrumută acasă, iar
conţinutul lor osie cu lotul neobiş­
nuit: în loc de file au secţiuni de
specii arborescente legale în scoarţă
de copac. In număr de aproape o
mie, acestea au fost aduse din multe
ţări ale lumii şi alcătuiesc colecţia
Academiei Agricole „Timiriazev“ clin
Moscova, colecţie caro datează de a-
proapa un secol. Aici pot fi găsite
secţiuni din „arborele de fier“ din
Vietnam şi arborele de plută din A-
frica, dlntr-un pin rus in virstă de
400 de ani etc. Coleclia cuprinde, de
UMOR
A
S -a u certa t.
— :A ş a d a r , s c r iu în c ă l c a r e a r e g u l i ­
lo r de c irc u la ţie , d ep ă şirea v ite z e i le ­
ga le...
— Pen tru to fi h e i ?
Castel cu valoare de simbol
l’e o colină din Acera, capitala
Glumei, se înaltă o clădire ciudata Irat tocmai pentru valoarea lui dc
pentru peisajul african— un vechi simbol al unei epoci întunecate, una
castel fortăreaţă clădit în 1061 dc dintre cele mai ruşinoase din istoria
negustorii dc sclavi din îndepărtata omenirii. Guvernul glianez a început
Danemarcă, caic i-au dat numele Cas­ construirea unui mare ansamblu arhi­
telul Chrisliansborg. In 1850 el a tectonic caic va încadra castelul. An­
fost preluat dc colonialiştii britanici. samblul va cuprinde o clădire guver­
Acest castel nu este unic pe conti­ namentală a congreselor şi o sală mo­
nentul african. F.l face parte dintr-o
seric întreagă de iortărefe construite
pe coasta de apus a Africii dc către
negustorii de sclavi de diverse naţio­
nalităţi. In aceste castele erau aduşi
sclavii capturaţi, aici se închciau con­
tractele de vînzare-cumpărarc şi tot
aici erau ţinuţi închişi în beciuri ne­
grii, piuă în momentul îmbarcării lor
pe vase.
Pentru negri aceste clădiri sinistre
erau adcvărale castele ale morţii. Fri­
gurile galbene, febra tifoidă, dizente­
ria făceau ravagii. îngrămădiţi ca niş­
te vite în subsolurile umede, negrii
piereau ca muştele. Celor care supra­
vieţuiau Ic era rezervată o soartă dc
multe ori mai rea decît moartea'.
¦In partea inferioară a castelului din
Acera sc poate vedea o deschizătură
rotundă, destul dc îngustă. Pe aici
erau scoşi sclavii şi aruncaţi in băr­
cile care îi transportau spre navele cu
sclavi din larg.
R IE TA ŢI
asemenea o mare cantitate de seiirn- rilo au luai o întorsătură gravă tind un schimb şi in 2 1 de orc.
le de specii arborescente şi cou 'mv. autorităţile au constatat că fusese
DISTRACŢII CU...
ŞOARECI
Vremurile dud se pierdeau averi le care nr puica soluţiona „criza al­
la jocul do rării, ruletă sau vulgar;- coolului“.
le lupte do cocoşi inrep să apună. In
zilele no.i-.lre chefliii bogaţi sini în
căutare rle noi „senzaţii tari“ şi îşi
cheltuiesc banii în jocuri inai moder­
ne. Anul trecui, do pildă, în Jamaica
unde miliardarii americani pleacă sa­
şi omoare plictisul, erau la mo lă
cursele dc crapi. Pariurile puse .pe „fa­ beşte cu nimic de aceea a mieilor
voriţi“ se ridicau la zeci de mii ele
dolari.
Anul acesia, „lumea bună“ a găsit
o allă distracţie : cursele de şoareci
I cele două luni do cinci a înce­
put noua „distracţie“ lurişlii amori- tologica a fetusului. Oamenii de ştiin­
rani au pierdut peste 2 0 milioane de ţă urmăresc cu un viu interîs dez­
dolari !
UN MUZEU AL PLOŞNIŢELOR
Vechiul oraş bavarez Schalfenbourg
se mîndreşte de a fi singurul care
p edă un muzeu al ploşniţelor.
Acesta i-a fost donat de un medic
din localitate care şi-a consacrat o
bună parte din viată coleclionincl
ploşniţe din lumea întreagă.
Colecţia — unică în felul ei — cu­
prinde 403 varietăţi de ploşniţe.
O CARTE CARE NU PREA...
FACE BANI
Cartea „Cum să faci bani la bursa“
nu are succes în riadul cititorilor a-
mericani, sătui de asemenea „litera­
tură“. Dar, după cum relatează zia­
rul „Daily Express“, o librărie din
„New York“ a fost nevoită să-i re­
ducă preţul de la 5 dolari la 1 dolar şi
75 de cenţi exemplarul.
CRIZA ALCOOLULUI ÎN
SUEDIA
Piesa occidentală se ocupă pe larg
ila uniţi: .aspe.".o penibil« alo g:o\o;
din industria suedeza a alcoolului.
Unii reporteri scriu despre „isteria
in masă“ provocată in Suedia de lip­
sa alcoolului pe piaţă. Se arată cS
magazinele de băuturi alcoolice şi
depozitele de alcool au fost pur şi
simplu «'abale si dîvastale. Lttcru-
Castelul de la Acera a fost păs- Invingătoarca a străbătut distanţa dc S.U.A. după trei ani.
dernă de spectacole. Vechiul castel va Novgorod din secolele IX — XV, oa­
î'ămîne ca un pitic înconjurat dc uria­ menii de ştiinţă sovietici au folosit cu
şele clădiri moderne ale noului an­
samblu, o amintire pentru generaţiile i numentelor antice — metoda dendro-
viitoare a unui trecut apus pentru tot­ cronologică.
deauna.
Dispecer electronic
Sistemul electronic, care inlr-un
viitor apropiat îi va înlocui pe dis­
peceri, funcţionari de la serviciile de 500 de transmiţălori plasaţi pe ina-
evidenţă şi economişti, centralizează,
codifică şi transmite la masa de dis­
pecerat informaţia completă despre
"funcţionarea unei întreprinderi indus­
triale.
Asamblarea unei asemenea instala­
ţii a început la uzina de instrumen­
te de măsură şi coiilrol din Ifarkov.
Ea a fost proiectată de constructorii
acestei uzine.
consumai pină şi alcoolul industrial
folosii do fabricile de armament şi
dn la laboratoare ştiinţifice.
Guvernul suedez studiază măsuri­
UN M IE L CU DOUĂ CAPETE
(5 oaie, apaxlinind unui ţăran din
Nabicevan ( Nzerbaidjan) a fătat re­
cent un miel cu două capete.
Comportarea acestuia nu se deose­
normali, in afară de faptul că el su­
ge cu ambele boturi.
Se pare că naşterea unor aseme­
nea monştri — do altfel foarte rari
— ce'-! în legătură cu dezvoltarea pa­
voltarea acestor curioase fenomene.
METALE EXTRASE
DIN FUNDUL OCEANELOR
Metalul poale fi extras nu numai
din munţi ci si din adincul orori no­
ii Faptul că in fundul oceanelor şi
in special în Pacific, există zăcăminte
de metal era cunoscut de multă vre­
me, încă de acum vreo 80 de ani.
Dar abia de mrind, in urma perler-
tionărilor tehnice — după cum ne
informează ziarul elveţian „Dic Tal".
— s-a reuşii să se extragă in mod
rentabil (lingă coasta sud-vestiră n
Californiei), de la o adincime do
3.500 metri, cantităţi importante do
niaiiga», nichel, cupru si chiar io-
halt.
O SUTA DE PURCEI
ÎN DOI ANI
Crescălorul do porci Kim Ho Son.
care lucrează do nouă ani in gospo­
dăria agricolă de stat Dekcen, din
R.P.D. Coreeană, a obţinui un record
fără precedent. Una din cele 1-1 scroa­
fe pe care le îngrijeşte a fatal in
dinur» de doi ani, iu patru !!ml.ui.
1 0 0 de purcei; (la prima Uitare 2 1 ,
la a doua — 29, la a treia — 23, iar
la a patra — 27).
Kim Llc Son îmbină în permanentă
îezultatîle sale practice cu cunoştin­
ţele obţinute din cercetarea cărţilor
de specialitate.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2582
BPMaS . Se vor putea oare îmfelege
pământenii cu marîienii ?
Uf! noy meteorit in Siberia In ultima vreme oamenii de ştiin­ me o şedinţă da radio-comunicaţii
ţă au început să se preocupe rle cosmice, procedeu la care au recurs
La 12 aprilie 1961, în spre orele 19 (ora Moscovei), a iosl observat problema limbajului cosmic. După acum o jumătate de an oamenii de
în regiunea Kurgansh un bolid, care părea să aibă dimensiuni destul de cum se ştie, cu încă o jumătate de ştiinţă americani. Ei au îndreptat o
mari. El se deplasa in direcţia nord- vest şi culoarea sa trecea progresiv veac înainte de era cosmică, K. E. undă de radio cu o lungime de 21
de la roşu închis la roşu deschis. O Iu mină intensă era emisă, tără ca ea Ţiolkovski a scris un articol inti­ de cm. in direcţia constelaţiei Eri-
să fie totuşi atit de puternică incit să jeneze observaţiile. Diametrul apa­ tulat „Poale Pămînlul comunica lo­ dian, ale cărei planete, după cum
rent al bolidului era de circa juma tale din diametrul Lunii. La sfirşitul cuitorilor dc pe alic planet2 despre se presupune, trebuie să aibă con­
cursei, globul luminos s-a divizat în mai multe globuri, mai mult sau mai existenta pe ol a diverselor fiinţe? diţii apropiate de cele de pe Pă-
puţin sferice. După dispariţia lor, a continuat pe cer o dîră luminoasă, mint. Tocmai pa această undă func­
timp de câteva secunde. Cum să se comunice pe alte pla­ ţionează nenumăratele „posturi de
nete despre existenta noastră? radio din Univers“ — undele cu
Două minute mai tirziu, martorii au auzit un zgomot care amintea pe Printre diversele propuneri discu­ această lungime sînt emise în per­
cel al tunetului şi a fost resimţită o uşoară cutremură tură seismică. tate astăzi în lumea ştiinţifică una manentă de norii hidrogenului in­
este deosebit de atrăgătoare prin terstelar. Şi dacă pe planetele Eri-
După două zile s-a descoperit în stratul de gheaţă al unui Iac în­ simplitatea ei. Se propune ca unde­ dianulul există fiinţe vii, ele, pri­
vecinat o pîlnie cu un diametru de 40 cm. Este posibil ca această pilnie să se va, pe întinderile Siberiei, să se mind un semnal ce le este cunos­
datoreze ciocnirii de gheaţă a unuia din fragmentele meteoritului. construiască un triunghi luminos cut, vor afla că el este trimis de
de proporţii gigantice, care să re­ „fraţii lor îniruinteligentă“.
GLOBULELE, ÎN C pete desenul teoremei lui Pitago-
ra. Matematicienii susţin că nici o Linii oameni de ştiinţă lucrează
Omul este mare nu 8 ,0 0 0 globule albe. singe ai unui om adult societate nu s-ar fi puiuţ dispen­ in prezent la crearea unui abecc-
numai la figurat, ci ş. se găsesc circa 25.000 sa in dezvoltarea ei dc descoperi­ dar-matmnatic sui-generis al limba­
la propriu? Ia.ă de Globula roşie are o miliarde de globule rea teoremei lui Pitagora. In fe­ jului cosmic. Savantul olandez
exemplu rezultatele u- roşii şi 30 miliarde de lul acesta martienii vor „afla" că Mans Freudenthal a consacrat aces­
nor calcule de ordin suprafaţă do 123 mi­ globule albe. Supiala- planeta noastră este populată cu tei probleme atrăgătoare un studiu
(a lor loială, necesară fiinţe dotate cu inteligentă. original. El şi-a intitulat cartea
ştiinţific. Inlr-un mili­ croni pătraţi, ceea ce funcţiei respiratorii, le- „Lincos“ (lingvistica Cosmosului).
prezintă circa 3.000 Mai există şi o altă cale, şi anu­
metru cub de singe se face ca suprafaţa adu­ metri pătraţi pentru o- |
mul adult.
află intre 4,5 şl 5 mi­ nată a globulelor roşii
dlntr-un milimetru cub
lioane dc globule ro­ de singe să fie de
6.150 centimetri pătra­
şii şi 5.000 piuă la ţi. In cei cinci litri de
„ C u rs a c o z o n a c ilo r <(
I ' La Olncy (Anglia), s-a desfăşurat 400 metri în 05,6 secunde întreeîndu-şi
tradiţionala „cursă a cozonacilor“, care rivala britanică, Linda Risby. Potri­
se dispută dc 14 ani între gospodi­ vit regulamentului, în timpul cursei
nele din oraşul englez Olncy şi ora­ (70 secunde) concurentele trebuie să
şul american Libera! (statul Kansas). tină în mină cratita cu ingredientele
Ea a fost ciştigată dc americana Mary necesare confecţionării cozonacului.
Barrington in vîrstă dc 22 de ani. Trofeul, un cozonac de argint, revine
O nouă metodă de datare
a monumentelor antice
La studierea construcţiilor de la tre cercurile care se formează in fie­
care an în trunchiurile copacilor, se
stabileşte mai întii vîrsla lemnului şi
apoi vîrsta construcţiei la care a fost
succes o nouă metodă dc datare a mo- tolosit.
Prin metoda dendrocronologică se
poal? stabili cu precizie amil con- j
struirii oricărui monument din anti­
Un elefant folosit la transportarea şi aşezarea buştenilor Ia
o exploatare forestieră din R. D. Vietnam.
Comparind grosimea straturilor din-
chitate, cu condiţia ca el să aibă cel
Interesante descoperiri arheologice sub apăpuţin două grinzi. Astfel, arheologii
au reuşit să stabilească nu numai anul
construirii tuturor clădirilor din Nov­ Cu prilejul cercetării fundului mă­ sculptate, datînd din secolele 11 —
gorod, ci şl anii în care ele au fost rii in regiunea insulei Sapienza, si- 111 e.n. Este pentru prima dată că se
Dispecerul electronic esle destinat reparate. Ei au ajuns, de asemenea, tuată la ci leva mila spre sud de ora­ descoperă o navă care transporta sar­
culegerii de informaţii de la pesle la concluzia că lemnul a fost folosii şul Melona, au fost descoperite 16 cofage. In apropiere de Melona s-au
pentru prima oară la pavarea străzi­ coloane de marmură. Arheologii au găsit, de asemenea, un mare număr
şlni-uneltc, conveierc, cinlare, in de­ lor in anul 953. Toi cu ajutorul me­ ajuns la concluzia că ele au fost tran­ de amfore din diferite epoci, începind
pozite şi la poarta de inlrare in uzi­ todei dendrocronologice s-a stabilit sportate de o navă care s-a scufundat cu secolul III î.e.rn, pină .in. epoca
nă. Datele obţinute sini iixate pe per­ şi anul secetei care a bînluit în Eu­ în aceaslă regiune şi din care nu a bizantină.
foratoare şi fişe. ropa în 1232. Pină acum, oamenii de mai rămas nimic in afară de cileva
şliinlă presupuneau doar că ea a amfore de origină romană. In anti­ Deosebit de interesante sini rămă­
Posibilitatea leleinrcgislrării proce­ chitate, oraşul Melona. important şiţele navelor turceşti, scufundate de
selor rapide discontinue şi variate va avut loc în sacoiul al XlII-Iea. centru maritim şi punct strategic, a vestitul amiral Andreas Miaulis iu
permite folosirea pe scară largă a lost obiectivul a numeroase atacuri, 1825, pe vremea revoluţiei greceşti
susmenţionatei instalaţii in industria In ce priveşte precizia dalării, me­ iu evul mediu. Metona a fost linul pentru eliberarea naţională de sub ju­
chimică. Prima moşiră este destinată gul turcesc. S-a descoperit de ase­
fabricii de fibre sintetice din Cerni- toda dendrocronologică esle uniră in
gov.
arheologie (la metoda cu carbon ra-
j In decurs de numai 5' secunde dis- dioacliv sc comit erori rle + 1 0 0 do din cele mai importante porturi ale menea corveta engleză „Columbii:“
j pecerul automat execută 512 măsu- ani). flotei veneţiene, Astăzi clin glorioasa scufundată în secolul trecut. Majori­
Melona nu mai dăinuia decît rămă­ tatea obiectelor scoase de arheologi
I Tălori şi transformări în coduri. Con- Oamenii de şliinlă proiectează o sca­ şiţele unei fortăreţe bizantino-lurco- de pe fundul mării au fost prelucrate
lă absolută a virslei monumentelor veneţieue.
| strucţia prevede stimarizarea datelor
j obţinute în decurs de o oră, inlr- antice pentru Europa de nord-est, in- In această regiune s-au descoperit şi studiate, iar acum ele sînt expuse
cepînd cu secolul al IX-lea e.n. patru sarcofage romane, minunat la muzeul din oraşul Pilos, Pcloponez.
Fe arenele circului mondial ŞTIATI CA...
0 A cea stă p ira m id ă p e ca ­ M o a rte a , in tr-a d e v ă r, îi în so­ ° „ C in e ş i-a r f i p u lu l în ­ ...Griul este cunoscut de pesle 10.000 de ani ?
Dalele arheologice arată că el era cultivat cu
b lu au d e m o n s tra i-o a cro b a ţii ţea p e n e în fr ic a ţii a c ro b a ţi la c h ip u i că o fe m e ie m ic ă esle cileva mii de ani înainte de e.n. în anticul Egipt,
in China, în Transcaucazia şi Asia. Graniţa do
v e s t-g e rm a n i V a llc n d a . P e n tru fie ca re re p re ze n ta ţie . In tim ­ a tit d c p u te rn ică şi re zis te n ­ nord a răspimlirii griului se ailă la 6 6 grade la­
titudine nordică, (Suedia), iar cea de sud la
f p u l u n u i n u m ă r p re ze n ta t în —t ă ! “ glă su ieştc recla m a . extremităţile sudice ale Australiei, Africii şi
a atra ge a m a to ri de „senza­ Americii Latine. In regiunile do munte griul so
i ora şu l D e lro il. u n u l d in tre a- D a r to t secretu l tru ca ju lu i so­ cultivă pină la o altitudine de 4.000 molri (do
ox. în Peru). In lumea întreagă culturile do grîu
ţ i i t a r i " , c i a u h o tă râ t să se e ro b a ti a scăpai b a la n ţa şi lilo r E lf i (A r g e n tin a ) con stă ocupa o suprafaţă de peslo 2 0 0 milioane hectare.
f
în tre a g a p ira m id ă s-a p ră b u ­ în u rm ă to a re le : în m în e ca a - ...Chihlimbarul este una din bogăţiile naturale
\ lip sea scă d e p la sa d c s ig u ra n ­ ale R. P. Polone ? El so găseşte de-a lungul în­
i ţă. L a u n a d in re p re z e n ta ţii,
t in N ic a ra g u a , a c ro b a ţii au s im ­ şit. A ii m u r it tr e i a rtiş ti. (r o b a liilu i este ascunsă o v e r ­
$ ţii că sîrm a sc m iş ­ ° —O d e t u n ă t u r ă şi d in gea ca re sc in tro d u ce cu un
că. S p rccta lo ru au în ­
ţeava tu n u lu i zboa ră două fe ­ capăt în m ănuşă, ia r cu ce ­
! cep u t să s trig e cu in sisten tă —m e i . T r a i e c t o r i a z b o r u l u i 00 lă la lt se s p r ijin ă d c m asă.
# p e n tru ea a ceştia să cob o a re. —m e t r i . A t e r i z a r e a în plasă, ° E c h ilib riş tii ira n ie n i Ja n -
D a r tru p a V a llc n d a ş i-a c o n ­ la tă . pe d rep t cuvânt „o a m e ­ baz se ba la n sea ză pe două
tin u a t n u m ă ru l p in ă la capăt. n ii- p r o ie c t il“ . A ş a se n u m e ş te v e r g e le s u b ţiri d e o te l puse tregului litoral al Mării Baltice, in regiunea la­
U lte r io r s-a con sta ta t că fu ­ n u m ă ru l n e o b işn u it a l su ro­ ca p in ca p (să g ea ta in d irti curilor mazuriene, pe malul rîiilui Narew şl po
sese un c u tre m u r d c păm ânt. r ilo r 7 a liin i. p u n ctu l de jo n cţiu n e ). ambele maluri ale Vistulei.
mmc'm * o' ¦:vN. :Ţ :ÍL:V ...O parte din cocoşii sălbatici din statui Mon­
' raijiyi:ft- M¦ m mW E M Ww E milB tana (S.U.A.) vor ii prevăzuţi cu nişte emiţă­
if c '*v . ji§§p|p 7V',A>' ; "1i,; - , toare radio in miniatură ? (bineînţeles, că ci vor
,f ’SiTV:; fi mai inlli prinşi şi apoi puşi în libertate). In
felul acesta brigadierii silvici vor pulea şti in
X ....... ... m « Ü É m permanenţă în ce locuri se ailă aceste păsări
,7 . ¦ ' & N . ' C rare şi tipurile de teren pe care io preferă.
...Brazilia ocupă primul loc din America Lati­
nă în ce priveşte numărul oamenilor muşcaţi de
şerpi ? Statistica înregistrează anual intre 5.000
şi 15.000 de cazuri.
...In insulele Komore din Indonezia a iosl desco­
perită o şopirlă uriaşă ? Lungimea oi este de
4 inelrl. Exemplarul este considerat de oamenii
de ştiinţă ea un foarte bălrîn şi, fireşte, dege­
nerat urmaş al uriaşelor dinozauri din epocile
geologice.
...Queen Mary , cel mai mare transatlantic al
Marii Britanii, urmează să fie scos do pe tra­
seele oceanice peste 4-5 ani ? El nu va fi tran­
sformai însă in fier vechi. Conducerea liniei de
navigaţie „Cunarl" preconizează transformarea
vasului intr-un hotel de lux, in vreo localitate
balneară din mările sudului.
...Inginerii japonezi au proiectai un magazin
plutitor porluar de tipul navelor „Katamaran",
alcătuit din două pontoane lungi de peste 150
m. şi late de 11 m. pe care \ or ii amenajate
spaţii comerciale cu un volum de 3 .0 0 0 m.c. ?
Vasele „Katamaran" sini desLm.le deservirii
iporUmior care mi dispun de spaţii şi mi au po-
sifeitilaţi de dezvoltare.
...Constructorul de piane cehoslovac Frantiseh
Herold a pus la punct un nori sistem de clavia­
tură, la care clapele sini amplasate, ca şi la
orgă, pe Irei r i n d u T i , fiind totodată mai scurte
rlecit la pianul obişnuit ? Cu noui sistem de cla­
viatură piesele muzicale grele din punct de ve­
dere tehnic pot ii executate cu uşurinţă.