Page 5 - 1963-04

MW i mulsocialismuluirHOLSTARI DIN TOATE ŢARTLF, UNIŢI-VĂ!' C . R. R , H u n e d o a ra Fier vechi
pentru ofeSării
fruntaş pe ţară
In primul trimestru
Ieri dimineaţă în cadrul un ei şedinţe festive, colectivului
C.R.R. Hunedoara i-a fost înmîn at drapelul de fruntaş pe ţară, Muncitorii din echipele dc la
pentru activitatea desfăşurată în anul 1962. Colectivul de lucră- întreţinerea căii din cadru! dis­
lori al acestei întreprinderi, pr in eforturile depuse, a reuşit să trictului nr. 1 C.F.R. Simcria
îndeplinească şi să depăşească pl anul economico-financiar la toţi an colectat şi expediat ofclării-
indicii, realizînd totodată şi o ec onomie de peste 800.000 lei. Prin- lor, in primul trimestru al aces­
tui an, cantitatea dc ’>1.000 Itg.
tre unităţile fruntaşe care au co ntribuit la obţinerea acestor rea- dc fier vechi. Ei şi-an depăşit,
astfel cu mult angajamentul
lizări, se numără bazele de rece pţie din Alba lulia, Orăştie şi Imit.

SllB f l Sebeş. O contribuţie deosebită in
Cu prilejul decernării drape lului de fruntaş pe ţară, coîec-
această acţiune şNi-au adus mun-
tivul C.R.R. Hunedoara a fost feiicitat de către tov. Gheorghe
citării din echipele conduse dc
Anul XV. Nr. 2572 Miercuri 8 aprilie 1963 4 pagini 20 bani Trestian, preşedintele C.S.V.P.A. şi de către tov. Aurel Nistor, se- Ion Lcodurescu. Grigorc Anim,
cretar al Comitetului regional de partid Hunedoara. lovită .Vcamfu şi Ion Voirii.

saaBKMsarorsnsa BCIBESifcaraSnSBSKBBaTZVBSSSr

Pe ogoaele colectivişti lor

in campniade prim ăvară FM1L CREŢII
( orespondenl

rOCOOOOQO rodniciei ogoarelor s-au transportat La grădina de legume s-au semă­ Planul a fost depăşii
8 pe cirnp 1.100 tone gunoi de grajd, nat 7 ha. cu ceapă, morcovi, pătrun­
iar pe 35 ha. teren & aciditate mai jel şi mazăre de grădină. Uniunea raională a cooperati­
Zilele acestea lucrările agi1 ridicată s-au aplicat amendamente velor de consum din Orăştie a
calcaroase (dolomită) dindu-se in me­ Fruntaşi Ia executarea lucrărilor avut ca sarcină dc plan. in tri­
cote de primăvară se desfăşo’ die cile 2.000 kg. la heclar. de pregătire a solului şi la semănat Printre nimicitoa­ mestrul / 1963. achiziţionarea
i rh cu însufleţire in tonic gri sint Iracloriştii Nicolac Stoia, Mihai rele fruntaşe de la a ÎS tone dc fier vechi. Intcn-
Concomitent cu aceste lucrări la Sas, Gheorghe Pătruţ şi alţii. secţia sortare sca­ sificind munca s-a reuşit să se
podăriile colective de pe c'< grădina de legume s-au executat lari a filaturii din achiziţioneze cantitatea <lc 71
prinsul regiunii noastre. Cu ţ insămîntări în răsadniţe şi s-a V. MUNTEAN Lupeni se întinară ile tone.
8 jttlorul tractoarelor şi muşin început plantatul diferitor culturi in corespondent şi muncitoarea Ana
lor agricole se ară şi se inşi ci mp. Groza. Cele mai hune rezultate au
militează de zor, brigăzile şi < R e z u lta te b u n e la [ost obţinute dc cooperativa din
mg. MIHAI GUŢA G .A .C . d in P ia n u l lia îşi depăşeşte Gcoagiit a cărei conducere a
? chipelc de colectivişti r.xccui corespondent d e Jos zilnic norma tie sor­ dovedit multă preocupare si in
f, lucrări de plantare la grădin tare cu cite SO Itg. această dirccfic.
T r a c to r iş ti fr u n ta ş i Insămînţatul la timp şi efec­ fire.
le de legume şi in noile livc tuarea celorlalte lucrări din ac­ M. SIDONIA
Pentru obţinerea unor producţii tuala campanie agricolă consti­ ix roT o a iiA - corespondentă
L sau curăţă mari suprafeţe tl sporite la toate culturile, colectiviştii tuie în aceste zile pentru colec­ l l t i : Ana Croiala
8 păşuni in vederea sporirii pre din satul Oarda, raionul Alba, acor­ tiviştii din Pianul de Jos princi­ lotul tir mutică.
| ductiei de masă verde la hei dă o mare atenţie executării la timp pala preocupare.
* tar. a lucrărilor agricole din această cam­
panie. Cu sprijinul celor 7 tractoare Drept urmare, s-a reuşit ca
tată citeva din relatările ni de la S.M.T. Alba, permanentizate la pină în ziua de 1 aprilie a.c. să
gospodărie, folosind timpul favorabil fie însămânţate 8 ha. cu ovăz, 16
jţ rcspondcntilnr noştri in legătu de lucru, colectiviştii au pregătit te­ ha. cu mazăre, 8 ha. cu borceag,
renul şi au semănat o mare parte din 4 ha. eu sparcetă şi 3 ha. eu grîu
8 ră cu activitatea ce se desfă culturile planificate. de primăvară. In trei zAle

| şoară în unele unilăti. oooc In vederea obţinerii unor pro­ 7 inerţi din salul Boz. raio­
ducţii sporite au fost transporta­
C te pe cîmp 900 tone gunoi de
grajd şi 15.000 kg. îngrăşăminte
oooocooo chimice.

S p o re s c ro d ra ic ls Pentru realizarea de legume nul Ilin, mobilizaţi dc organic
p ă m în k iîu i timpurii au fost iarovizaţi 9.000
kg. de cartofi care vor fi însă­ za(ia U .7 .M , au pornit şi ei lu
mânţaţi pe o suprafaţă de 5 ha.
acţiunea de colectare a fiertului
De asemenea au fost efectuate
Potrivit planului rle produclie, vechi, hi numai trei zile, tine­
prima epocă a campaniei, colacti- stropiri contra dăunătorilor la
tii din salul Aurel Vlaicu, raio rii au sirius dc la cetăţeni şi au
Orăştie, trebuiau să însSminţeze, 3.000 de pomi fructiferi, iar pe
20 ha. de păşune s-au executat predat cooperativei cantitatea
lucrări de curăţare şi defrişare.
afara altor culturi, 10 ha. cu ov Pină în prezent au terminat se­ de 2.000 Itg. dc fier vechi. Ac­
I. P1ENAR
10 ba. cu mazăre „Victoria“ şi 15 mănatul ovăzului, orzului şi mazărei. corespondent P ia n u l d e liv ră ri încheierea lucrărilor plenarei Consiliului Raţionai ţiunea pornită continuă şi la ea

cu borceag. De asemenea, pe 5 ha. au insămin- ia la p te a fo s t al Inginerilor şi Tehnicienilor participă şi alţi colectivişti din
sat, cum sini Iov. X. Gaşpar,
Folosind cu pricipere timpul pri ţat floarea-soarelui, iar alte 25 ha. au în d e p lin it l. Puşti, A. Ursa ele.

nic executării aceslor lucrări, ci fost cultivate cu plante pentru nu­ Colectiviştii din G.A.C. Răhău, S-au încheiat lucrările plena­ mai activă a cadrelor tehnice Ia MIRON ŢIC
raionul Sebeş, îngrijind şi fura- rei Consiliului Naţional al Ingi­ introducerea în producţie a teh­ corespondent
insămintat pină la 2 aprilie ovăzu treţ. Totodată au iosl efectuate ară­ jînd în bune condiţiuni vacile au nerilor şi Tehnicienilor din R.P. nicii înaintate, la îndrumarea şi
livrat pînă la 28 martie întreaga Romînă care au avut loc luni şi sprijinirea mai eficientă a ino­ Angajament îndeplinit
mazărea pe întreaga suprafaţă pi turi şi lucrări cu cultivatorul pe su­ cantitate de 24.000 litri lapte pre­ marţi în Capitală. vatorilor şi inventatorilor.
văzută în contract pentru trimes­ Paralel cu îndeplinirea sarci­
cum şi peste 30 la sută din supi prafeţe întinse care urmează să fie trul I. Pînă la sfîrşitul lunii mar­ Tn cursul dimineţii au conti­ Participanţii la discuţii au fă­ nilor de produclie, colectivul dc
tie colectiviştii de aici au livrat nuat discuţiile pe marginea dă­ cut numeroase propuneri în ve­ muncă al întreprinderii „Mar­
fata planificată a fi semănată cultivate cu porumb şi carlofi. Pen­ în contul trimestrului II canti­ rii dc seamă. Au luat cuvîntul a- derea îmbunătăţirii pe mai de­ mura“ din Simeria s-a angajat
tatea de 1.200 litri lapte. cademicieni, ingineri şi tehni­ parte a acestei activităţi. să trimită ofelăriilor patriei, in
borceag. De asemenea pe 15 I tru fertilizarea solului s-au transpor­ cieni din întreprinderi, institute acest an. însemnate cantităţi de
ficării nu au defalcat sarcinile de de proiectări şi cercetări, cadre In încheierea lucrărilor plena­ fier vechi. Angajamentul din
cultivate cu ovăz şi mazăre s-au tat în cîmp 640 tone îngrăşăminte reducere a preţului de cost pe ca­ didactice din învăţămîntul teh­ rei a luat cuvîntul tov. Isac Mar­ trimestrul I prevedea cantitatea
pitole şi materiale. Astfel colectivul nic superior, responsabili ai co­ tin, preşedintele Consiliului Cen­ tic 10 tone.
xecutat lucrări de grăpare. naturale, iar pe mai mult de 15 ha. şantierului nu este suficient mobili­ misiilor inginerilor şi tehnicie­ tral al Sindicatelor, care a re­
zat in realizarea acestui indicator nilor, ale consiliilor locale ale levat activitatea pozitivă desfă­ In urma acţiunilor întreprin­
In acelaşi timp, pentru sporiri s-au aplicat amendamente calcaroase. de plan. sindicatelor, redactori responsa­ şurată de ingineri şi tehnicieni se in această perioadă, angaja­
bili ai revistelor tehnice. Vor­ în scopul îndeplinirii sarcinilor mentul a fost depăşit, cu peste
ccw & B & ii Toate acesica demonstrează că aici bitorii au subliniat că desfăşu­ trasate de cel de al III-lea Con­ 3 tone, o mure parte din fierul
nu se lucrează cu toată răspunde­ rarea activităţii obşteşti a ingi­ gres al P.M.R. şi a făcut reco­ vechi fiind colectat de tineri.
Un ritm t(t mai susţinut de muncă rea. nerilor şi tehnicienilor în ca­ mandări pentru îmbunătăţirea
drul şi sub conducerea sindica­ activităţii de viitor a Consiliu­ A. BOZAN
materialul lemnos în aşa fel incit in aşteptare telor a dus la ridicarea nivelu­ lui Naţional al Inginerilor şi corespondent
să aibă cit mai mici pierderi. Pen­ lui tehnico-profesional al ingine­ Tehnicienilor, a muncii desfăşu­
Colectivul şantierului nr. 7 TC.U. Lupeni urc ca sarcină de plan ii u aceasta au hotărît să folosească Pe şantier, numărul macaralelor rilor şi tehnicienilor, la lărgi­ rate de sindicate cu comisiile
să construiască şi să dea in folosinin acest an 571 apartamente in materialul lemnos mai judicios. Bri­ este mic. De aceea pentru desfăşu­ inginerilor şi tehnicienilor.
blocuri, un cinematograf cu SOO lo<i. o şcoală cu 16 săli de clasă, spatii gada va lucra astfel cu pierderi mi­ rea propagării cunoştinţelor teh-
comerciale şi alte lucrări. La marcmajorilatc a aceslor construcţii s-au nime de cherestea. EsLe un angaja­ (Agerpres)
început lucrările, ele gusindu-se in ’erile faze de execuţie. In perioada ment valoros, caic trebuie genera­ nico-ştiinţifice în rîndul oame­
care s-a scurs dc la începutul unul s-au obţinut multe rezultate bune. Au lizat.
existat, insă şi deficiente. Iată cîlevaspcctc dc pe şantier. rarea unei activităţi cit mai rodnice nilor muncii, la o participare Schimb evidenţiat
sc impun măsuri pentru o cit mai

A ngajam entem obilizatoare e oare un secrel?! raţională folosire a macaralelor. In G r i jă faţă de om Unul din schimburile împărtăşeşte cu drag şi dintre cele mai bune. In
parte s-a iacul ceva. Dar pe teren noilor linii de laminoa­ celorlalţi muncitori din lunile ianuarie şi fe­
Pesle 570 de familii de mineri se nat mai devreme decit termenul Sarcinile valorice din planul do nu totul merge bine. La blocul F stă schimb. Se ocupă cu bruarie schimbul condus
vor muta in acest anin locuinţe noi, stabilit prin planul de stat. Astfel, stat au fosl îniuinate şantierului la demontată o macara lip S.B.K.-l din Normele de tehnica securităţii re de la Hunedoara este multă răbdare de creş­ de maistrul Aurel Po­
confortabile. La realizarea acestei un bloc cu 30 apartamente a fost timp. Firesc era ca ele să fie defal­ luna decembrie anul trecut. De ce muncii sînt strîns legate de pro­ condus de tov. maistru terea şi educarea tine­
sarcini întreg colectivul şantierului predat beneficiarului zilele acestea, cate pe loturi, trimestrial şi lunar nu este in stare de funcţionare ? ! cesul de producţie. La reviziile Aurel Popescu. In mun­ rilor muncitori. pescu a fost declarat
si-a luat angajamente mobilizatoare, alte 60 apartamente se vor termina pe tot î indicatorii. Şeful biroului Pentru că şantierul invocă motive
Brigăzi ca acelea conduse de zidarii în luna mai, 90 apartamente în luna plan Iov. Şlelan Havaş, ca şi conta­ cum că a primit dispoziţie de la de vagoane Simeria Triaj, Sime­ ca sa de zi cu zi el Pentru toate acestea schimb evidenţia! în în­
Alexandru Pop, Sandu Tudor, Gheor- iunie etc. Graficul prevede ca vîrful bilul şef Ioan Sticlăreanu încearcă Întreprinderea de produse industria­ colectivul are numai cu­
ghe Sloica şi multe altele şi-au pro- de execuţie şi predare să fie in lu­ să le convingă că au făcut acest le şi prefabricate Livezeni sa nu o ria călători şi Peştiş există o per­ s-a dovedit un bun or- vinte de laudă despre trecerea socialistă rti
pus să-şi organizeze în aşa fel mun- nile iulie (120 apartamente) şi an­ lucru. Dar realitatea este alta. Pe mai monteze, deoarece ar ii nece­ manentă preocupare în scopul ganizaior şi cunoscător el. Cit priveşte rezulta­
ca incit lucrările să fio terminale gust (100 apartamente). In acelaşi şantierul din Lupeni s-au defalcai sară şantierului din Brad. Cit de creării condiţiilor optime de tele în producţie sint celelalte schimburi.
mai devreme. Mai multe brigăzi de timp s-au întocmit grafice de ur- numai sarcinile din planul operativ muncă şi de cunoaştere temeinică al procesului de pro­ GHEORGHE TAM AŞ
zidari au preluat lucrările de roşu mărire a mişcărilor de efective, a lunar, iar sarcinile din planul de a procesului de producţie. In ducţie. Din ce ştie, el corespondent
şi tencuieli în acord global. Pentru necesarului de materiale şi utilaje stat nu sc cunosc la nivel de lot.
a urmări executarea lucrărilor, con- ele. La fiecare bloc în parte au fost La ce duce aceasta ? In primul rind necesară o fi iost această macara programul de şcolarizare săptă­
ducerea şantierului a întocmit un afişate panouri care reprezintă gra-
grafic genera! de desfăşurare a lu- tic desfăşurarea lucrărilor, la lipsa unei activităţi în perspecti­ şantierului T.R.C.H. din Brad nu mânală a personalului se acordă
crărllor. In el, pe baza angajameu- Toate acestea au contribuit la mo-
lelor brigăzilor şi echipelor, s-a pre- bilizarea constructorilor, la grăbirea vă. De pildă laptul că in lunile ia­ ştim. Ştim însă că după mai bine de mare atenţie instruirii teoretice C â r b u n e p r e p a r a ţi p e s te p la n
văzut ca fiecare bloc să (ie ternii- ritmului de lucru.
nuarie şi februarie şantierul nu a trei luni de nefuncţionare o nonă şi practice a muncitorilor pentru Colectivul preparatici cărbunelui mă au adus-o muncitorii Nicolae Her-
realizat nici 50 la sută din planul „holărîre" a stabilit ca macaraua să prevenirea oricăror accidente. din Petrila a înscris pe graficul dc ta, Ioan Giurca, Maria Murar şi alţii.
de stat obliga conducerea şantieru­ rămină la Lupeni. Şi in. vreme ce producţie noi realizări. Pînă în 27 La sectorul de prelucrare au fost da­
macaraua a stat neiolosită lucrările De mai multe ori s-a explicat martie planul de producţie era în­ te peste plan 2.137 tone brichete.
lui să ia asemenea măsuri şi să sta­ la unele blocuri nu s-au desfăşurat muncitorilor la locul de muncă deplinit în proporţie de 101,7 la sulă. S-au remarcat schimburile condusa
bilească in planul operativ sarcini în cele mai bune condiţiuni tocmai cum trebuie folosit vinciul, cum de Iov. Ilie Molnar, Maior Iosif, Pe­
din lipsa utilajului de ridicat. Con­ se face înlocuirea unei eclise, a S-a remarcat schimbul condus de tru Stoica şi alţi muncitori.
care să asigure recuperarea tămâie­ ducerea T.P.f.P. s-a inulţumil cu fap­ unui arc fără detaşarea vagonu­ tov. Filimon Iosif, care a totalizat
tul că a încasat chiria pentru ma­ lui din corpul trenului şi altele. c il mai mare număr de puncte pes­ G Ă IN A PETRU
rilor in urmă. Din păcate acest lu­ cara dar de utilitatea ei economică Dc asemenea muncitorii sînt in­ te angajament. O contribuţie de sea­ corespondent
struiţi zilnic asupra respectării
cru nu s-a făcut.
La (el stau lucrurile si cu sarci­ nu s-a preocupai. Nici acum după N.T.S.
Respectîncl cu stricteţe N.T.S.,
O echipă careiucrează bine na reducerii preţului de cost. Ser­ alilea luni, I.P.I.P. Livezeni şi con­
viciul contabilităţii şi biroul plani­ ducerea şantierului nu au luat mă­ ia reviziile ele vagoane amintite
mai sus nu a fost nici un acci­
i Blocul H are 60 apartamente. Aici dus aceasta? Deşi blocul se găseşte suri urgente de montare şi punere dent anul acesta. Conducerile re­
a fost repartizată să lucreze brigada la primul nivel de zidărie, s-a creat in folosinţă a macaralei. viziilor de vagoane se vor stră­
de zidari condusă de tov. Ioan V ic­ un avans de 10 zile. Este un rezul­ dui să găsească noi metode de
iu. Lucrările de roşu au fost prelua­ tat firesc, întreaga brigadă cunos- Oare conducerea T.R.C.H. care a
te de brigadă in acord global. Pen­
tru a grăbi ritmul dc execuţie, lu­ ind din timp volumul lucrărilor şi-a cunoscut în parte această situaţie nu a muncă pentru asigurarea protec­ jfjR lH ÉÉ » t i . p r /
crările au fost atacate Ironsonal încă organizat munca mai judicios. găsit cu cale să ia măsuri pentru io- ţiei muncii.
de la fundaţii şi elevaţii. La ce a
Dar brigada şi-a luat şi angaja­ losirea judicioasă a acestui utilaj ? DUMITRU ZUBA
mentul de a gospodări cit mai bine
V. FURIR corespondent W K m m e.

v, 'W W ri'/ ' , é

, —¦. . « . ¦iiimBi rearmuftr^ntmrmsciMitxiintsinaşm

Concursul corespondenţilor voluntari

nroducţie sînt mai bine utilizate, se aplică noi inovaţii şi raţio­ rilor intercalate, despre executarea in epoca optimă a lucrări­
nalizări, maşinile şi instalaţiile sint mai bine îngrijite, mai bine
Redacţia ziarului „Drumul sorialisnm ii" organizează un con­ revizuite şi reparate, creşte gradul dc calificare al oamenilor lor de întreţinere a culturilor furajere şi a pajiştilor naturale,
curs al corespondenţilor voluntari cari are drept obiectiv tra­ şi experienţa lor in muncă, se întăreşte disciplina socialistă a
tarea mai largă, mai cuprinzătoare a Inor probleme dc mare muncii, se aplică pe scară largă normarea cu motivare tehnică, orcutirzarea raţională a păşunatului. recoltarea la timp a !tiraje­
importantă pentru industria şi agriculâra regiunii, pentru eco­ iar timpul de muncă este lot mai chibzuit folosit. Toate acestea
nomia întregii ţări. Aceste probleme itau in centrul atenţiei duc in mod nemijlocit la creşterea productivităţii muncii şi la lor şi depozitarea lor în condiţii corespunzătoare, recoltarea şi
noastre, urmărind să le tratăm in mod sistematic în coloanele sporirea pe această cate a producţiei in toate ramurile econo­
ziarului pină la sfirşitul anului. La dtzbalerea şi tratarea pe miei. Despre lóate acestea sînt chemaţi să scrie in mod siste­ Misiiozarea porumbului, a resturilor de la grădinile dc legume,
scară largă şi permanentă a acestor probleme noi chemăm pe toţi matic corespondenţii noştri şi să scoată la iveala metodele bune,
corespondenţii noştri voluntari. experienţa pozitivă, tot ceea ce este nou şi înaintat, sa critice de la culturile de sfeclă şi lioarea soarelui, diferite ierburi ;
lipsurile şi deiicienţele, să dezvăluie cauzele acestora şi să
Temele pe baza cărora se desfăşoară concursul nostru sini: combată tot ceea ce este vechi şi perimat. despre ielul cum se organizează munca pentru înfăptuirea pre­
„CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII — FACTOR DE
BAZĂ IN SPORIREA PRODUCŢIEI", in industrie, construiţii, In ce priveşte tema a doua, „SPORIREA PRODUCŢIEI DE vederilor planurilor de măsuri întocmite in acest scop.
•S.M.T. şi G.A.S., şi „SPORIREA PRODLCŢIEI DE FURAJE — FURAJE - CONDIŢIE HOTÂRlTOARE IN DEZVOLTAREA
CONDIŢIE HOTAR1TOARE IN DEZVOLTAREA SECTORULUI SECTORULUI ZOOTEHNIC", recomandăm corespondenţilor să Acestea sint temele pe care se axează concursul nostru.
ZOOTEHNIC“, in agricultură. relateze pe larg şi in mod sistematic in arlicolele, reportajele,
informaţiile şi notele ce ie trimit redacţiei, lot ceea ce se iace Aceasta nu înseamnă însă că atil corespondenţii din industrie cit
Concursul organizat are ca scop să soaţă în evidenţă munca in gospodăriile agricole colective şi de slal pentru asigurarea
plină de abnegaţie a oamenilor muncii, entuziasmul cu care unei puternice baze furajere. In dezvoltarea creşterii animale­ şi din agricultură, nu pol scrie şi despre alte probleme. Dim­
ei muncesc pentru creşterea productivităţii muncii şi sporirea lor, sporirea producţiei de carne, lapte, lină, ouă, factorul prin­
producţiei de furaje, metodele şi procedeele noi pe care Ic fo­ cipal îl constituie furajele, hrana. De aceea noi chemăm cores­ potrivă, tuturor li se recomandă să scrie în legătură cu pro­
losesc, rezultatele ce Ie obţin in muncă, greutăţile pe care lc pondenţii să popularizeze metodele iolosile şi experienţa bună
intimpină şi felul cum reuşesc să lc învingă. a colectiviştilor şi muncitorilor din G.A.S., să critice pe cei care blemele privind îndeplinirea ritmică a pianului de producţie,
nu manifestă grija cuvenită faţă de această problemă, să scrie
In legătură cu prima temă, „CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII ziarului déspTe dbrăţarea, Siţgrăşarea şl siipraînsămtnţarea păşu­ îmbunătăţirea calităţii produselor, micşorarea consumurilor spe-
MUNCII — FACTOR DE BAZĂ IN SPORIREA PRODUCŢIEI', nilor şi ftneţelor, irigarea acestora ; despre extinderea suprafeţelor
” 01 recomandăm corespondenţilor să scrie articole şi reportaje cultivate cu plante furajere valoroase şi cu porumb siloz, a ctUlu- ciiice de materii prime şi materiale, reducerea preţului de cost,
« ( « o şi informaţii. In tvale întreprinderile au iost elabo-
înie planuri d& măsuri ţebnlcş-organizaîoţice, se apjtcţj noi îndeplinirea angajamentelor luate in întrecere ele.
metode şi procedee tehnologice avansate, se modernizează agre­
gatele, instalaţiile şi utilajele, capacităţile şi supraieţelc de In acelaşi timp noi recomandăm corespondenţilor să scrie şi

despre probleme in legătură cu sporirea producţiei agricole ve­

getale şi animale, executarea lucrărilor de însămîntări la cul­

turile prăşitoare şi plantele tehnice, plantarea de noi vii şi

livezi, executarea lucrărilor de construcţii, întreţinerea culturi­

lor, creşterea şeplelului şi sporirea productivităţii lui.

Materialele scrise pe temele care constituie obiectivul con­

cursului trebuie să poarte specificaţia „Pentru concurs". Câşti­

gătorii concursului vor fi premiaţi în bani şi obiecte. La clasi- De cîlva timp, in secţia de turnătorie de la U.R.U.M. Pelr'oşam n
iicarea cîştigălOrilor se vor avea în vedere şi materialele şerise

de corespondenţi pe alte teme, în mod deosebit pe acelea început să se folosească un nou tip de oale de turnare.

privind munca şi viaţa nouă din regiune, munca de educaţie La aceasta a contribuit şi lăcătuşul Nicolac 7 arnifă, din fotografia do.

socialistă şi altele. fată, care a luat parte la montarea lor.