Page 51 - 1963-04
P. 51
\ PAG. 3
Nr. 2583? DRUMUL SOCIALISMULUI
L3J3maoaara«RT!*rcjm!om!
In discuţie, ¦/% Cf ie N IBI A — j PENTRU VOIAJ
pregătirea Ia munte şi Ia mare,
(Hadia “R o a i t ă ; KZ L A T N A : P o m p i e r u l a l o -
viitorilor cereţi la toate magazinele
17 A P R IL IE 1963 —m i c c in e m a to g ra fu l „M u n cito de specialitate produsele
in gin eri Programul I - 5,07 Muzică de fabricii „SIM ION BARNU-
estradă interpretată, de solişti in r u l“ ; I L I A ; F a n to m e le d in S p es-
De curînd, studenţii Facultă strumentişti ; . 5,40 Cîntă taraful ŢIU " din Sebeş.
ţii de mine din cadrul Institutu G.A.C. din Firiteaz, regiunea Ba —s a r t cin e m a to g ra fu l „ G li. D o ja “ ;
lui de mine din Petroşani au nat şi formaţia de tibuclari a Că oferă la preţuri
dezbătut într-o şedinţă de ana minelor culturale din comunele A P O L D U L D E S U S : B u fon u l re avantajoase: P O Ş E T E ,
liză activitatea desfăşurată pe Lunca şi Cerna, regiunea Dobro- GENŢI VOIAJ, SERVIE
tărîm profesional, de la începu g e a ; 6,07 Muzică interpretată de —g e l u i c in e m a to g ra fu l „23 A u TE ŞCOLARE, M I N G I
tul anului de învăţămînt şi pînă fanfară; 6,20 Emisiunea pentru SPORT şi alte articole de
în prezent. gu st". marochinărie.
sale ; 6,30 Cinlece patriotice; 7,10
Referatul prezentat cu acest V alsuri,- 7,30 Sfatul medicului ; (B ă ltim
prilej de tov. C. Teodorescu, pre 7,45 Melodii populare ruse exe
şedintele asociaţiei studenţilor cutate la diferite instrumente; m ttto i'& lo q ie
pe facultate, ca şi discuţiile j 8,08 Muzică uşoară; 9,30 Solişti
participanţilor, au arătat o se şi orchestre de muzică populară; PENTRU 24 ORE
rie de rezultate obţinute de stu 10,00 Teatru la microfon ,,D-ale
denţi la învăţătură, deficienţele carnavalului“ ! 11,16 Muzică uşoa Vreme nestabilă cu cerul tem
manifestate, au subliniat sarci ră; 11,30 Piese romineşti pentru porar noros. Vor cădea ploi slabe
nile de răspundere ce revin stu fanfară; 12,00 Muzică de estra locale. Vint moderat predominînd
denţilor în actuala perioadă, ne d ă ; 14,00 Concert de prînz; 15,00 din est şi sud-esf. Temperatura
cesitatea pregătirii lor cit mai Melodii populare din Transilva variabilă; maximele vor fi intre
temeinice pentru a deveni cadre nia; 16,15 Vorbeşic Moscova; 1 2 şi 18 grade, iar minimele între
de nădejde ale economiei noa 2 şi 16 grade.
stre socialiste. 17,10 Muzică populară interpre
tată de Nelu Hutu şi violonistul PENTRU URMĂTOARELE
I. NICOARĂ Constantin Busuioc; 18,40 Cinlece 3 ZILE
student de muncă din ţări socialiste,- 19,00
Jurnalul satelor; 19,25 Program Vremea devine schimbătoare fa
pentru iubitorii de romanţe ; 20,30 vorabilă precipitaţiilor. Tempera
Noapte bună copii : „Aula şi mis tura în creştere Ireplată.
treţul“ ; 21,30 Melodii populare
In primul trimestru al anului, brigada condusă de minerul Dumitru Vlad de Ia sectorul cerute de ascultători.
I I I al E.M. Lupeni şi-a depăşit planul cu 210 tone cărbune.
I N II A l II N IIL S E B E Ş (d in a m a
Plantări de pom. o viţă de vie 17 A P R ILIE 1963
D E V A : P re ş e d in te le ce n tru în a
— “in t a ş
c in e m a to g ra fu l „ P a tria ;
Continua îmbunătăţire a apro gospodăriile colective. Cu acest tare a pomilor fructiferi a fost la această dată întreaga suprafaţă D o i sub cer — c in e m a to g ra fu l „ F i-
vizionării oamenilor muncii cu prilej s-au demonstrat practic sis realizat sau chiar depăşit. ce urmează a fi plantată cu viţă
fructe proaspete şi în cantităţi temele de pichetaj pe terenurile de vie a fost desfundată. Succese lim o n S îrb u ; H U N E D O A R A ; M a
îndestulătoare este o sarcină pe în pantă şi modul de plantare a Paralel cu lucrările pentru plan de seamă pe linia extinderii su
care gospodăriile agricole colec pomilor fructiferi în vederea com tarea pomilor fructiferi în gos prafeţelor cu viţă de vie s-au ob — „r i l e s p e r a n ţ e
tive din Sebeş se străduiesc să baterii eroziunii solului. podăriile agricole colective se ţinut mai ales la gospodăria co c in e m a to g ra fu l V ic
o înfăptuiască cu succes. Existînd lucrează zilele acestea intens şi lectivă din Daia. Aici s-a organi
condiţii naturale bune pentru In urma acestor masuri majo la plantarea viţei de vie. In între zat şi o pepinieră de viţă pe su “ ;t o r i a S IM B R IA : O m u l cu o b ie c
dezvoltarea pomiculturii şi viti ritatea gospodăriilor colective au gul raion avem planificat să prafaţa de 3 ha. care va asigura
culturii, organele de partid şi de executat pichetajul şi gropile încă plantăm viţă dc vie pe o supra întregul necesar de material să —t i v u l c in e m a to g ra fu l „ llie P in -
stat acordă multă atenţie îndru din toamnă, transportînd la vii faţă de 70 ha. Pentru aceas ditor pentru cele încă 110 ha. de
mării conducerilor G.A.C. pentru toarele livezi bălegar pentru a-1 tă lucrare s-au întocmit din toam vie care urmează a fi plantate în t il i c " ; P E T R O Ş A N I: B aronul dc
dezvoltarea acestei ramuri de lolosi la plantat în scopul creării nă documentaţiile necesare în ve viitorii ani. Rezultate bune au
producţie. unor condiţii corespunzătoare dc derea obţinerii autorizaţiilor de mai obţinut şi gospodăriile colec M iin ch a u s e n — cin em a to g ra fu l
dezvoltare a pomilor. Tot în plantare şi au fost delimitate te tive din Gîrbova, Păuca, Roşia de
Pentru anul 1963, spre exem toamnă, folosind creditele acor renurile în pantă, degradate, în Secaş, Ohaba şi altele. „A le :x . S a b ia “ ; M o a rte a în in su la
plu, s-a stabilit să se planteze cu date de stat, s-a procurat mate perimetrele de vii sau în afara
pomi fructiferi 100 ha. In acest rialul săditor pentru 80 ha. liva lor. De asemenea, pînă în pre Ca o caracteristică generală se — „7d e z a h ă r
scop încă din toamnă organele dă, iar în primăvara aceasta s-a zent, cu ajutorul creditelor acor remarcă faptul că peste 50 la c in e m a to g ra fu l N o
tehnice din cadrul consiliului a- procurat şi restul materialului să date de stat s-a procurat materia
gricol raional, au sprijinit con ditor. lul săditor pentru 65 ha., iar pen sută din plantaţiile de vii ce se ie m b rie “ ; A L B A I U L I A : M a g is
ducerile gospodăriilor colective tru restul de 5 ha. G.A.C. Miercu
la alegerea terenurilor destinate Fiind luate din vreme măsuri rea şi Gîrbova îşi vor procura fac sînt pentru producerea stru —t r a t u l c in e m a to g ra fu l „ V ic to
plantării de pomi şi viţă de vie, pentru organizarea muncii în bu materialul din fondurile proprii.
avindu-se în vedere mai ales te ne condiţiuni, de îndată ce timpul gurilor de masă, iar restul din ria “ : A lb a -R c g ia — cin e m a to
renurile în pantă, supuse degra a oermis, în majoritatea gospo Preocuparea manifestată faţă
dării şi improprii altor culturi. dăriilor colective s-a trecut la e- de această problemă dc către soiuri superioare pentru vinifica- g ra fu l „23 A u g u st“ ; S E B E S : S to
S-a mai ţinut apoi seama şi de xecutarea plantărilor de pomi. conducerile gospodăriilor colcc-
faptul ca plantarea pomilor fruc S-a reuşit astfel ca pînă la 10 ţie. — „l u l c a p t i v
tiferi să fie făcută pe păşunile aprilie ax. să se planteze pomi livc rezultă şi din faptul că pînă c in e m a to g ra fu l P r o
şi fîneţele erodate, fără perspec fructiferi pe 68 de hectare. Aceas ION NISTOR
tivă de a da o producţie cores tă lucrare fiind în curs de efec tehnician horlivilicol “ —g r e s u l ; D r u m b u n a u t o b u z u l c
punzătoare de masă verde la ha. tuare, există garanţia că planul la Consiliul agricol raional Sebeş
De asemenea, în scopul cunoas- dc plantări pe întregul an va fi c in e m a to g ra fu l „ M . Sadovcann“ ;
terii şi respectării regulilor ştiin- realizat în primăvară.
. ţificc dc plantare, consiliul agri O R A S rl I E : D ă - i î n a i n t e f u r ă g r i A *A M guu4Â I
col raional a organizat o şedinţă Rezultate bune în această di
recţie au obţinut pînă în prezent —j ă c i n e m a t o g r a f u l „ V a s i l e R o a i
de instructaj la care au partici- gospodăriile colective din satele
Deal, Ludoş, Şpring, Cărpiniş, —t ă “ ; F i f e r i c i t ă A n i c in e m a to /r dL
pat inginerii şi tehnicienii din Reciu etc. unde planul de plan
g ra fu l „ F la că ra “ ; H A Ţ E G ; C a
—m e l i a c in e m a to g ra fu l „ P o p u la r ";
— —B R A D ; L u p e n i 2 9 c i n e m a
to g ra fu l „S tea u a ro ş ie “ ; L O N E A :
—O m u l c u o b i e c t i v u l cin e m a to m G A ZIJH L LK jtC O O P E R A T i
g ra f ul „ M in e ru l“ ; T E IU S : Soare CONS
—ş i u m b r ă c in e m a to g ra fu l „ V .
Toate cererile si sesizările trebuie rezolvate SEMINŢE \
Zilnic pe adresa Sfatului popular unificat din Călan a rămas fără lem rezolvare" din registrul de evidenţă de porumb hibrid, leguminoase, plante
al oraşului Călan sosesc numeroase ne de foc. Pacienţii au sesizat acest a sesizărilor stă scris: „s-a înaintat de nutreţ, legume, flori etc. precum şi'
scrisori. aspect sfatului popular. De rezolva încă din luna februarie sesizarea,
rea sesizării s-a ocupat Iov. preşe împreună cu constatările făcute, tova material săditor viti-pomicol din cele (
De la începutul anuiui şi pînă a- dinte. răşului Ioan Frenţoni de la I.G.O.,
cum au fost înregistrate peste 300 mai valoroase soiuri, găsiţi la toate lini-U
cereri şi sesizări ale oamenilor mun Un grup de muncitori de la uzina pentru remedierea defecţiunilor res
cii. Ele se referă la eliberarea unor „Victoria“ din localitate au sesizat pective". Făcînd acest demers, comi Agresam \<y tăţile AGROSEM. ’
acte, la propuneri privind îmbunătă prin scrisoarea nr. 19 din 5 martie tetul executiv n-a mai urmărit dacă
ţirea deservirii populaţiei în unităţi 1963 !aptul că responsabilul unităţii ea s-a rezolvat sau nu. De asemenea, !
le comerciale, a asistenţei sanitare alimentare din faţa uzinei, Andrei printre scrisorile primite la sfatul Seminţe de legume şi flori în plicuri $
şi alte probleme de interes comun. Şteg, nu respectă orarul de funcţio popular se găsesc un număr de 2 0 ,
Se extinde desfacerea legumelor şi fructelor nare, că in timpul serviciului el con prin care unii cetăţeni din satele de găsiţi Ia toate cooperativele săteşti.
Comitetul executiv are o experi sumă băuturi alcoolice. Responsabi Procuraţi-vă din timp seminţele şi materialul viti-pomicol ne
enţă bună in rezolvarea scrisorilor. lul unităţii a fost chemat în faţa co pe raza oraşului solicită deschideri
prin cooperaţia de consum Munca cu scrisorile şi sesizările oa mitetului executiv şi a fost criticat de poziţii în registrele agricole. Deşi cesar unităţii dvs.
menilor muncii, cit şi audienţele sînt pentru atitudinea sa. Acum el s-a ele datează de ia începutul lunii fe
bine organizate. Cetăţenii cînd vin îndreptat iar deservirea populaţiei în bruarie totuşi n-au fost rezolvate sub Adresa noastră este: Întreprinderea regională AGROSEM;
aici sînt îndrumaţi cu competenţă unitate s-a îmbunătăţit. motivul că lucrătorii sfatului n-au a-
In urma experienţei bune dobîndi- reşti şi care au fost extinse conside spre instituţiile, birourile sau servi vut posibilitatea deplasării Ia faţa Orăştie sti 9 Mai nr. 17 telefon 379,
te do regiunile Hunedoara, Oltenia rabil in acest an. ciile care le pot rezolva în mod ope Exemple de acest fel se mai pot da locului pentru a se constata dacă a-
şi Suceava, începind din acest an coo rativ cererile. De asemenea, în ca niulle. Dar, răsfoind cererile aflate cest lucru este posibil sau nu. Aşa SECŢIA INTERRAIONALA ORA ŞTIE STIL EXTRAVILAN NR. 10 TE
peraţia de consum asigură achiziţio Sporirea cantităţilor do legume şi drul sfatului popular sînt organizate in dosare se constată că unele nu sînt LEFON 320.
narea şi desfacerea în exclusivitate frucle ce vor fi vîudute populaţiei periodic scurte şedinţe de instructaj rezolvate pe deplin. De pildă, tov. dar, mai sînt unele cereri care n-au
a legumelor şi fructelor şi în regiuni prin cooperaţia de consum a deter ci! salariaţii, în care se discută mo Domiţian Meseşan, locatar al blocului fost rezolvate în mod operativ sau Magazine : ALBA IULIA, Calea Moţilor nr. 5 telefon 62.
le Bacău, Braşov, Ban-at, Iaşi şi Mu minat şi deschiderea de noi magazine. dul cum se rezolvă scrisorile reparli- I, apartamentul 17, sesizează comite altele a căror rezolvare n-a fost ur
reş Autonomă Maghiară. Pînă la în Multe din cele existente au fost re- 7 ate. S-a ajuns ca majoritatea cere tul executiv că în locuinţa Iui se in CSZZDC2Z2DCZZ23C22ZDCZZ2DCZZ2DCZZ2DC2Z23CZZ2DCZZ23CZZ2DC2Ţ2D
ceputul acestei luni s-au contractat nmenajale şi dotate cu mobilier mo rilor să fie rezolvate într-o perioadă filtrează apa de ploaie prin plafon, mărită pe deplin. Comitetul executiv
317.000 tone de legume, depăşindu-se dern. Numeroase chioşcuri metalice, de 5—7 zile. Acest lucru a făcut ca iar pereţii din această cauză sînt îm trebuie să ia măsuri ca şi aceste ce C m h m ă M ,,
cu mult prevederile. In acest fel des cetăţenii să se adreseze cu tot mai bibaţi de igrasie. Această sesizare n-a
facerile da legume şi fructe prin u- care se confecţionează în prezent, vor multă încredere sfatului popular. fost rezolvată, iar situaţia mai per reri să se rezolve cit mai urgent, w i/ M otteicfite d u ld e
nitătile cooperaţiei de consum vor fi completa reţeaua de desfacere. Va fi sistă. In dreptul rubricii „modul de răspunzînd solicitanţilor în timpul cel
mai mari cu peste 30 la sută fată do extinsă vînzarea preambalată, în In iarnă, înlr-una din zile, spitalul mai scurt. IC iL S / M E R ÎA
realizările anului trecut. O mare par cate (id  ca J lcta k <kfctemAd--
te din aceste produse vor proveni pungi de polietilenă, a unor legume A. OARGĂ
din bazinele legumicole create în ju şi fructe. Consumatorii vor putea L
rul oraşelor şi centrelor muncito cumpăra spanac, salată, cairloîî şi alic
produse spălate in prealabil.
(Agerpres)
Rl ţ i El El H ¦ fa f'r te M M m t, lă u te i, â t i t t â d ( p M d ,
Zilele trecute, Comitetul spe vernul rasist sud-african a pro în extracţia de aur, platină, an unui tratat cu rasiştii lui Ver rasiste se vădeşte şi din consti C uM eteoaM te u d / u i, w d fO im A / 'itet,
cial O.N.U. pentru problema dis mulgat o serie întreagă de legi timoniu şi diamante, al doilea woerd. Ziarul englez subliniază tuirea unor grupuri de rezisten a m a , J te ld o m , td m te d p ilm c i
criminărilor rasiale în Republica rasiste care „reglementează“ în în extracţia de mangan şi az că cercurile militare engleze vor ţă înarmate ale populaţiei băş
Sud-Africană a hotărît crearea treaga viaţă publică a africani best, al treilea în extracţia de să dispună de aerodromuri şi tinaşe. După cum a declarat N. Ai a lte duw idaM d em ld ate Aajte
unui subcomitet care să studie lor din această ţară. In baza uraniu. Industria extractivă a porturi militare în Republica Machema, lider al Partidului
ze memoriile şi petiţiile adresa acestor legi 3.600.000 de băştinaşi acestei ţări este aproape în în sud-Africană. Congresul naţional african din întreprinderea a *iaia
te O.N.U. în legătură cu aplica- au fost izgoniţi de pe pămîntu- tregime controlată de capitalul Republica Sud-Africană, mişca oraş S i b ip
rea politicii dc apartheid. Diallo rile strămoşeşti în aşa-numitele englez şi cel american. In pre Armamentul britanic livrat Re rea de rezistenţă ia tot mai mare
Telli, preşedintele acestui comi „rezervaţii" (bantustane), care zent, investiţiile de capital englez publicii Sud-Africane este folosit amploare, îndeosebi în regiunile str. M. Kogâlniceanu nr. 1 telefon 3951
tet a spus că politica dc apar nu sînt altceva decît uriaşe la in Republica Sud-Africană se ci de guvernul rasist pentru men muntoase clin sud-estul ţării.
theid, promovată de guvernul găre de concentrare. Africanilor frează la peste 1.000 milioane ţinerea dominaţiei rasiale în Această mişcare este condusă de livrează.
sud-african, constituie „una din li se permite să iasă din aceste lire sterline, iar cele americane această ţară. Scopuri similare au Congresul naţional african, Con
cele mai mari tragedii ale con lagăre numai pentru a munci în cresc continuu. şi livrările de armament ameri gresul sindicatelor, Congresul — roabe metalice
tinentului african". Ea încalcă mine şi pe vastele plantaţii ale cane, franceze şi vest-germane. indian, Partidul Comunist din — scaune pentru cinematograf
nu numai regulile morale, ci şi stăpînilor albi. In prezent guver Pe lingă interesele economice, Republica Sud-Africană, Congre — scaune pentru săli de şedinţe şi cămine culturale
principiile Cartei O.N.U. şi De nul ultrarasistului Verowerd pre puterile occidentale apreciază Guvernul rasist depune efor sul democraţilor, partide şi or — bănci şcolare tip ST AS
claraţia drepturilor omului. El a găteşte o nouă lege inumană în mult poziţia strategică a Repu turi sporite pentru a înăbuşi ganizaţii aflate în ilegalitate. Re — tomberoane pentru strîns gunoi
cerut ţărilor membre ale O.N.U. scopul „curăţării" complete a blicii Sud-Africane şi o conside mişcarea de eliberare din aceas prezentanţii acestor partide au — coşuri (cu tii) pentru gunoi de 100 litri
să întreprindă „acţiuni urgente" unor oraşe ale ţării de africani. ră ca un pion important în lupta tă ţară. In acest scop, anul aces adoptat recent un program de — coşuri (cu tii) pentru gunoi de 50 litri
împotriva guvernului Republicii împotriva tinerelor state incle- ta bugetul militar al ţării a — bidoane pentru lapte din aluminiu de 25 litri
Sud-Africane, mergînd pînă la De drepturi politice se bucură j^endente africane şi a mişcării crescut cu 17.500.000 dc lire ster mocratic revoluţionar — „Cartea — minere cu şilduri din aluminiu
ruperea relaţiilor diplomatice şi numai cei aproximativ 3.000.000 de eliberare naţională a Africii. line faţă de anul 1962. Republi Libertăţii" — care prevede pro — minere închizător ferestre (o iivere)
economice. de albi. Negrii, care sînt în nu In ciuda faptului că Republica ca Sud-Africană sc transformă funde schimbări democratice în — cremoane semiîngropate din aluminiu
măr de peste 12.000.000 nu au Sud-Africană a fost exclusă din rapid într-un stat militarist, scria toate domeniile vieţii în Repu
Situaţia din Republica Sud- drept de vot şi nu pot fi aleşi. Commonwealth, sub presiunea recent săptămînalul englez „Tri blica Sud-Africană. Tot recent a Execută: reparaţii frigidere de orice tip.
Africană stîrneşte tot mai mult Parlamentul este în întregime al ţărilor membre afro-asiatice, bune", scopul fiind bineînţeles
nelinişte şi proteste în lumea în cătuit din albi. Rasiştii albi s-au cercurile conducătoare engleze permanentizarea dominaţiei ra fost adoptat şi un program de
treagă. începind din 1946, poli înconjurat cu un zid de privile întreţin legături strînse cu gu siştilor albi asupra populaţiei luptă al Partidului Comunist din
tica apartheidului a fost înfiera gii în toate domeniile vieţii, po vernul rasist a lui Verwoerd, africane. Republica Sud-Africană (cel mai
tă la toate sesiunile O.N.U. de litice, sociale şi culturale. Spa ceea ce se reflectă între altele vechi partid comunist din A fri
un număr tot mai mare de ţări. tele internaţional al acestui zid şi prin livrarea unor importante Dar în ciuda tuturor represiu ca), în care se preconizează
Cu toate acestea rasiştii sud-afri- este apărat cu mult sîrg de mo- cantităţi de arme. Recent s-a nilor şi a terorii, se impune tot printre altele crearea imediată
cani, încurajaţi fiind de cercu nonoliştii străini. aflat că de doi ani, adică chiar mai mult mişcarea africanilor a unui front unic de eliberare
rile colonialiste şi neocolonialis- de la excluderea Republicii Sud- împotriva dominaţiei rasiale. naţională.
te, continuă să acţioneze după Poziţia mai mult decît bine Africane din Commonwealth, în Lupta pentru drepturi democra
acelaşi mecanism barbar al ce voitoare a unor cercuri condu tre Marea Britanic şi Republica tice, împotriva sălbăticiei apar Strîngîndu-şi rîndurile, africa
lor o sută şi una de legi rasiste, cătoare occidentale faţă de gu Sud-Africană se duc tratative mi theidului a cuprins mase mari nii cîştigă din zi în zi tot mai
sfidînd protestele opiniei publi vernul rasist sud-african este de litare secrete. Ziarul englez „Dai de oameni, care prin greve, de mult teren în lupta lor. In în
ce mondiale. terminată în primul rînd de in ly Mail" scrie că cercurile con monstraţii şi alte acţiuni, ce se treaga lume se înmulţesc mani
teresele marilor monopoluri care ducătoare ale forţelor armate soldează adesea cu puternice festările de simpatie şi solida
Republica Sud-Africană este storc profituri uriaşe din aceas engleze, concernele industriei de ciocniri cu forţele dc represiu ritate cu lupta lor justă. Nu în
singura ţară al cărei guvern pro tă tară cu permisiunea actua aviaţie şi alte concerne care lu ne ale guvernului, îşi exprimă cape îndoială că în cele din urmă
clamă în mod oficial apartheidul lului guvern sud-african. crează pentru industria de răz hotărîrea de a lupta pînă la ca cauza celor 12.000.000 africani va
(segregaţia rasială) şi-l ridică la boi sînt interesate în încheierea păt pentru cucerirea libertăţii, a triumfa.
rangul de politică de stat. Gu Republica Sud-Africană ocupă unei vieţi demne. Intensifica
primul loc în lumea capitalistă rea luptei împotriva dominaţiei I. DRĂGUŞANU