Page 53 - 1963-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I
In campania de primăvară
Să fie urgentate pregătirea
terenului şi semănatul
' Efectuarea lucrărilor agricole
de primăvară în timpul optim şi
de calitate este o condiţie hotă-
rîtoare pentru obţinerea de re­
colte sporite. Ţinînd seama de
acest lucru, îndrumate îndea­
proape de organizaţiile de partid,
conducerile a numeroase unităţi
agricole din regiune se preocupă
cu răspundere de bunul mers al
campaniei agricole de primăvară,
de folosirea cu chibzuinţă a tim­
pului prielnic pentru lucru şi de
utilizarea cu maximum de randa­
ment a mijloacelor de care dis­
pun. In felul acesta unităţile a-
gricole de pe raza oraşului regio­
nal Deva au reuşit să realizeze
şi să depăşească planul dc însă-
mînţare la culturile din epoca I.
Rezultate bune s-au obţinut de
asemenea în raionul Sebeş. Sînt
însă' şi raioane ca Ilia, Brad, Ha­
ţeg şi Orăştie, unde atît lucrările
de pregătire a terenului cît şi se­
mănatul au rămas în urmă. A-
ceasla dovedeşte că în raioanele
respective nu sînt mobilizate toa­
te forţele la efectuarea lucrărilor
din campania de primăvară. Se
impune ca organele şi organizaţii­
le de partid să-şi intensifice mun­
ca de mobilizare a tuturor for­
ţelor care contribuie la bunul
mers al lucrărilor de pregătire a
terenului şi însămînţare. Efortu­
rile trebuie îndreptate îndeosebi
spre folosirea cît’ mai judicioasă
a tractoarelor şi a maşinilor a-
gricolc, prin organizarea lucrului
în două schimburi sau în schim­
buri prelungite.
I.a G.A.C. din Miercurea semăn aiul sfeclei de zahăr pe cele 30 ha.
planiiicate se apropie de sfîrşit.
In folo: loan Ludoşan, vicepreşe dintele gospodăriei colective, dis-
culir.d cu mecanizatorul Wilhelm Spielhaupter şi colectiviştii llic Tă­
nase şi Dumitru Puica.
D eservire exem p lară
La oficiul P.T.T.R. Petroşani vin cupaţi şi de îndeplinirea sarcini­
zilnic sute de cetăţeni. Datorită
preocupării întregului personal
de aici, toţi cetăţenii sînt deser­
viţi cu promptitudine. Pentru ca
munca să se desfăşoare în mai
bune condiţii, conducerea oficiu­
lui a mai deschis încă un ghişeu.
rin afară de îmbunătăţirea cali­
tăţii muncii salariaţii sînt preo-
înfrumuseţează strada
Cetăţenii dc pe strada Pricazu-
lui din Orăştie, antrenaţi de de­
putaţi, cu însufleţire la
lucrările de înfrumuseţare. Pînă
în prezent ei au plantat 50 pu-
ieţi în viitorul parc din curtea
S e c r e t a r u l p erseresi a l O .N .U ., U T h a n t
v<a altssltat M . P„ R o m i n â
La invitaţia guvernului R.P.R., Secretarul general al O.N.U.,
U Thant va sosi într-o vizită în R.P.R. în prima jumătate a lunii
mai a.c.
M IERCU RI 17 A P R IL IE 1963
H e ra n
SITUAŢIA ÎNSĂMlNŢĂRILOR
DIN CAMPANIA DE PRIMĂVARĂ
LA DATA DE 15 APRILIE a.c.
Oraşul Deva 35,2»/,
Sebeş 30,67.
Oraşul Hunedoara 29,2%
Ilia 23%
Orăştie 20,4%
Alba 19,6°/0j
Hafeg 10,8%
Brad 9,3»/,
Rezultate bune la Vinerea
Ca întotdeauna, şi în acest an
colectiviştii din Vinerea, cu spri­
jinul brigăzii de tractoare de la
S.M.T. Orăştie, permanentizată
la gospodărie, au obţinut reali­
zări de seamă în ceea ce priveşte
efectuarea lucrărilor agricole de
primăvară la timpul optim şi de
bună calitate. Folosind judicios
timpul prielnic pentru lucru, co­
lectiviştii au mobilizat toate e-
forturile la pregătirea terenului
şi semănat. Astfel, ei au reuşit
să termine semănatul ovăzului pe
10 ha., al florii-soarelui pe 5 ha.,
al sfeclei de zahăr şi pentru fu­
raj pe 35 ha. şi al trifoiului in
cultură ascunsă pe 100 ha. Toto­
dată, s-a trecut la plantatul car­
tofilor, lucrare ce a fost execu­
tată pe 27 ha. Colectiviştii au a-
cordat o mare atenţie culturilor
de plante tehnice. Ei au semănat
pentru prima oară în gospodărie
10 ha. cu bob, soia şi lupin.
lor de plan. Datorită efortului co­
mun sarcinile pe primul trimes­
tru al anului au fost depăşite.
S-au evidenţiat în mod deosebit
tov. loan Turcu, Paul Afrim, Con­
stantin Stclescu, factori, Livia
Nicoară, oficiantă şi alţii.
I. CR1ŞAN la sfîrşitul anului 1961 un tip dc
corespondent stîlpi de susţinere care permit o
blocurilor, a fost curăţat şi nive­
lat tercr.ul etc. S-au evidenţiat ti­
nerii Vasile Danciu, Vasile Bu-
leandră, Maria Călin şi alţii.
ION GAGIU
corespondent diferite mărimi, pe care i-am ex­
a g ric o le
Paralel cu aceste lucrări colec­
tiviştii au pregătit 1.200 m.p. ră­
sadniţe, iar la grădina de legu­
me, pe întreaga suprafaţă, s-au
administrat cîte 8 tone gunoi de
grajd la ha. De asemenea, s-au
plantat cartofii timpurii, s-a se­
mănat ceapa, sfecla roşie, morco­
vii, mazărea dulce, varza timpu­
rie şi alte legume. In aceste zile
s-a trecut la recoltarea şi valo­
rificarea spanacului şi a salatei.
Cele mai bune rezultate în exe­
cutarea lucrărilor în cîmp le-au
obţinut brigăzile I şi a IlI-a con­
duse de Simion Teban şi Ioan
Herlea. Printre colectiviştii frun­
taşi din brigada legumicolă, con­
dusă de Irim ie Tudoran, se nu­
mără Ana Comănescu, Domnica
Buia, Otiha Simedrea, Ana Ol­
R ealizarea planului Ia toLItean şi alţii.
N. HERLEA
corespondent
La cîmp şi în livadă
Cu ajutorul primit din partea
mecanizatorilor dc la secţia
S.M.T. Sîntămăria Orlea, membrii
gospodăriei colective din Sîntă­
măria au reuşit să termine în
termenul stabilit lucrările de în-
sămîntări de primăvară din epo­
ca I. Intre culturile care .au fost
însărnînţate în cadrul acestei c-
poci se numără cultivarea a 3
ha. cu floarea-soarelui, 12 ha. cu an Ia an o bogată experienţă.
ovăz, 30 ha. cu trifoi în cultură Şi totuşi la sfîrşitul primului
ascunsă, 3 ha. cu legume etc. De trimestru din a- _____ ___
asemenea, colectiviştii au însă- cest an am în- ~
mînţat cartofi de toamnă pe su­ cheiat un bilanţ
prafaţa de 17 ha. şi au pregătit
o suprafaţă de 112 ha. pentru
cultivarea porumbului. Pentru
Una dintre sarcinile trasate dc
Congresul al IlI-lea al partidului
în domeniul industriei miniere
este reducerea în 1965 a consu­
mului specific de lemn de mină
ia 35 m.c. pe mia de tone. La
traducerea în viaţă a acestei sar­
cini şi-a mobilizat forţele şi co­
lectivul Exploatării miniere Pe­
trila. Noi ne-am orientat activi­
tatea în primul rînd înspre găsi­
rea unui sistem avantajos dc
susţinere a abatajelor cameră,
unde se consuma o mare canti­
tate de lemn de mină.
In colaborare cu .inginerul Ioan
Stoicescu am conceput încă pc
reducere simţitoare a consumu­
lui de lemn de mină. Conform
proiectului nostru, susţinerea a-
batajelor cameră urma să se facă
mixt (adică în fier şi lemn). Con­
ducerea exploatării a analizat cu
grijă propunerea noastră şi ca
urmare am trecut la punerea ei
în practică. In atelierele exploa­
tării am confecţionat 7 stîlpi, de
perimentat în abatajul nr. 1 est.
Pînă la urmă am ales unul sin­
gur, cel mai corespunzător.
Stîlpul metalic, tubular, ales
pentru a fi extins şi in alte aba­
taje, este compus' din două tron­
soane: unul inferior şi unul supei
rior. Cele două tronsoane glisea­
ză unul în celălalt, putîndu-se a$t-
fe’. forma după montare un sin­
gur slilp de 2,2— 3,6 m.l. La ca­
4 pagini 20 bani
fertilizarea solului s-au transpor­
tat în cîmp 1.800 tone gunoi dc
grajd.
O atenţie sporită a fost acor­
dată lucrărilor în pomicultură.
Astfel, la brigada a doua din Cio-
peia s-au făcut la peste 4.800 pomi
tăierea de formare a coroanelor,
stropirea şi văruirea. Totodată
suprafeţele dintre pomi au fost
arate şi însărnînţate cu plante fu­
rajere.
La efectuarea lucrărilor amin­
tite printre alţii s-au evidenţiat
colectiviştii Izidor Băran, Gheor-
ghe Buzdugariu, Lucreţia Maier
şi Maria Toncea.
T. HORVATH
corespondent
indicii—o cerinţă
întreprinderea forestieră din luna martie — cînd şi condiţii­
Orăştie dispune de multe meca­
nisme. Avem 36 fierăstraie „Druj-
ba", 15 furiiculare „Mîneciu" şi
„Wyssen", 16 tractoare, două au­
tomacarale, un încărcător meca­
nic şi alte utilaje de mare pro­
ductivitate. Lucrează în sectoare­
le noastre de activitate oameni
harnici, pricepuţi,, cu multă expe­
rienţă în producţia forestieră. Co­
lectivul nostru a acumulat de la
In îrfre p rin d e riie
nesatisfăcător. forestiere
Planul de pro- _______ _ _ _ _ _ _________
ducţie în primele ------- — ----------
3 luni ale anului n-a fost îndepli­
nit. Aceasta in primul rînd din
cauza zăpezilor mari care au în­
greunat mult activitatea noastră
în lunile, ianuarie, şi februarie. La
aceasta s-au mai adăugat însă şi
unele, deficienţe proprii care au
făcut să nu folosim raţional în­
zestrarea tehnică de care dispu­
nem.
Comitetul de partid din între­
prindere a analizat temeinic cau­
zele pentru care s-a rămas în
urmă. S-a întocmit apoi un plan
operativ de lucru care să ducă tivul nostru de muncă este hotă-
la recuperarea în cel mai scurt rît ca, sub îndrumarea perma­
timp a minusului înregistrat. Po­ nentă a organizaţiilor de partid,
trivit acestui program, se dă o
mai bună folosire utilajelor, se
foloseşte, în general, mai raţio­
nal întreaga capacitate de pro­
ducţie.
Toate acestea au făcut ca în
D in a c tiv ita te a c a b in e tu lu i te h n ic
a! m in e i P e trila
Anul acesta la Mina Pelrila s-au
ţinut mai mult de 1 2 conferinţe pe di­
ferite teme tehnice, care s-au bucu­
rat de un i.umăr mare de auditori.
Printre e!e sînt: „Căile de reducere
a preţului de cosi in industria mi­
nieră“, „Căile de creştere a producti­
vităţii muncii“, „Calitatea cărbunelui
pentru economia naţională“ şi altele.
Preocuparea pentru ridicarea nive­
lului de cunoştinţe profesionale ale
oamenilor a condus şi la creşterea
fiad caookJmiais
P ro c e d e u de lucru în condiţiile
susţinerii rnixte în a b a ta je le c a m e ră
pătul de sus al tronsonului supe­
rior tubul este prevăzut cu o
talpă în formă de semicerc, care
susţine grinda. Tronsonul infe­
rior este prevăzut la partea de jos
cu o talpă plană care se aşează
pe vatra abatajului. Ambele tălpi
sînt sudate pe cele două tron­
soane.
Partea de sus a tronsonului in­
ferior este prevăzută cu brăţări
de întărire, în care se montează
3 pene metalice pentru fixarea
celor două tronsoane tubulare la
lungimea necesară.
Stîlpul rezistă la o presiune
de 42 tone. La presiuni mai mari,
care depăşesc sarcina portantă a
stîlpului, sistemul de îmbinare a
celor două tronsoane cedează, iar
tronsonul superior începe să gli­
seze în cel inferior, creind astfel
posibilitatea unei tasări lente.
Utilizarea acestui tip de stîlp
este cît se poale de simplă. Grin­
da de 4 metri se susţine cu 2
Lucrînd Ia cusutul misadelor, muncitoarea
Florica Grecu dc la secţia vînat a fabricii „Vi­
dra" din Orăştie îşi depăşeşte zilnic norma cu
circa 25 la sută, executînd în acelaşi timp nu­
mai lucrări de bună calitate.
de seamă
le de lucru au fost favorabile u-
nei activităţi intense — planul
producţiei globale să fie reali­
zat în proporţie de 117 la sută,
cel al producţiei marfă în pro­
porţie de 111 la sută, iar produc­
tivitatea muncii să crească faţă
de plan cu 8 la sută. Paralel cu
acestea s-a acordat o,atenţie deo­
sebită reducerii preţului de cost,
obţinîndu-sc o economie supli­
mentară de 140.000 lei.
Cele mai frumoase realizări
_______________ le-a obţinut sec-
torul de indus­
trializare care
şi-a realizat pla-
nul producţiei
-----globale în primul
trimestru în proporţie de 107 la
sută. O contribuţie de seamă au
adus-p la obţinerea acestui suc­
ces brigăzile conduse de Dumitru
Domiiţa şi Ştefan Proseniuc, care
şi-au depăşit planul de debitare
cu 15 la. sută.
Realizările din luna martie, cît
şi posibilităţile de care dispunem,
ne dau garanţia că încă în această
lună vom reuşi să recuperăm în­
tregul minus înregistrat în pri­
mul trimestru al anului. Colec­
să pună în valoare cît mai multe
rezerve interne pentru realizarea
planului la toţi indicii.
CONSTANTIN MANOLE
directorul I. P. Orăştie cut. p r o g r a m u l d e lu c r u c e u rm a u
numărului' inovatorilor. Asffel, numai
rilele trecute, au fost aplicate aici
5 inovaţii. Printre acestea se numă­
ră: „Folosirea bandajelor din beton
armai“ concepută de tovarăşul Ne-
dermaer Ludovic care aduce o mare
economie antecalculată, cea a dulghe­
rului Marin Popa „Maşină pentru şli-
tuit ghidajele la puţuri“ care aduce
economii anlecalculale de 9.997 lei
şU-alleîe. ». - .
C . BRADU
corespondenl
stîlpi de lemn la cele două ca­
pete, iar cei 2 stîlpi mijlocaşi se
pun unul metalic şi unul din
lemn. La următoarea grindă, stîl­
pul metalic se pune în cheptul
stîlpului mijlocaş din lemn de la
grinda anterioară iar stîlpul mij­
locaş din lemn se pune în drep­
tul celui metalic, formînd ast­
fel armarea mixtă în eşichier. In
felul acesta fiecare grindă este
susţinută de 3 stîlpi din lemn şi
unul metalic tubular.
La jugul ce se montează sub
grinzi, după fiecare 4 m. de a-
vansare a frontului, Ia mijloc se
pune un stîlp metalic tubular.
Montarea stîlpilor metalici se
face pe vatră; măsurîndu-se lun­
gimea necesară a stîlpului, el se
fixează apoi prin baterea penelor,
după ce •în prealabil s-a glisat
tronsonul superior în cel infe­
rior. După fixare stîlpul se ri­
dică şi sc bate bine sub grindă
sau jug.
F oto V . O N O IU
întîiiipinarea zilei de 1 Mai
L a p re p a ra ţia că rb u n e lu i d in P e ­
trila în tre ce re a în în tîm p in a rc a z i­
le i d e 1 M a i se d esfă şoa ră cu su c­
ces. L a fie c a re lo c d c m u n că , în
s e cţii şi în s e ctoa rele de p ro d u cţie ,
se m u n ce ş te cu m u lt sp or. E c h ip a
de e le c tric ie n i condusă de lo a n F i­
iip in i execu tă p u n erea în fu n cţiu ­
n e a u n u i m o to r s in c ro n d c IS O
Iiv a la p o m p e le d c apă c la ră , ca re
va a ju ta la îm b u n ă tă ţire a fa c to ru ­
lu i d c p u te re la p re p a ra ţie . E ch ip a
d e tin e re l con d usă d e S a b in H a n -
H o lă r it să sp orea scă p ro d u c ţia
d c m in e re a , c o le c tiv u l s e cto ru lu i I I
7a l E . M . c lin e a a n a liz a i in u l­
tim a c o n s fă tu ire d c p ro d u c ţie re z e r­
v e le d e ca re d is p u n e în c ă în aceas­
ta p riv in ţă . M a jo rita te a e ch ip e lo r,
!n in lr c care cele conduse de E m i-
lia n B ă la n , D o m o c o ş
G h e o rg h e lo n iţă . lo a n B ănuţ şi
a lţii s-a u a n g a ja i să depăşească p la -
In schimbul de noapte
11 a p rilie , o ra ÎS ,45. In sala p e r­
s o n a lu lu i d in s ta ţia C .F .R . S im e -
ria . m e m b rii c o le c tiv u lu i d e m uncă
a l ta re i a l l l - a ca re u rm a să in tre
îşiî n s c h i m b u l d c n o a p t e ,
ră lo c u r ile în b ă n ci. In t r -o s cu r­
tă şed in ţă o p e ra tiv ă ş e fu l tu re i,
C o rn e l M u n lea n u , le fă cu cunos­
s ă -l în d e p lin e a s că şi un scu rt in ­
s tru c ta j N .T .S . d u p ă ca re, ş e fu l sta­
ţie i v e n i cu u n e le c o m p le tă ri asu­
p ra fe lu lu i cu m v o r tre b u i să lu ­
creze. A p o i se în d re p ta ră fie c a re
spre lo c u l său de m uncă.
C o n d iţiile de lu cru au fost d eo­
s e b it d e g r e l e : p lo u a lot. tim p u l,
c irc u la ţia era in ten să şi se cerea
m a n evra i un nu m ă r m are dc va ­
goa n e. O a m e n ii ş i-a u în c o rd a t v o in ­
ţa ş tiin d că d e e i d e p in d e succe­
sul în tre g u lu i c o le c tiv a l s ta ţie i. D e
aceea fie c a re în p o s tu l său s-a s tră ­
Deosebit de important este fap­
tul că stîlpii se pot răpi şi deci
refolosi. Răpirea sc face uşor,
fără pericol; prin dezbaterea pe­
nelor de fixare, tronsonul supe­
rior glisează în cel inferior, ceea
ce permite ca stîlpul să fie scos
din pilugă. înainte de a se face
răpirea e nevoie însă ca totul să
fie pregătit cu minuţiozitate (po-
dire, găuri în lemn şi peretele
din seîndură).
Stîlpii metalici lubulari pot fi
folosiţi în toate abatajele came­
ră şi mai ales la cele unde se
dirijează tavanul prin prăbuşire
(numai în camerele direcţionale
cu o viteză de avansare de circa
3 m. în 24 ore, iar în decurs de
8-10 zile se răpesc). La E. M.
Petrila s-au aplicat cu succes la
sectorul III, iar în ultimul timp
s-au introdus si la sectoarele II
şi IV.
In timpul folosirii stîlpilor s-au
Acest număr al ziarului noslru
este editat cu ajutorul'colaborato­
rilor şi al c o r e s p o n d e n ţ i l o r
voluntari
Concurs „Cine ştie meserie, cîştigă“
Din iniţiativa comi­ giu şi Ovidiu Negru,
tetului U.T.M. pe sec­ care au fost premiaţi.
ţie, la turnătoria veche
a Uzinei „Victoria" Că- Concursul s-a desfă­
lan a avut loc zilele şurat în faţa unui mare
trecute un concurs număr de muncitori,
„Cine ştie meserie, cîş­ constituind un bun pri­
tigă". Cele mai bune lej de îmbogăţire a cu­
răspunsuri le-au dat noştinţelor profesiona­
turnătorii Dumitru Cos-
le.
tiuc, Ion Jude, Ion Ga­ I. HODOROG
corespondent
Premieră la Hunedoara
C o le c t iv u l T e a t r u l u i 'tle S ta t „ V a le a J i u l u i “ d in P e ­
troşa n i a p re g ă tit în u ltim u l tim p p re m ie ra u n e i n o i
“l u c r ă r i d r a m a t i c e , p i e s a „ B ă i a t b u n , d a r ... c u l i p s u r i
d c N ic u ţă T ă n a s e . In tr u c ît este in s p ira tă d in m u n ca şi
v ia ţa o ţe la rilo r h u n e d o re n i, p rim u l s p ecta col cu aceas­
tă piesă a l a rtiş tilo r d in P e tro ş a n i v a f i p re ze n ta t la
H u n e d o a ra , in z iu a d e ÎS a p r ilie a.c. P r e m ie r a v a a vea
lo c in p rezen ţa a u to ru lu i şi a to v a ră ş ilo r în tre ca re a
m u n c it acesta cu m a i m u lţi a n i în u rm ă .
V. CRISTESCU
corespondent
600 ha. îm p ă d u rite
Muncitorii de la I.F. lulia care din cele 700
Sebeş care lucrează pe ha. planificate a plan­
şantierele de împădu­ tat deja 440 ha. Conco­
riri au obţinut reali­ mitent cu lucrările de
zări frumoase. Pînă în împăduriri s-au exe­
prezent s-au plantat cutat şi lucrări de în­
600 ha. din care 300 grijire a arboretului
în terenuri degradate. pe 751 ha. şi revizuiri
Fruntaş în campania
de împăduriri este O- pe 625 ha.
colul silvic din Alba CLEMENT BODEA
tehnician
Se munceşte cu spor
»c h c ş e x e c u t ă u l t i m e l e l u c r ă r i i d e
m o d ific a re a jg h ia b u lu i de in je c ­
ta re a că rb u n e lu i b ru t, ia r e ch ip a
lu i G h e o rg h e R a d co n fe cţio n e a ză
u n d o za to r de n a fle n a l la flo ta ţie .
L a to a te a ceste o b ie c tiv e se o b ­
ţin d c pe o zi pe a lia re z u lta te to t
m a i fru m oa se. Z iln ic se în re g is tre a ­
ză d e p ă ş iri de n o rm ă , ia r ca lita te a
lu c r u lu i este d in ce în ce m a i
bună.
C. B.ĂNUŢA
corespondent
Angajámente valoroase
—n u l î n a c e a s tă l u n ă c u 1 0 0 2 0 0
to n e d e m in e re u .
F o lo s in d d in p lin m ijlo a c e le m e ­
ca n iza te d c ca re d is p u n , o rg a n iz in -
d u -ş i m a i b in e m u n ca în s cop u l f o ­
lo s irii ra ţio n a le a tim p u lu i de lu ­
cru au fo st o b ţin u te p în ă a cu m re ­
A d a lb e rl, z u lta te bune.
A. BOJA
corespondent
d u it să fie c it m a i a ten t, să fa că
to tu l p e n tru reu şită . A şa se fa ce
că d im in e a ţa , la a n a liza p ro g ra m u ­
lu i de lu c ru , ş e fu l tu re i c ili în
ocupa­ r a p o r t: în cursul n o p ţii tre n u rile
nu au a vu t n ic i un m in u t în lîr -
z ie re d in cauze im p u ta b ile p e rs o ­
n a lu lu i s ta ţie i. A u fost. e lim in a te
o p r ir ile tre n u rilo r la s e m n a lu l d c
in tra re. P a rtid a de m a n evră co n ­
dusă d c V a s ilin C o n s ta n tin cu m a -
n e v ra n ţii: A u re l llu . D u m itru C o z -
m a şi lo s if P e tic ă ş i-a u fă cu t cu
p riso s in ţă d a to ria in lro d u c în d şi
s co ţîn d v a g o a n e le de Ia p u n cte le
de în că rca re -d e s că rca re la tim p u l
s ta b ilit. D u ra ta m e d ic de sta ţio n a re
a v a g o a n e lo r la în că rc a re -d e s că rca re
s -a re d u s c u 3.1S la s u tă ş i în
tr a n z it, fă r ă p r e lu c r a r e , c u 1,11 la
s u lă .
E. CREŢU
corespondent
constatat şi unele deficienţe: tal­
pa tronsonului inferior are su­
prafaţa prea mică, talpa tronso­
nului superior nu are înclinare,
iar stîlpul e prea greu. Cu toate
că aceste deficienţe au fost sesi­
zate de noi, nu s-au remediat (în
prezent aceşti stîlpi se confecţio­
nează la U.R.U.M. Petroşani). Ba
mai mult, în loc să se găsească
un material corespunzător pen­
tru reducerea greutăţii stîlpului,
s-a folosit un oţel care a dus la
creşterea greutăţii stîlpului la
120— 125 kg., faţă de 96 kg. cît
era proiectat. Se înţelege, aceasta
duce la îngreunarea manipulării.
Pentru eliminarea acestor de­
ficienţe propunem să se confec­
ţioneze stîlpi din duraluminiu,
ceea ce va conduce la micşorarea
greutăţii fiecărui stîlp cu circa
40 kg.
Eficienţa folosirii acestor stîlpi
este mulţumitoare. In abatajele
unde susţinerea se face cu stîlpi
metalici tubulari, consumul de
lemn scade cu 20 la sută, ceea ce
duce la ieftinirea tonei de cărbu­
ne cu 2 lei. Pe lingă aceasta se
obţine şi o economie de exploziv;
la fiecare stîlp metalic se econo­
miseşte cîte un cartuş de explo­
ziv şi o capsă.
Colectivul nostru de muncă este
hotărît să acţioneze în viitor şi
mai mult pentru a găsi noi pro­
cedee tehnice, care să ne con­
ducă la obţinerea unor succese
şi mai frumoase.
TENŢLER ŞTEFAN
tehnician Ia E. M. Petrila