Page 49 - 1963-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
în campania de primăvară
Au ferm inat însămînfările
din epoca I
Cu bune rezultate se desfă­
şoară lucrările agricole de primă­
vară la G.A.C. din satele Boz
şi Tirnăviţa, raionul Ilia. Pînă a-
cum colectiviştii de aici au se­
mănat ovăz şi borceag pe 30 ha.
(întreaga suprafaţă planificată),
trifoi şi lucernă în cultură ascun­
să pe 32 ha., sfeclă furajeră pe
3 ha., iar pe 10 ha. au executat
plantatul cartofilor, lerminînd
astfel însămînţarea culturilor din
epoca I.
De asemenea, pe 5 ha. de gră­
dină s-au însămînţat şi plantat sa­
lată, varza timpurie, gulioare, sfe­
clă roşie, morcov şi pătrunjel, iar
alte 40 ha. de teren ce vor fi însă-
mînţate cu porumb au fost pregă­
tite.
ML ŢIC
corespondent Spielhaupter Luise şi Spielhaup-
Potrivit relatărilor făcute de
corespondenţii noştri voluntari,
tov. Elena Ioan, Alexandru Mnră-
rescu, Nicolae Feneşer şi colec­
tiviştii din satele Căstău, raionul
Orăştie, Gîrbova, raionul Sebeş şi
Bucerdea, raionul Alba, au ter­
minal semănatul culturilor clin
epoca I.
Cu foafe forţele la lucru
Executarea lucrărilor agricole
din actuala campanie în cadrul
epocii optime şi la un nivel agro­
tehnic înalt constituie pentru co­
lectiviştii din Miercurea. în a-
ceste zile, principala preocupare.
Iti acea'stă direcţie au fost şi sînt
mobilizate toate forţele. Drept
rezultat s-a reuşit ca pînă ieri
să fie însămînţate 25 ha. cu
ovăz, 15 ha. cu mazăre furaje­
ră, 10 ha. cu floarea-soarelui, 50
ha. cu borceag şi 10 ha. cu sfe­
clă furajeră. De subliniat faptul
Noi m odele
Colectivul fabricii de ciorapi şi
tricotaj a ,.Sebeşul“ din Sebeş a avut
ca sarcină de plan să asimileze în
primul trimestru al acestui an zece
noi modele de ciorapi şi tricotaje.
Pentru înfăptuirea acestei sarcini, in
cadrul fabricii a fost alcătuită o co­
misie din ingineri, maiştri şi munci­
tori fruntaşi, care se ocupă de crea­
rea noilor modele.
In primul trimestru al acestui an
au fost omologate si au intrat in
producţie de serie trei modele de cio­
rapi de bumbac pentru copii şi adulţi
şi 8 modele de tricotaje. Au mai fost
omologate încă trei noi modele de şo­
sele bărbăteşti şi 5 modele de con-
tectii, care vor intra în fabricaţie
in cursul trimestrului II.
ELENA ALBIJ
corespondentă
Coc ce
LA CREŞTEREAPRODUCTIVITĂŢII MUNCH
Ridicarea temperaturii vîntu
Una din sarcinile principale ce furnale scade. La furnalele vechi ele executa mecanizat şi automatizat, cu lucrurile, cocsul economisit ar va­ ridica cu 1 0 0 - 2 0 0 grade temperatura
stau în faţa colectivelor de muncă se efectuează manual. Mecanizarea excepţia schimbării ştuţului dintre lora mult mai mult decît costul în­ vintului. Şi, în felul acesta, pe lingă
din cadrul C. S. Hunedoara este spo­ lor, cu comanda dintr-un post cen­ arzător şi cauper, care se iace ma­ locuirii eventuale a şubereior.
rirea necontenită a productivităţii a- tralizat ar da posibililate să se re­ nual. înlocuirea acestui ştuţ cu un
gregateior. Pentru traducerea ei in ducă mult durata de schimbare.
viată, trebuie folosite la maximum
toate rezervele de care dispunem.
La furnale, un mijloc important de
creştere a indicilor de utilizare osie cauperelor. Deoarece IPROMET nu să se obţină astfel o creştere în­ la prima vedere, este comanda ven­
ridicarea temperaturii violului. In a răspuns pozitiv, problema a rămas
ultimii ani sau obţinut rezultate ini­
moase in această direcţie dar nu pe
măsura posibilităţilor. In materialul
de faţă, am să mă opresc asupra
cilorva din deficienţele care far ca
la secţiile I şi a Il-a furnale, tem­
peratura aerului insuflat să rin fie
la nivelul acestor posibilităţi şi re­
zerve de care dispunem.
La cauperele iurnaieior vechi ca­
nalul de fum este plin cu apă. Din
această cauză cauperele nu au tiraj.
Deranjamentul a apărut cu 5— 6 ani
in urmă. El poate ii lichidai fie
prin repararea canalului existent,
fie prin montarea altui canal în in­
teriorul acestuia. Temperatura vîn-
tului ar creşte astfel simţitor.
Apoi, la loate furnalele (cu ex­
cepţia furnalului nou) manevrele de
schimbare durează . cîte 15—20 mi­
nute, timp în care cauperele sînt
oprite, iar temperatura aerului din
lucrări agricole
bună calitate
că pentru asigurarea unor canti­
tăţi sporite de furaje necesare
animalelor, la culturile de mazăre
furajeră şi boixeag planul iniţial
de însămînţări, stabilit, a fost de­
păşit cu 5 şi respectiv 16 ha. De
asemenea, la grădină au fost se­
mănate diferite culturi pe însem­
nate suprafeţe.
In scopul obţinerii unor pro­
ducţii sporite, pe 80 ha. teren
au fost aplicate peste 1.500 tone
îngrăşăminte naturale, iar pe 60
ha. culturi de toamnă s-au apli­
cat 6 tone azotat de amoniu în
vederea stimulării vegetaţiei.
Concomitent s-a făcut stropitul
unui număr de 2.500 pomi fruc­
tiferi. din livezile gospodăriei.
La executarea lucrărilor amin­
tite s-au evidenţiat mai ales co­
lectiviştii loan Albu, loan Cris-
tea, loan Lov, loan Roşianu,
Theîss Martin, Schenker Andrei,
ter Martin.
La G. A. C. din O haba
Declanşarea lucrărilor agricole
din actuala campanie i-a găsit pe
colectiviştii din Ohaba, raionul
Sebeş, bine pregătiţi. In felul
acesta, de îndată ce timpul a de­
venit prielnic muncilor în cîmp
ei au putut începe -semănatul
culturilor din epoca I şi pregă­
tirea terenului în vederea însă-
mînţării porumbului.
Ca urmare, pînă la 14 aprilie
a.c. colectiviştii din Ohaba, cu
sprijinul brigăzii de mecaniza­
tori permanentizată aici, au reu­
şit să însămtnţ'gze 17 ha., cu grîu
tie primăvară, 11 ha. cu mazăre,
10 ha. cu floarea-soarelui, 17 ha.
cu sfeclă furajeră, 17 ha. cu ovăz',
10 ha. cu măzăriche^şi 40 ha. cu
cartofi.
Pentru sporirea fertilităţii so­
lului, pe 80 ha. cultivate pînă a-
cum au fost administrate îngră­
şăminte organice dîndu-se cite 20
tone gunoi de grajd la ha.
Deosebită atenţie au acordat
colectiviştii din Ohaba arăturilor
La G.A.C. Pricaz anul acesta se va cultiva o suprafaţă de 10 ha. cu rarloii de toamnă şi 5 ha. ni cartofi timpurii
IN FOTO: brigada a 2-a de cîmp plantează ultima suprafaţă de teren.
Cu doi ani in urmă conducerea bilitatea reducerii considerabile (la tere a temperaturii vintului pe care gatelor.
combinatului a cerut IPROMET un
proiect de automatizare a schimbării
nerezolvată. După părerea inea, in
combinat există posibilitatea execu­
tării unei instalaţii de inversare
mecanizată prin acţionarea pneuma­
tică, sau hidraulică a troliilor. In
acest caz nu mai sini necesare mo­
toare, reductoare, instalaţii electrice tiuntă si organizată pentru aprofun­
complicate etc. Mai mult, aceste
instalaţii pot fi realizate cu fonduri
de mică mecanizare.
Pină atunci însă se mai pot va­
lorifica şi alte posibilităţi de redu­
cere a duratei de schimbare a cau­
perelor cum ar ii folosirea a doi
cauperişli.
O altă cale de ridicare a tempera­
turii vintului la furnalele vechi este
şi alegerea unei durate optime de
funcţionare pe aer şi gaz.
La furnalele 5-6, unde s-au obţinut
şuccese frumoase în ultimii ani, nu
se poate spiliie că s-a făcut toiul.1
Aci toate operaţiile de schimbare se
şi pregătirii terenului în vederea
însămînţării porumbului. Pină la
data mai sus amintită această lu­
crare a fost executată pe aproape
300 ha.
EMIL ŞTEF
corespondent e ip ă in m a rc n u m ă r la lu c ră rile tic
P rinire fruntaşii raionului
La fel ca şi în alţi ani, colecti­
viştii din Daia au început campa­
nia de primăvară temeinic pre­
gătiţi. încă din timpul iernii ei
au asigurat întreaga cantitate de
seminţe necesară şi au transpor­
tat în cîmp pentru fertilizarea
solului peste 3.000 tone gunoi de
grajd. Cînd a sosit brigada de
tractoare de la S.M.T. Miercurea,
consiliul de conducere al G.A.C.
împreună cu mecanizatorii au
stabilit lucrările şi locurile unde
să înceapă munca. Astfel pregă­
tiţi, dăienii au început lucrările
din campanie imediat ce timpul
le-a permis şi au folosit fiecare
zi bună de lucru. Pînă acum ei au
semănat cu grîu de primăvară,
ovăz, borceag, sfeclă şi floarea-
soarelui mai mult de 210 ha., si-
tuîndu-se printre colectiviştii
fruntaşi pe raion în executarea
lucrărilor agricole în actuala
campanie.
Folosesc timpul prieiivc
Colectiviştii din Sibişel, raio­
nul Orăştie, hotărîţi ca în acest
an să obţină recolte sporite pe
unitatea de suprafaţă, s-au pregă­
tit temeinic încă din timpul ier­
nii.
Pe lingă repararea tuturor a-
telajelor existente în gospodărie
ei au transportat 1.800 tone gu­
noi de grajd pentru fertilizarea
a 90 hectare şi au asigurat în­
treaga cantitate de săminţă ne­
cesară culturilor planificate.
Astfel pregătiţi, imediat ce
timpul le-a permis au şi început
semănatul. Pînă in prezent in
această gospodărie au fost însă­
mînţate 5,5 ha. cu ovăz şi bob,
2 ha; eu cartofi, 2 ha. cu floa­
rea-soarelui şi s-au executat ară­
turi pe o suprafaţă de 30 ha.
Totodată colectiviştii de aici au
plantat şi 5 hectare cu pomi
fructiferi.
RICA BREDA
corespondent
J semnată a temperaturii vintului.
ştiber acţionat mecanic ar da posi­ ra mai există şi alte rezerve de creş­ re simţitoare a productivităţii agre­
cel puţin jumătate) a timpului de nu le putem cuprinde în articolul
oprire pentru schimbări. Ar putea de faţă. Una dintre ele, măruntă
comisses inginerilor şi tehnicienilor
Un aport preţios la sporirea pro­
ductivităţii muncii pot aduce comi­
siile inginerilor şi tehnicienilor. Des-
tăşurind o muncă de concepţie sis-
darea celor mai noi procedee ’e t ­
nologice, crearea de dispozitive şi
instalaţii caro să uşureze munca o-
mului, să o facă lot mai spornică,
inginerii şi tehnicienii pot tace ca
realizările ce se obţin să crească
cu paşi repezi. De aceea comisia in­
ginerilor şi tehnicienilor din cadrul
sectorului nostru şi-a propus ca in
( ursul acestui an să rezolve o serie
de probleme de mare importantă.
Spre exemplu, pentru înlăturarea re­
butului l;a toate categoriile depiese,
se va efectua un studiu amplu asu­
pra inaselotajului. Aceasta pentru
w m m şk
• SPORT — Campionatul re­
gional de iotbal
(pag. 2 -a) j
• IN RAIONUL SEBEŞ —
Plantări de pomi şi viţă de vie;
• Creşte rezistenţa împotri­
va politicii de apartheid
(pag. 3-a) ;
• De pesle hotare
(pag. 4-a).
° M e m b rii b rig ă z ilo r d in s a lu l
O c o liş u l M u re G .A .C . R u şi, ra io n u l
H a l e g . />c U n g ă l u c r ă r i l e ¦a g r i c o l e p e U n a lt e x e m p lu îl dă p ă d u ra ru l ş
ra re Ic e fectu ea ză în cîm p . p â rti­
c o n s tru cţii. In acest fe l. d u p ă cum
ne in form ea ză coresp on d en tu l nos­
tru tov. G H E O R G H E M A S C U L co ­
le c tiv iş tii de a ici au te rm in a t lu ­
c ră rile de z id ă rie la un g ra jd p e n ­
tru 100 ca p e te v ite m a ri.
P r in tr e c o le c tiv iş tii ca re s-a n e v i­
d e n ţia t la această lu c ra re s in i Io v.
7f .n - .ă r M a n t i a . R a v e c a a b a t. G a -
v r ilă G o s lia n u . Io n ic ă R o ta rii şi
a lţii.
® U n n u m ă r d e 15 u l e m i ş li d in
sa tu l C h ilie i. ra io n u l H a ţe g , au .b la n -
ta t p r i n m u n c ă p a t r i o t i c ă } '200 d e
p o m i fr u c tife r i in liv e z ile G .A .C ..
p recu m şi 800 b u că ţi de p in i in g o ­
lu rile tir p ă d u re d in îm p re ju rim i.
L a aceste a c ţiu n i s-au e v id e n ţia ! t i­
n e rii Ion T ir t . N ic o lu c B îrccn n tt.
S m tira n d a O co liş u ri. C o rn e l B rir.a u .
L u d o v ic ii M u n ciit şi a lţii (IO .\ M A -
R IM E S C U ).
• C on d u cerea O c o lu lu i s ilv ic d in
G e o a g iu a o rg a n iz a t m u n ca p e n tru ric şi M a rtin S cliu s le r. ia r m u n c ito rii *
ti te rm in a s a rcin a de p la n la p la n ­ G h e o rg h e S c lim id t. tu tu i M u r ir ă . V ic ­
t a ţ i i p i n ă l a 2.) a p r i l i e V i.'l.
i U n . e x e m p lu b u n in această p r iv in - de p o r c i ş i-a u d e p ă ş ii s a rc in ile d r
tă !I dă b iig u d ir r u U .lv ir [fç ii'P ô p r ^ )':îiiU ‘~ y > r o itv i'liU 'rU -rU 7 -a ii r r v 'n iii. ( S l O l ) -
p e s tr c île v a zile va te rm in a la c ră - M IA M U R E S A M ).
rile de p la n liilii cu p u ic ii de p in şi
a rb u şti p c cea. 30 ha. (ş a n tie ru l M i-
b ă ile ş ti S lirc i. B o zrş). C a lita te a bun ă
a lu c r ă r ilo r se d a lo re ş te fa p tu lu i că
acest b rig a d ie r c il şi p ă d u ra ru l E lo -
rea S im ia n au s u p ra vegh ea t şi in -
;»:KX.
.ly .
. xW*
iiÉ H I
Părerea exprimată de unii tova­ re la furnalele 1-4, (operaţie, care
răşi de la această secţie că şube-
rele mecanice s-ar arde şi că vor
avea de lucru cu schimbarea lor,
este neîntemeiată. La furnalul de
1 .0 0 0 m.c. există astiel de şubero
care funcţionează de la punerea lui
în funcţiune. Apoi, chiar altfel stilul surilor arătate mai sus, s-ar putea
Desigur la furnalele din Hunedoa­ ne de cocs, s-ar înregistra o creşte­
a se putea ajunge la aplicarea unui
maselotaj corespunzător fiecărei pie­
se în parte.
Pentru a se putea obţine o înde­
sam cit mai cometă şi mai rapidă
a formelor se va construi şi perfec­
ţiona un aparat pentru controlul a-
cestei operaţiuni.
In vederea scurtării duratei de
dezbatere a pieselor şi obţinerii li­
nei dezbateri pe deplin corespunză­
toare necesităţilor s-a preconizai
construirea unor dezbătătoare meca­
nice aht la turnătoria de fontă, cit
şi la cea da otel. La turnătoria de
neferoase se studiază folosirea azo­
tului molecular la barbotaren băii
lichide. Aceasta aduce ‘după sine pe
lingă scurtarea duratei operaţiunii
de barbotare, îmbunătăţirea conside-
»
mm
«
Echipa condusă
de comunistul Ioan
Groza de la mina
Musariu şi-a de­
păşit pianul în lu­
na martie cu 15 la
sulă.
Fotoreporterul
nostru t-a surprins
la locul de mun­
că pe lov. Ioan
Groza, in momen­
tul în oare, îm­
preună cu ajuto­
rul său Ioan Ban-
cu, executau ope­
raţia de perforare.
s lru il p erm a n en t m u n c ito rii pe Duminică seara a plecat spre Moscova, pentru a lua par­
re n . te la cea de-a 5-a şedinţă a Comitetului Executiv al Consi­
liului de Ajutor Economic Reciproc, delegaţia R. P. Romîne,
.M u la C â n d in c a re a m o b iliz a t la f condusă de tovarăşul Alexandru Bîrlădeanu, membru supleant
m u n că p a trio tic ă 70 d e ce tă ţe n i, re a - 4
liz în d de asem enea lu c ră ri de bună 4 al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consi­
ca lita te . C e le m a i bune re a liz ă ri ^ liului de Miniştri, reprezentantul ţării noastre în Comitetul
(
in în tr e c e r e a s o c ia lis tă c c se d e s fă ­ Executiv al C.A.E.R.
1
şoară in tre b rig ă z ile a cestu i o c o l La plecare, delegaţia a fost condusă ele tovarăşii Emil Bod-
(
s ilv ic nu fost o b ţin u te p în ă in p r c - ş năraş, membru al Biroului P olitic al C.C. ai P.M.R., vicepre­
A- j7z e n ! d e b r i g a d a I ( i n g . I A C O I 1 I I
LIV). 4 şedinte al Consiliului de Miniştri, Mihail Florescu, Alexandru
° C e tă ţe n ii d in s a lu l V a le a lc p ii. ţ Sencovici, Aurel Vijoli, Constantin Tuzu, miniştri, membri ai con­
ra io n u l O ră ş tie . ş i-a n p la n ific a t ca ( ducerii unor ministere şi instituţii centrale de stat şi alte persoa­
4in a n s i a n s ă r i d i c e , p c l i n g ă a l t e ne oficiale. (Agerpres)
c o n s tr u c ţii şi un g r a jd p e n tr u adăi- 1
p o s tire a a n im a le lo r. P e n tru re a liz a -
rea n o u lu i g r a jd s-n în cep u t tra n s - ^ Delegaţia R. P. M m m care va participa ia sesiunea
Comisiei Economice 0.N. 0. pentru Europa
p o r tu l m a te i !a iu lu i lem n o s . In .a rca ş - ^ a p t a t spre 6eneva
ftă a c l l u n e s - a u e v i d e n ţ i a t t o v . l i r a
Ioa n . A ro n Stan. P e tru L u cia n şi \
a lţii (J U D E P. IO A M ). !|
• In p rim u l trim e s tru a l acestu i f
an. lu c r ă to r ii d in s e cto ru l z o o te h n ic ’ Luni a părăsit capitala delega­ ţului exterior, actualul preşedin­
ţia R.P. Romîne, care va parti­ te al C.E.E. Din delegaţie tac
d r la G.,4.,5. O r ă ş t i e a u o b ţ i n u i r e a - j cipa la sesiunea a 18-a a Comi­ parte Victor Ionescu, adjunct al
siei Economice a Organizaţiei Ministrului Comerţului Exterior,
U ră ri de scam ă. C e le m a i bune te - i Titus Sinu, director în Ministe­
Naţiunilor Unite pentru Europa, rul Afacerilor Externe, lacob lo-
z n lla le le -a n d o b in d it jî n g r i j i t o r i i ce va avea loc la Geneva între naşcu, reprezentant permanent
18 aprilie şi 4 mai a.c. ad-interim al R.P.R. pe lîngă
m u lg ă t o r i A v r a m P o p a . l o s i f 7.a lia - f Oficiul European al Naţiunilor
Delegaţia este condusă de Go- Unite şi alţii.
gu Rădulescu, ministrul comer-
to r ia B o g d a n şi u liii d e .la ‘ fe rm e le
Cel mai bun schimb
7C o l e c t i v i ş t i i d in ein ş au m c-
ca n iza t o s e ric d e p ro ce s e in p re p a - { In c a d ru l s e cta ru lu i I I ciu c o a co rd ă fie c ă re i p este p la n în sem n a te
fr a r e n h r a n e i p e n t r u a n im a l e . A c e s t al E .M . I d i l i c ex is tă e ch ip e , s ch im b u l con­ ca n tită ţi d e m in ereu .-
Jl u c r u p e r m i t e g o s p o d ă r i e i c a a n u a l o v ie în tre ce re in tre
dus d e e l a re u ş it să N u m a i in lu n a m a r tir
s ch im b u ri. D a to rită h u ­ o b ţin ă ce le m a i bune p la n u l fie s c h im b a fosl-
să re a liz e z e e c o n o m ii d e c ir c a 100.000 f n ei o rg a n iz ă ri a lo c u ri­ re zu lta te în m u n că . d e p ă ş it c u 1.000 to n e .
Ic i (V . S T R E M 'f A N ). i lo r d c m uncă, a p ro v i­ A tit în a n u l tre cu i ia r în p e rio a d a 1— 12
4 z io n ă rii ritm ic e cu m a ­ rit şi în p e rio a d a ca re a p rilie cu 250 ton e m i­
te ria le şi a sisten tei te h ­ s-a scurs d in acest an, n e re u .
n ice pe ca re m a istru l s ch im b u l m a is tru lu i D u ­ A. ROCA-
corespondent
m in e r D u m itru D ra n - m itru D ra n ciu c a dat
Maşini de cusut peste plan
Muncitorii, inginerii şi tehn icienii metalurgişti din Cugir
desfăşoară o susţinută întrecere pentru îndeplinirea sarcinilor
de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Da­
torită muncii pline de entuziasm colectivul U. M. Cugir a produs,
pînă acum, peste sarcinile de plan 4.000 buc. maşini de cusut
„Ileana“ şi a realizat 750.000 lei economii la preţul de cost, adică
**v. ; mai mult de jumătate din angajamentul anual. Succesele obţinute
se dator z îndeplinirii şi depăşi rii ritmice a sarcinilor de plan
i lunare şi trimestriale. Un aport însemnat Ia aceste realizări l-au
adus colectivele sectoarelor maşini de cusut şi tîmplărie.
¦> W " -
A. BISTRIAN
•> corespondent j
.... -y
V*„
,' 7' ‘
~
Filmul „Lupeni 29“ la Brad
Duminică a avut loc la Brad, în cele lupte ale minerilor din Lupeni
lala unui numeros public, premie­ oglindite în film. Apoi spectatorii, ia
ra filmului artistic rominosc „Lupeni majoritatea lor mineri cu familiile
tilatoarelor, chiar de lingă caupe- 29“. Cu acest prilej lov. loan Bis- lor, au urmărit cil deosebit interes
Irianu, activist al Comitelului raio­ imaginile emoţionante ale filmului.
nal Brad al P.M.R., a evocat eroi-
IOAN PÎRVA
in momentul de faţă se execută din- corespondent
Ir-o cabină îndepărtată). Este nece­
sar ca inginerii şi tehnicienii celor
două secţii să se străduiască pentru
a le găsi şi folosi cu grija. Am
convingerea că prin aplicarea mă­
faptul că s-ar economisi mii de lo-
ing. GHFORGHE GHEORGHIŞOR
şeful serviciului cercetări side'----
gice al C. S. Hunedoara
rabilă a calităţii pieselor turnate, A p lic a re a n o u lu i în . p ro ce s u l de p ro d u c ţie c o n s titu ie o p re o cu p a re de
deci se va reduce foarle mult .tim­ s c a m ă , a c o le c tiv u lu i, s e c ţie i . a 11-a m a se p la s tic e d e la F . C . O ră ş tie .
pul de curăţare.
IM F O T O G R A F I E : M a is tru l c h im is t P o h r A n d r e i .şi o p e ra to ru l c h im is t
In cele de mai sus am arătat doar
(iteva din problemele prevăzute a lo s if R em u s d is c u lîn d d espre nou a to r in o v a ţie . In u rm a m o d ific ă rilo r
fi rezolvate de către inginerii şi teh­
nicienii secţiei noastre în perioada ad use la m a ş in a d e e x tin d e r e p e n tru d ife r ite f ir e p .v .c., p ro d u c tiv ita te a
următoare. Ele sînt însă mai nume­ m u n c ii a c re s c u t a ic i c u 2,7 la su lă .
roase şi de fiecare răspunde cîte o
persoană sau un colectiv. Cu cit
vor fi aprofundate mai temeinic şi
deci li se va găsi o rezolvare mai
judicioasă, cu atit productivitatea
muncii in cadrul sectorului nostru
va înregistra o creştere mai mare,
iar calitatea produselor se va îmbu­
natăii mai substanţial.
ing. GH. TRIFU ,
preşedintele comisiei inginerilor
şi tehnicienilor de la sectorul
turnătorie al C. S. Hunedoara