Page 51 - 1963-04
P. 51

\                                                                                                                                PAG. 3

Nr. 2583?                                                                                                                          DRUMUL SOCIALISMULUI

                                                                                                                                                         L3J3maoaara«RT!*rcjm!om!

                                                                                                                                    In discuţie,                                     ¦/% Cf ie                                                                 N IBI A —                                                j PENTRU VOIAJ
                                                                                                                                     pregătirea                                                                                                                                                                              Ia munte şi Ia mare,
                                                                                                                                                                                        (Hadia                                                                 “R o a i t ă ; KZ L A T N A : P o m p i e r u l a l o -
                                                                                                                                         viitorilor                                                                                                                                                                        cereţi la toate magazinele
                                                                                                                                                                                           17 A P R IL IE 1963                                                 —m i c      c in e m a to g ra fu l  „M u n cito ­          de specialitate produsele
                                                                                                                                           in gin eri                              Programul I - 5,07 Muzică de                                                                                                            fabricii „SIM ION BARNU-
                                                                                                                                                                                 estradă interpretată, de solişti in­                                          r u l“ ; I L I A ; F a n to m e le d in S p es-
                                                                                                                                      De curînd, studenţii Facultă­              strumentişti ; . 5,40 Cîntă taraful                                                                                                          ŢIU " din Sebeş.
                                                                                                                                   ţii de mine din cadrul Institutu­             G.A.C. din Firiteaz, regiunea Ba­                                             —s a r t  cin e m a to g ra fu l „ G li. D o ja “ ;
                                                                                                                                   lui de mine din Petroşani au                  nat şi formaţia de tibuclari a Că­                                                                                                                        oferă la preţuri
                                                                                                                                   dezbătut într-o şedinţă de ana­               minelor culturale din comunele                                                A P O L D U L D E S U S : B u fon u l re­                    avantajoase: P O Ş E T E ,
                                                                                                                                   liză activitatea desfăşurată pe               Lunca şi Cerna, regiunea Dobro-                                                                                                            GENŢI VOIAJ, SERVIE­
                                                                                                                                   tărîm profesional, de la începu­              g e a ; 6,07 Muzică interpretată de                                           —g e l u i  c in e m a to g ra fu l „23 A u ­                TE ŞCOLARE, M I N G I
                                                                                                                                   tul anului de învăţămînt şi pînă              fanfară; 6,20 Emisiunea pentru                                                                                                             SPORT şi alte articole de
                                                                                                                                   în prezent.                                                                                                                 gu st".                                                      marochinărie.
                                                                                                                                                                                 sale ; 6,30 Cinlece patriotice; 7,10
                                                                                                                                      Referatul prezentat cu acest               V alsuri,- 7,30 Sfatul medicului ;                                                        (B ă ltim
                                                                                                                                   prilej de tov. C. Teodorescu, pre­            7,45 Melodii populare ruse exe­
                                                                                                                                   şedintele asociaţiei studenţilor              cutate la diferite instrumente;                                                    m ttto i'& lo q ie
                                                                                                                                   pe facultate, ca şi discuţiile j              8,08 Muzică uşoară; 9,30 Solişti
                                                                                                                                   participanţilor, au arătat o se­              şi orchestre de muzică populară;                                                       PENTRU 24 ORE
                                                                                                                                   rie de rezultate obţinute de stu­             10,00 Teatru la microfon ,,D-ale
                                                                                                                                   denţi la învăţătură, deficienţele             carnavalului“ ! 11,16 Muzică uşoa­                                              Vreme nestabilă cu cerul tem­
                                                                                                                                   manifestate, au subliniat sarci­              ră; 11,30 Piese romineşti pentru                                              porar noros. Vor cădea ploi slabe
                                                                                                                                   nile de răspundere ce revin stu­              fanfară; 12,00 Muzică de estra­                                               locale. Vint moderat predominînd
                                                                                                                                   denţilor în actuala perioadă, ne­             d ă ; 14,00 Concert de prînz; 15,00                                           din est şi sud-esf. Temperatura
                                                                                                                                   cesitatea pregătirii lor cit mai              Melodii populare din Transilva­                                               variabilă; maximele vor fi intre
                                                                                                                                   temeinice pentru a deveni cadre               nia; 16,15 Vorbeşic Moscova;                                                  1 2 şi 18 grade, iar minimele între
                                                                                                                                   de nădejde ale economiei noa­                                                                                               2 şi 16 grade.
                                                                                                                                   stre socialiste.                              17,10 Muzică populară interpre­
                                                                                                                                                                                 tată de Nelu Hutu şi violonistul                                                 PENTRU URMĂTOARELE
                                                                                                                                                                   I. NICOARĂ    Constantin Busuioc; 18,40 Cinlece                                                               3 ZILE
                                                                                                                                                                        student  de muncă din ţări socialiste,- 19,00
                                                                                                                                                                                 Jurnalul satelor; 19,25 Program                                                  Vremea devine schimbătoare fa­
                                                                                                                                                                                 pentru iubitorii de romanţe ; 20,30                                           vorabilă precipitaţiilor. Tempera­
                                                                                                                                                                                 Noapte bună copii : „Aula şi mis­                                             tura în creştere Ireplată.
                                                                                                                                                                                 treţul“ ; 21,30 Melodii populare
         In primul trimestru al anului, brigada condusă de minerul Dumitru Vlad de Ia sectorul                                                                                   cerute de ascultători.
I I I al E.M. Lupeni şi-a depăşit planul cu 210 tone cărbune.

I N II A l II N IIL S E B E Ş                                                                                                                                                                                       (d in a m a

           Plantări de pom. o                                                           viţă de vie                                                                                     17 A P R ILIE 1963

                                                                                                                                                                                 D E V A : P re ş e d in te le ce n tru în a ­

                                                                                                                                                                                 — “in t a ş
                                                                                                                                                                                                                    c in e m a to g ra fu l „ P a tria ;

   Continua îmbunătăţire a apro­         gospodăriile colective. Cu acest               tare a pomilor fructiferi a fost           la această dată întreaga suprafaţă            D o i sub cer — c in e m a to g ra fu l „ F i-
vizionării oamenilor muncii cu           prilej s-au demonstrat practic sis­            realizat sau chiar depăşit.                ce urmează a fi plantată cu viţă
fructe proaspete şi în cantităţi         temele de pichetaj pe terenurile                                                          de vie a fost desfundată. Succese             lim o n S îrb u ; H U N E D O A R A ; M a ­
îndestulătoare este o sarcină pe         în pantă şi modul de plantare a                  Paralel cu lucrările pentru plan­        de seamă pe linia extinderii su­
care gospodăriile agricole colec­        pomilor fructiferi în vederea com­             tarea pomilor fructiferi în gos­           prafeţelor cu viţă de vie s-au ob­            — „r i l e s p e r a n ţ e
tive din Sebeş se străduiesc să          baterii eroziunii solului.                     podăriile agricole colective se            ţinut mai ales la gospodăria co­                                                 c in e m a to g ra fu l V ic ­
o înfăptuiască cu succes. Existînd                                                      lucrează zilele acestea intens şi          lectivă din Daia. Aici s-a organi­
condiţii naturale bune pentru               In urma acestor masuri majo­                la plantarea viţei de vie. In între­       zat şi o pepinieră de viţă pe su­             “ ;t o r i a                       S IM B R IA : O m u l cu o b ie c ­
 dezvoltarea pomiculturii şi viti­       ritatea gospodăriilor colective au             gul raion avem planificat să               prafaţa de 3 ha. care va asigura
culturii, organele de partid şi de       executat pichetajul şi gropile încă            plantăm viţă dc vie pe o supra­            întregul necesar de material să­              —t i v u l                         c in e m a to g ra fu l „ llie P in -
 stat acordă multă atenţie îndru­        din toamnă, transportînd la vii­               faţă de 70 ha. Pentru aceas­               ditor pentru cele încă 110 ha. de
mării conducerilor G.A.C. pentru         toarele livezi bălegar pentru a-1              tă lucrare s-au întocmit din toam­         vie care urmează a fi plantate în             t il i c " ; P E T R O Ş A N I: B aronul dc
 dezvoltarea acestei ramuri de           lolosi la plantat în scopul creării            nă documentaţiile necesare în ve­          viitorii ani. Rezultate bune au
 producţie.                              unor condiţii corespunzătoare dc               derea obţinerii autorizaţiilor de          mai obţinut şi gospodăriile colec­            M iin ch a u s e n                 — cin em a to g ra fu l
                                         dezvoltare a pomilor. Tot în                   plantare şi au fost delimitate te­         tive din Gîrbova, Păuca, Roşia de
    Pentru anul 1963, spre exem­         toamnă, folosind creditele acor­               renurile în pantă, degradate, în           Secaş, Ohaba şi altele.                       „A le :x . S a b ia “ ; M o a rte a în in su la
 plu, s-a stabilit să se planteze cu     date de stat, s-a procurat mate­               perimetrele de vii sau în afara
 pomi fructiferi 100 ha. In acest        rialul săditor pentru 80 ha. liva­             lor. De asemenea, pînă în pre­                Ca o caracteristică generală se            — „7d e z a h ă r
 scop încă din toamnă organele           dă, iar în primăvara aceasta s-a               zent, cu ajutorul creditelor acor­         remarcă faptul că peste 50 la                                                    c in e m a to g ra fu l  N o­
 tehnice din cadrul consiliului a-       procurat şi restul materialului să­            date de stat s-a procurat materia­
 gricol raional, au sprijinit con­        ditor.                                        lul săditor pentru 65 ha., iar pen­        sută din plantaţiile de vii ce se             ie m b rie “ ; A L B A I U L I A : M a g is ­
 ducerile gospodăriilor colective                                                       tru restul de 5 ha. G.A.C. Miercu­
 la alegerea terenurilor destinate           Fiind luate din vreme măsuri               rea şi Gîrbova îşi vor procura             fac sînt pentru producerea stru­              —t r a t u l                       c in e m a to g ra fu l  „ V ic to ­
 plantării de pomi şi viţă de vie,        pentru organizarea muncii în bu­              materialul din fondurile proprii.
 avindu-se în vedere mai ales te­        ne condiţiuni, de îndată ce timpul                                                        gurilor de masă, iar restul din               ria “ : A lb a -R c g ia           — cin e m a to ­
 renurile în pantă, supuse degra­         a oermis, în majoritatea gospo­                  Preocuparea manifestată faţă
 dării şi improprii altor culturi.        dăriilor colective s-a trecut la e-           de această problemă dc către               soiuri superioare pentru vinifica-            g ra fu l „23 A u g u st“ ; S E B E S : S to ­
 S-a mai ţinut apoi seama şi de           xecutarea plantărilor de pomi.                conducerile gospodăriilor colcc-
 faptul ca plantarea pomilor fruc­        S-a reuşit astfel ca pînă la 10                                                          ţie.                                          — „l u l c a p t i v
 tiferi să fie făcută pe păşunile         aprilie ax. să se planteze pomi               livc rezultă şi din faptul că pînă                                                                                          c in e m a to g ra fu l P r o ­
 şi fîneţele erodate, fără perspec­       fructiferi pe 68 de hectare. Aceas­                                                                       ION NISTOR
 tivă de a da o producţie cores­          tă lucrare fiind în curs de efec­                                                                    tehnician horlivilicol            “ —g r e s u l ; D r u m b u n a u t o b u z u l c
 punzătoare de masă verde la ha.          tuare, există garanţia că planul                                                           la Consiliul agricol raional Sebeş
  De asemenea, în scopul cunoas-          dc plantări pe întregul an va fi                                                                                                       c in e m a to g ra fu l „ M .      Sadovcann“ ;
 terii şi respectării regulilor ştiin-    realizat în primăvară.
. ţificc dc plantare, consiliul agri­                                                                                                                                            O R A S rl I E : D ă - i î n a i n t e f u r ă g r i ­                                 A *A M guu4Â I
 col raional a organizat o şedinţă           Rezultate bune în această di­
                                          recţie au obţinut pînă în prezent                                                                                                      —j ă c i n e m a t o g r a f u l „ V a s i l e R o a i ­
  de instructaj la care au partici-        gospodăriile colective din satele
                                           Deal, Ludoş, Şpring, Cărpiniş,                                                                                                        —t ă “ ; F i f e r i c i t ă A n i                          c in e m a to ­            /r                                              dL
 pat inginerii şi tehnicienii din          Reciu etc. unde planul de plan­
                                                                                                                                                                                 g ra fu l „ F la că ra “ ; H A Ţ E G ; C a ­

                                                                                                                                                                                 —m e l i a                         c in e m a to g ra fu l „ P o p u la r ";

                                                                                                                                                                                 — —B R A D ; L u p e n i 2 9 c i n e m a ­

                                                                                                                                                                                 to g ra fu l „S tea u a ro ş ie “ ; L O N E A :

                                                                                                                                                                                 —O m u l c u o b i e c t i v u l                            cin e m a to ­    m G A ZIJH L LK jtC O O P E R A T i

                                                                                                                                                                                 g ra f ul „ M in e ru l“ ; T E IU S : Soare                                                                   CONS

                                                                                                                                                                                 —ş i u m b r ă                     c in e m a to g ra fu l „ V .

                                                                                        Toate cererile si sesizările trebuie rezolvate                                                                                                                                                                                  SEMINŢE                              \

                                                                                          Zilnic pe adresa Sfatului popular        unificat din Călan a rămas fără lem­          rezolvare" din registrul de evidenţă                                                                               de porumb hibrid, leguminoase, plante
                                                                                        al oraşului Călan sosesc numeroase         ne de foc. Pacienţii au sesizat acest         a sesizărilor stă scris: „s-a înaintat                                                                             de nutreţ, legume, flori etc. precum şi'
                                                                                        scrisori.                                  aspect sfatului popular. De rezolva­          încă din luna februarie sesizarea,
                                                                                                                                   rea sesizării s-a ocupat Iov. preşe­          împreună cu constatările făcute, tova­                                                                             material săditor viti-pomicol din cele (
                                                                                           De la începutul anuiui şi pînă a-       dinte.                                        răşului Ioan Frenţoni de la I.G.O.,
                                                                                        cum au fost înregistrate peste 300                                                                                                                                                                          mai valoroase soiuri, găsiţi la toate lini-U
                                                                                        cereri şi sesizări ale oamenilor mun­         Un grup de muncitori de la uzina           pentru remedierea defecţiunilor res­
                                                                                        cii. Ele se referă la eliberarea unor      „Victoria“ din localitate au sesizat          pective". Făcînd acest demers, comi­                                                       Agresam \<y tăţile AGROSEM.                                        ’
                                                                                        acte, la propuneri privind îmbunătă­       prin scrisoarea nr. 19 din 5 martie           tetul executiv n-a mai urmărit dacă
                                                                                        ţirea deservirii populaţiei în unităţi­    1963 !aptul că responsabilul unităţii         ea s-a rezolvat sau nu. De asemenea,                                                    !
                                                                                        le comerciale, a asistenţei sanitare       alimentare din faţa uzinei, Andrei            printre scrisorile primite la sfatul                                                                               Seminţe de legume şi flori în plicuri $
                                                                                        şi alte probleme de interes comun.         Şteg, nu respectă orarul de funcţio­          popular se găsesc un număr de 2 0 ,
Se extinde desfacerea legumelor şi fructelor                                                                                       nare, că in timpul serviciului el con­        prin care unii cetăţeni din satele de                                                                                      găsiţi Ia toate cooperativele săteşti.
                                                                                           Comitetul executiv are o experi­        sumă băuturi alcoolice. Responsabi­                                                                                                     Procuraţi-vă din timp seminţele şi materialul viti-pomicol ne­
                                                                                        enţă bună in rezolvarea scrisorilor.       lul unităţii a fost chemat în faţa co­        pe raza oraşului solicită deschideri
           prin cooperaţia de consum                                                    Munca cu scrisorile şi sesizările oa­      mitetului executiv şi a fost criticat         de poziţii în registrele agricole. Deşi                                       cesar unităţii dvs.
                                                                                        menilor muncii, cit şi audienţele sînt     pentru atitudinea sa. Acum el s-a             ele datează de ia începutul lunii fe­
                                                                                        bine organizate. Cetăţenii cînd vin        îndreptat iar deservirea populaţiei în        bruarie totuşi n-au fost rezolvate sub                                                    Adresa noastră este: Întreprinderea regională AGROSEM;
                                                                                        aici sînt îndrumaţi cu competenţă          unitate s-a îmbunătăţit.                      motivul că lucrătorii sfatului n-au a-
   In urma experienţei bune dobîndi-     reşti şi care au fost extinse conside­         spre instituţiile, birourile sau servi­                                                  vut posibilitatea deplasării Ia faţa                                          Orăştie sti 9 Mai nr. 17 telefon 379,
te do regiunile Hunedoara, Oltenia       rabil in acest an.                             ciile care le pot rezolva în mod ope­         Exemple de acest fel se mai pot da         locului pentru a se constata dacă a-
şi Suceava, începind din acest an coo­                                                   rativ cererile. De asemenea, în ca­       niulle. Dar, răsfoind cererile aflate         cest lucru este posibil sau nu. Aşa                                                 SECŢIA INTERRAIONALA ORA ŞTIE STIL EXTRAVILAN NR. 10 TE­
peraţia de consum asigură achiziţio­       Sporirea cantităţilor do legume şi            drul sfatului popular sînt organizate     in dosare se constată că unele nu sînt                                                                                      LEFON 320.
narea şi desfacerea în exclusivitate     frucle ce vor fi vîudute populaţiei             periodic scurte şedinţe de instructaj     rezolvate pe deplin. De pildă, tov.           dar, mai sînt unele cereri care n-au
a legumelor şi fructelor şi în regiuni­  prin cooperaţia de consum a deter­              ci! salariaţii, în care se discută mo­    Domiţian Meseşan, locatar al blocului         fost rezolvate în mod operativ sau                                                        Magazine : ALBA IULIA, Calea Moţilor nr. 5 telefon 62.
le Bacău, Braşov, Ban-at, Iaşi şi Mu­    minat şi deschiderea de noi magazine.           dul cum se rezolvă scrisorile reparli-    I, apartamentul 17, sesizează comite­         altele a căror rezolvare n-a fost ur­
reş Autonomă Maghiară. Pînă la în­       Multe din cele existente au fost re-            7 ate. S-a ajuns ca majoritatea cere­     tul executiv că în locuinţa Iui se in­                                                                                      CSZZDC2Z2DCZZ23C22ZDCZZ2DCZZ2DCZZ2DC2Z23CZZ2DCZZ23CZZ2DC2Ţ2D
ceputul acestei luni s-au contractat     nmenajale şi dotate cu mobilier mo­             rilor să fie rezolvate într-o perioadă    filtrează apa de ploaie prin plafon,          mărită pe deplin. Comitetul executiv
317.000 tone de legume, depăşindu-se     dern. Numeroase chioşcuri metalice,             de 5—7 zile. Acest lucru a făcut ca       iar pereţii din această cauză sînt îm­        trebuie să ia măsuri ca şi aceste ce­                                           C m h m ă M ,,
cu mult prevederile. In acest fel des­                                                   cetăţenii să se adreseze cu tot mai       bibaţi de igrasie. Această sesizare n-a
facerile da legume şi fructe prin u-     care se confecţionează în prezent, vor          multă încredere sfatului popular.         fost rezolvată, iar situaţia mai per­         reri să se rezolve cit mai urgent,                                                                w i/ M otteicfite d u ld e
nitătile cooperaţiei de consum vor fi    completa reţeaua de desfacere. Va fi                                                      sistă. In dreptul rubricii „modul de           răspunzînd solicitanţilor în timpul cel
mai mari cu peste 30 la sută fată do     extinsă vînzarea preambalată, în                   In iarnă, înlr-una din zile, spitalul                                                 mai scurt.                                                                      IC iL S / M E R ÎA
realizările anului trecut. O mare par­                                                                                                                                                                                                                         cate (id  ca J lcta k <kfctemAd--
te din aceste produse vor proveni        pungi de polietilenă, a unor legume                                                                                                                                       A. OARGĂ
din bazinele legumicole create în ju­    şi fructe. Consumatorii vor putea                                                                                                                                                                                                                                                                  L
rul oraşelor şi centrelor muncito­       cumpăra spanac, salată, cairloîî şi alic
                                         produse spălate in prealabil.

                                                                            (Agerpres)

                                                                                                                                   Rl ţ i El El H                                                                                                              ¦ fa f'r te M M m t, lă u te i, â t i t t â d ( p M d ,

   Zilele trecute, Comitetul spe­        vernul rasist sud-african a pro­               în extracţia de aur, platină, an­          unui tratat cu rasiştii lui Ver­              rasiste se vădeşte şi din consti­                                             C uM eteoaM te u d / u i, w d fO im A / 'itet,
cial O.N.U. pentru problema dis­         mulgat o serie întreagă de legi                timoniu şi diamante, al doilea             woerd. Ziarul englez subliniază               tuirea unor grupuri de rezisten­                                              a m a , J te ld o m , td m te d p ilm c i
criminărilor rasiale în Republica        rasiste care „reglementează“ în­               în extracţia de mangan şi az­              că cercurile militare engleze vor             ţă înarmate ale populaţiei băş­
Sud-Africană a hotărît crearea           treaga viaţă publică a africani­               best, al treilea în extracţia de           să dispună de aerodromuri şi                  tinaşe. După cum a declarat N.                                                Ai a lte duw idaM d em ld ate Aajte
unui subcomitet care să studie­          lor din această ţară. In baza                  uraniu. Industria extractivă a             porturi militare în Republica                 Machema, lider al Partidului
ze memoriile şi petiţiile adresa­        acestor legi 3.600.000 de băştinaşi            acestei ţări este aproape în în­           sud-Africană.                                 Congresul naţional african din                                                            întreprinderea a                                                       *iaia
te O.N.U. în legătură cu aplica-         au fost izgoniţi de pe pămîntu-                tregime controlată de capitalul                                                          Republica Sud-Africană, mişca­                                                                            oraş S i b ip
rea politicii dc apartheid. Diallo       rile strămoşeşti în aşa-numitele               englez şi cel american. In pre­               Armamentul britanic livrat Re­             rea de rezistenţă ia tot mai mare
Telli, preşedintele acestui comi­        „rezervaţii" (bantustane), care                zent, investiţiile de capital englez       publicii Sud-Africane este folosit            amploare, îndeosebi în regiunile                                                          str. M. Kogâlniceanu nr. 1 telefon 3951
tet a spus că politica dc apar­          nu sînt altceva decît uriaşe la­               in Republica Sud-Africană se ci­           de guvernul rasist pentru men­                muntoase clin sud-estul ţării.
theid, promovată de guvernul             găre de concentrare. Africanilor               frează la peste 1.000 milioane             ţinerea dominaţiei rasiale în                 Această mişcare este condusă de                                                                                        livrează.
sud-african, constituie „una din         li se permite să iasă din aceste               lire sterline, iar cele americane          această ţară. Scopuri similare au             Congresul naţional african, Con­
cele mai mari tragedii ale con­          lagăre numai pentru a munci în                 cresc continuu.                            şi livrările de armament ameri­               gresul sindicatelor, Congresul                                                            — roabe metalice
tinentului african". Ea încalcă          mine şi pe vastele plantaţii ale                                                          cane, franceze şi vest-germane.               indian, Partidul Comunist din                                                             — scaune pentru cinematograf
nu numai regulile morale, ci şi          stăpînilor albi. In prezent guver­                Pe lingă interesele economice,                                                        Republica Sud-Africană, Congre­                                                           — scaune pentru săli de şedinţe şi cămine culturale
principiile Cartei O.N.U. şi De­         nul ultrarasistului Verowerd pre­              puterile occidentale apreciază                Guvernul rasist depune efor­               sul democraţilor, partide şi or­                                                          — bănci şcolare tip ST AS
claraţia drepturilor omului. El a        găteşte o nouă lege inumană în                 mult poziţia strategică a Repu­            turi sporite pentru a înăbuşi                 ganizaţii aflate în ilegalitate. Re­                                                      — tomberoane pentru strîns gunoi
cerut ţărilor membre ale O.N.U.           scopul „curăţării" complete a                 blicii Sud-Africane şi o conside­          mişcarea de eliberare din aceas­              prezentanţii acestor partide au                                                           — coşuri (cu tii) pentru gunoi de 100 litri
să întreprindă „acţiuni urgente"         unor oraşe ale ţării de africani.              ră ca un pion important în lupta           tă ţară. In acest scop, anul aces­            adoptat recent un program de­                                                             — coşuri (cu tii) pentru gunoi de 50 litri
împotriva guvernului Republicii                                                         împotriva tinerelor state incle-           ta bugetul militar al ţării a                                                                                                           — bidoane pentru lapte din aluminiu de 25 litri
Sud-Africane, mergînd pînă la               De drepturi politice se bucură              j^endente africane şi a mişcării           crescut cu 17.500.000 dc lire ster­           mocratic revoluţionar — „Cartea                                                           — minere cu şilduri din aluminiu
ruperea relaţiilor diplomatice şi        numai cei aproximativ 3.000.000                de eliberare naţională a Africii.          line faţă de anul 1962. Republi­              Libertăţii" — care prevede pro­                                                           — minere închizător ferestre (o iivere)
economice.                               de albi. Negrii, care sînt în nu­              In ciuda faptului că Republica             ca Sud-Africană sc transformă                 funde schimbări democratice în                                                            — cremoane semiîngropate din aluminiu
                                         măr de peste 12.000.000 nu au                  Sud-Africană a fost exclusă din            rapid într-un stat militarist, scria          toate domeniile vieţii în Repu­
    Situaţia din Republica Sud-          drept de vot şi nu pot fi aleşi.                Commonwealth, sub presiunea               recent săptămînalul englez „Tri­              blica Sud-Africană. Tot recent a                                                          Execută: reparaţii frigidere de orice tip.
Africană stîrneşte tot mai mult          Parlamentul este în întregime al­              ţărilor membre afro-asiatice,              bune", scopul fiind bineînţeles
nelinişte şi proteste în lumea în­       cătuit din albi. Rasiştii albi s-au            cercurile conducătoare engleze             permanentizarea dominaţiei ra­                fost adoptat şi un program de
treagă. începind din 1946, poli­         înconjurat cu un zid de privile­               întreţin legături strînse cu gu­           siştilor albi asupra populaţiei               luptă al Partidului Comunist din
tica apartheidului a fost înfiera­       gii în toate domeniile vieţii, po­             vernul rasist a lui Verwoerd,              africane.                                     Republica Sud-Africană (cel mai
tă la toate sesiunile O.N.U. de          litice, sociale şi culturale. Spa­             ceea ce se reflectă între altele                                                         vechi partid comunist din A fri­
un număr tot mai mare de ţări.           tele internaţional al acestui zid               şi prin livrarea unor importante              Dar în ciuda tuturor represiu­            ca), în care se preconizează
Cu toate acestea rasiştii sud-afri-      este apărat cu mult sîrg de mo-                 cantităţi de arme. Recent s-a              nilor şi a terorii, se impune tot            printre altele crearea imediată
cani, încurajaţi fiind de cercu­         nonoliştii străini.                             aflat că de doi ani, adică chiar          mai mult mişcarea africanilor                 a unui front unic de eliberare
rile colonialiste şi neocolonialis-                                                      de la excluderea Republicii Sud-           împotriva dominaţiei rasiale.                naţională.
te, continuă să acţioneze după               Poziţia mai mult decît bine­                Africane din Commonwealth, în­             Lupta pentru drepturi democra­
 acelaşi mecanism barbar al ce­           voitoare a unor cercuri condu­                 tre Marea Britanic şi Republica            tice, împotriva sălbăticiei apar­                Strîngîndu-şi rîndurile, africa­
 lor o sută şi una de legi rasiste,       cătoare occidentale faţă de gu­                Sud-Africană se duc tratative mi­          theidului a cuprins mase mari                 nii cîştigă din zi în zi tot mai
 sfidînd protestele opiniei publi­        vernul rasist sud-african este de­             litare secrete. Ziarul englez „Dai­        de oameni, care prin greve, de­              mult teren în lupta lor. In în­
 ce mondiale.                             terminată în primul rînd de in­                ly Mail" scrie că cercurile con­           monstraţii şi alte acţiuni, ce se             treaga lume se înmulţesc mani­
                                          teresele marilor monopoluri care               ducătoare ale forţelor armate              soldează adesea cu puternice                  festările de simpatie şi solida­
    Republica Sud-Africană este           storc profituri uriaşe din aceas­              engleze, concernele industriei de          ciocniri cu forţele dc represiu­              ritate cu lupta lor justă. Nu în­
 singura ţară al cărei guvern pro­        tă tară cu permisiunea actua­                  aviaţie şi alte concerne care lu­          ne ale guvernului, îşi exprimă                cape îndoială că în cele din urmă
 clamă în mod oficial apartheidul         lului guvern sud-african.                      crează pentru industria de răz­            hotărîrea de a lupta pînă la ca­              cauza celor 12.000.000 africani va
 (segregaţia rasială) şi-l ridică la                                                     boi sînt interesate în încheierea          păt pentru cucerirea libertăţii, a            triumfa.
 rangul de politică de stat. Gu­             Republica Sud-Africană ocupă                                                           unei vieţi demne. Intensifica­
                                          primul loc în lumea capitalistă                                                           rea luptei împotriva dominaţiei                                               I. DRĂGUŞANU
   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56