Page 54 - 1963-04
P. 54
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI \Tr. 2584
•*WWÍ3| BarggBw;¦•.-.MTintmBB voiuniari
D e pe întinsul Scriso ri de Sa corespondenţii
regiunii
:*atii de calitate la locomotive Fier vechi pentru
c o n s u m pedas de combustibil otel nou
( onsijinul specific tic combustibil ni locomotivelor paratie. Tot cu ocazia reparaliilor se asigură etanşei Í
ţ o i <-• i| rfd is prin multe mijloace care. fiind folosite tatea camerei de fum, a ţevilor de admisie şi emisie.
(.11 ( hibviiiabî. contribuie al realizarea de mari econo Confecţionarea bolţilor la cazan se face din cărămidă C o le c ta re a fie ru lu i, v c c lii şi
mi'. l’rintre aceste mijloace se numără şi calitatea re- specială şi pe suporţi de boltă tip Teiuş, ceea ce a
p.:raniiOi <e se executa in depouri cu ocazia spălărilor făcut ca parcursul între două construcţii de boltă să e xp ed ierea lu i o tc la rilo r p e n tru
•i a rrviz'ilor tehnice. crească la locomotivele din seria 230.000 cu 59,20 la
sută fată de normă. a -l tra n sform a în o fe l n ou c o n
' e cunosc cazuri cind datorită slabei calităţi a repa-
ia1ii 1or locomotivele pierd cantităţi însemnate de aburi Pentru a reduce pierderile de abur folosim şi un s titu ie o p re o cu p a re p e rm a n e n tă
şi consuma cu 10 —15 la suta mei mult combustibil. De nou sistem de confecţionare a garniturilor metalice de
aceea, neutru a cunoaşte defectele din cauza cărora o pe tija pistonului. Acestea permit ca pe măsură ce se a co le ctiv e lo r în tre p rin d e rilo r
locomotivă consumă mai mult combustibil decit tre uzează, să se siringă pe tijă şi astfel să se elimine
buie, este necesar ca ea să fie urmărită în timpul ex complet pierderile de abur. d in re g iu n e a noa stră . L a aceas
tă a cţiu n e p a trio tic ă p a rticip ă
cu e n tu z ia s m a tît m u n c ito r ii t i
n e ri, c ît f i cei v îrs in ic i. la tă ce
n c s c riu cî/ iva c o re s p o n d e n ţi in
le g ă tu ră cu această a cţiu n e .
Ira trei lu n i —
2 .2 3 7 S o n «
ploatării. să lic apoi oprită pentru remedierea defec La reducerea consumului de combustibil contribuie R ă s p u n zîn d ch e m ă rii o fe ta ri-
lo r h u n e d o re n i, o a m e n ii m u n cii
telor si urmărită după reparaţie, pentru a se vedea şl felul in care personalul de locomotivă îşi face da d in V a le a J iu lu i, p a rtic ip in d in
efectele acesteia. toria cu ocazia spălărilor prin curăţarea cutiei de foc, M f i a * :: tens la a cţiu n e a d e c o le c ta re a
Efectuarea săplămhudă a probelor operative pentru a camerei de fum, suflarea ţevilor, înlocuirea garnitu fie ru lu i v e ch i, au cole cta t f i
verificarea etanşeităţii segnienlilor pe piston şi sertare rilor uzate, cit şi în ceea ce priveşte întreţinerea loco
da posibilitatea 'le a constata dacă locomotiva are sau motivelor înlr-o stare tehnică şi termolehnică cores p re d a i I.C .M ., în p rim e le tre i
nu pierderi do abur peste normele admise şi. ca ur punzătoare de la o spălare la alta.
lu n i a le a ce s tu i au, ca n tita te a
f ;.« '- 7 y V T ş A I T T ' T - d e 2.237 to n e f ie r v e c h i, 114
ton e fo n tă f i 37 to n e m e ta le n e
mare, se pot lua imediat măsuri de remediere. Datorită faptului că nu am dat atenţia cuvenită a:es- mim feroa se. S -a u e v id e n ţia t c o le c ti
La sfirşilul anului 1902 depoul n o s - _______________ ______________ tor probleme mai din timp, nu am v e le de la E .M . L u p c n i. E .M .
reuşit să realizăm în lunile ianuarie şi
tru a avut 3 locomotive care au în februarie a.c. un consum de com- Lon ea , E .M . P e trila . U .R .U .M .
, bustibil specific sub norma-plan, deşi
registrat un consum de combustibil l âostul ele corespondenţi faţă de norma tehnică am înregistrai Pe ogoarele GA.C. din Orăslioara de Jos, raionul Orăşlie se lucrează P e tro ş a n i, V is e o za L u p c n i fi
de zor. P° terenul unde se va însămînU porumbul pentru 5.000 kg. la ba.
cu 9—10 tone mai mult decit cel voluntari are cuoîntul Si cartofii s-au transportat 200 ton? gunoi de grajd. Insămînţăriîe din l.C .M .M .
planificat. Ta loc omotiva 230.174 ime epoca i au fost terminate. Colectiviştii de aici au însamînţat peste pian
c A ilz p t ă m , C. BADUŢA
diat după spălare, a început să su o economie de 597 tone com mecanic preparator
fle cămăşuielele sertarelor. Dar cum se lucra după bustibil convenţional. dar eit ?
vechiul sistem, proba pierderilor de aer se făcea nu 3 ha. cu ovăz. Confribujia
mai eu cîteva zile înainte de intrarea locomotivei din Punînd un accent deosebit, pe .calitate, urmărind în Acum cîteva luni s-a defectat ceferiştilor
deaproape cuiri se fac reparaţiile, reviziile şi întreţi Cu multa grijă a iost pregătit şi t 'renul destinat grădinii de legume podul de la locul numit „Gura
Văilor". Acest lucru a fost con
şi zarzav aiuri. Acest teren a fost arat şi îngrăşat cu gunoi de grajd. A- statat şi de organele secţiei de
drumuri şi poduri a Sfatului
nou la spălare. Aşa slînd lucrurile, locomotiva respec nerea locomotivelor şi folosind'metodele de lucru ară vînd răsadniţele pregătite din vreme, insămînţăriîe s-au făcut la timpul popular raional Sebeş care au pus M u n c it o r ii ce f e r i fii. ifi. acluc şi
la ambele capete ale podului in e i o im p o rta n tă c o n trib u ţie la
optim. Fiind îngrijite cu atenţie, răsadurile se dezvoltă bine şi sînt vigu dicatoare care-i anunţau pe şoferi a p ro v izion a re a o te lă riilo r cu fie r
şi pe pietoni că podul este de v e ch i. D e la în c e p u tu l a n u lu i şi
tivă a circulat 30 de zile cu acest defect şi a consumat tate, colectivul nostru a reuşit -ca în luna martie să roase. La executarea lucrărilor din această campanie un aport însemnat fect. Dar la î'epararea podului, p in ă în p rezen t m u n c ito rii sec
deşi nu există altă trecere, nu ţ i e i 1. 7 C . E . R . D e v a a u t r i m i s
peste normă 9 tone de combustibil. reducă consumul de combustibil şi fată de norma-plan îşi aduc Iov. I. Dugaci şi S. Boşorogan, brigadieri, I. Gigoi, S. Şendrescu, s-a gîndit nimeni. Abia într-un o t e lă r iilo r 170.000 k g . d e f ie r
tîrziu s-au luat măsuri să se a- v e ch i. M u n c ito r ii d is tric te lo r 1
Pentru a pune capăt pierderilor am luat măsuri de cu 3,75 la sută. Aceasta dovedeşte că atunci când A. Dîn.şoreanti şi M. Sturza, şeii de ec hipă, M. Georgescu, I. Ploscar, P. Gi menajeze un loc de trecere pc S im e ria f i V I S ă v irfiu . ron d a se
un fînaţ. Dar acest drum nu poa de p ic h e rii Io a n L u c a c i f i la liii
îmbunătăţire a calităţii reparaţiilor ce se tac cu ocazia există preocupare în ce priveşte calitatea reparaţiilor goi, I. Istrotoi şi alţi colectivişti. In fotografia de faţă redăm un aspect de te fi folosit pe timp ploios deoa G iv id cs cu . an c o le c ta i ce le m a i
rece devine impracticabil. m a ri c a n tită ţi d e fie r v e ch i.
spălărilor şi reviziilor tehnice. Acum, cu ocazia revl- şi întreţinerea locomotivelor, se poate realiza un con la îngrijirea răsadurilor. Text si foto
FLORIN FENEŞAN Colectiviştii din Gîrbova au aş I. LEAHU
teptat ca secţia respectivă să ia
z.iilor se controlează cu atenţie dacă uzura segtnenli-. sum mai mic şi fată de norma-plan, nu numai fată de inspector C.E.C. măsuri p e r '- ” -epararea podului.
Măsuri nu s-au luat. Ei se în
lor este mai mare decit cea admisă şi daca nu mai pot norma tehnică şi, ca urmare, se pot obţine economii treabă cit mai trebuie să aştep
te ? Sfatul popular raional Sebeş
fi utilizaţi se confecţionează alţii şi, la prima ocazie, mari de combustibil. Haţeg 1 De ia subredacfia este în măsură să rezolve această
problemă şi cu cît o va face mai
fără a mai aştepta ca locomotiva să intre ia spălare Pentru a obţine rezultate şi mai bune este necesar repede cu atît va fi mai bine.
sau R.T., segmenta vechi sînt înlocuiţi. Procedînd ast să fim mai mult sprijiniţi şi de călre organele de la M. SCHELL
contabil la G.A.C. Gîrbova
fel, noi am redus simţitor timpul de utilizare a loco mişcare în ce priveşte ionarea maximă a trenurilor şi noastră voluntara h S i a u to t» si5 K g t
motivelor în conditiuni termotehnice necorespunză reducerea serviciilor auxiliare. I- R . T . A .
toare. Locomotivei 239.189, deşi mai avea doar o lună Colectivul depoului nostru este hotărit ca şi in vii Se înfăptuiesc p ro p u n e rile frăţirea" din Rîu de Mori, co T in e r ii d c la a u tob a za I.R .T .A .
lectiviştii au prevăzut să ridice
pină să intre in reparaţie, !-au fost înlocuiţi segmenţii lor să acorde o atenţie sporită acestor probleme şi va c e iă fe n îlo r mai multe construcţii. încă de Ia d in D e va . m o b iliz a ţi d r o rg a n i
începutul anului ei au început
si ca urmare s-a realizat în luna respectivă o economie milita pc mai departe pentru a realiza, pe seama îm La întîlnirile cu deputaţii, ce să-şi procure materialele de care za ţia U .T .M ., i-a ii p a rte a c tiv ă
tăţenii din comuna Rîu de Mori aveau nevoie. Datorită interesu
de 29,8 tone de combustibil. bunătăţirii calităţii reparaţiilor, economii cit mai însem au făcut numeroase propuneri lui manifestat pentru executarea la c o le c ta re a fie ru lu i v e ch i. E i
privind gospodărirea şi înfrumu construcţiilor planificate s-au şi
Cind executăm reparaţiile, noi dăm o marc alentic nate de combustibil. seţarea satelor. Deşi de la ale construit trei pătulc cu o capa an c o le cta t f i p re d a i la L C .M .
geri nu a trecut mult timp to citate de 15 vagoane fiecare. De
calităţii. Piesele care vin în contact cu aburul sint tuşi, prin grija sfatului popular, asemenea au început şi lucrările p in ă a cu m e u n tila tc a d c 9.730
bine verificate ia demontare şi orice defect este Înlă multe din aceste propuneri s-au de construcţie la trei grajduri de
turat. Asamblarea acestor piese se face sub suprave MlHAI GOLEA şi înfăptuit. Printre acestea se cîte 100 de capete vite fiecare. lig. fie r v e c h i. S e e v id e n ţia ză
gherea maistrului sau a şefului dc echipă, iar mon inginer principal numără amenajarea drumului
tarea lor la loc nu se face fără a fi probate intii la Rîu de Mori — Suseni pe care p rin c o n trib u ţia adusă tin e rii
ştand. Datorită acestui fapt, nu am avut nici un caz VASILE STREMŢAN s-au aşternut 100 m.c. pietriş, Rom an.
de răcire a locomotivei cu ocazia recepţiilor după re- tehnician 7ra ia n A d c m , G r ig o r c
membri in colectivul subredactiei G a şpa r H en fu , L iv iu S tan fi
voluntare de Ia complexul C.E.R.
a lţii.
Teiuş—Coşlariu
D. PETRESCU
tehnician
Folosind un nou liant, realizăm economii mari deschiderea unui nou drum pc o Cu planul în d e p lin ii Inovator de frunte
lungime de 400 m. care face le
Amestecul pentru mie diului şi a încercărilor fă gătura cu şoseaua principală şi Cooperativa din Rîu de Mori cu m u ltă a te n ţie lite ra tu ra d c spe
zuri se iăcea înainte in cute s-a ajuns la conclu săparea a circa 3 km. de şanţ pc este bine aprovizionată cu măr
turnătorie la noi cu ulei zia că uleiul de răpită şi întrebuinţarea acestui contribuţie importantă Ia ambele părţi ale drumului ce lea furi şi satisface cerinţele cum cia lita te f i m n e u e x p erim en tea ză
cie răpită şi in, care in poale fi înlocuit cu liant nou are şi o mare experimentarea şi inlo- gă satul Valea Dîljii dc şoseaua părătorilor. Aprovizionarea .şi bu
succes cu un liant prove eficienţă economică. Noi cuirea vechilor lianţi Iov. naţională. Tot ca urmare a pro na deservire au făcut ca planul c ile ceva, ca u tă f i gă sefte căi n o i
cosla destul de mult. în nit din reziduurile petro foloseam lunar circa 800 Ana Dragota, Andrei V ii punerilor făcute de cetăţeni s-a trimestrial să lic depăşit cu 36
locuirea acestui liant lifere. Folosirea acestui I. de ulei care ne costau tor. Marinică Papoiu, Au procurat şi materialul lemnos la sută. La achiziţionarea cărnii d c re z o lv a re a d ife r ite lo r p ro b le m e
scump cu altul mai ieftin liant nou nu dăunează cu (deva mii dc Iei. Noul re! Socol şi alţi mic/ui- pentru construirea unui pod pes de pasăre planul a fost depă
l-a preocupat mult pe nimic procesului tehnolo lori. te pinul Riuşor. şit cu 80 la sută. In luna trecu p e care Ic rid ic ă p ro d u cţia . In u lti
gic şi calităţii miezurilor, lianl pe care il folosim tă s-au achiziţionat 5.500 ouă.
maistrul Ioan Drăghici. dimpotrivă măreşte rezis acum ne costa mult mai NICOIAE RLTCOVSCH! Colectiviştii ridică noi m u l tim p e l a p re ze n ta t ca b in e tu
Consultind diferite cărţi tenţa lor Ia crăpat in tim puţin. In acest fel noi maistru principal In comparaţie cu aceeaşi pe
şi reviste tehnice, el a pul uscării. construcţii rioadă a anului trecut, în trimes lu i te h n ic o s e ric d c in o v a ţii de m a rc
trecut Ia experimentarea economisim anual peste ir.etnbru in colectivul sub trul I din acest an volumul măr
altor lianţi. In urma stu rcciaiţici xolunlare de la In planul de producţie al gos furilor vîndute populaţiei a spo x’a l o a r e p r i n t r e c a r e a m i n t i m : , . B a
85.000 lei. podăriei agricole colective ,,ln-
l'.M. Cugir z in u l d c că li re ca ră c ire c o n tin u ă ",
Alături de maistrul Ioan
Drăghici şi-au adus o ,.D is p o z itiv d c c im e n ta re in m e
",d iu g a z o s ,,S t a t o r p e n t r u p o m p e
le d c la m a ş in ile d e in je c ţie d e la
secţia d c m ase p la s tic e " a c ă ro r e f i
c a c ita te e c o n o m ic ă se c o n cre tiz e a z ă
în c e le 120.000 le i e c o n o m ii p c c a re
le a d u c a n u a l.
rit valoric cu 287.000 Iei. H a rn ic u l in o v a to r V a s ile H o re a
«le parlid m c iit\Y A \ P entru şcoală şi m agazin este p re o c u p a t in p e rm a n e n tă ea
îm p re u n ă cu c e ila lţi in o v a to ri d in
s ecţie să gă sea scă n o i m e to d e şi
/ ® Tovarăşul COSTICA S TIN - luat 1!!nţă in anul trecut lăioni pentru construcţia cămi Anul acesta se vor construi la p ro ce d e e te h n o lo g ic e p e n tru p ro m o
GĂ de la autobaza I.R.T.A. clin un magazin alimentar. Fiind bine nului cultural din satul l.iugina Riu de Mori o şcoală de 8 ani
t Petrila Brad ne scrie că acordînd o mai aprovizionat, planul de desface şi-a început munca. Pentru con şi un local pentru un magazin P r in tr e in o v a to r ii d e fru n te d in va rea n o u lu i în p ro ce s u l de p ro
marc atenţie îngrijirii .şi inlrcţi- re se depăşeşte lună de lună cu strucţia căminului din satul nos mixt. fundaţia şcolii este gata fa b rica n oa stră sc n u m ă ră f i m a i
$ nciii autovehiculelor, cit şi ex 2-4 la sută. Conducerea coope tul — ne scrie Iov. AUREL GO Au tost confecţionate 50.000 buc. s tru l V a s ile H o re a . L a lo c u l său d u cţie . T o a te aceste p re o c u p ă ri au
ploatării lor raţionale, colectivul rativei din sal a luat măsuri şi GUIŢA — s-au procurat deja mu cărămizi de către cetăţenii comit d e m u n că , în secţia m e ta lu rg ic ă , el d re p t scop g ă sirea de n o i s o lu ţii
\ O rg a n iza ţia de baza nr. 1 de autobazei a realizat în primul in urmă cu cîteva zile magazi teriaiul lemnos, cărămida şi pia nei şi de cutând s-au procurat s p rijin ă în d ea p roa p e p e c c ila lli in o
trimestru al acestui an o econo nul respectiv complet renovat, a tra necesara pentru fundaţie. 1.400 kg. dc ciment. Pentru ma v a to ri, ii a ju tă să re z o lv e p r o b le ca re să con d u că la creşterea p r o
» In p re p a ra tu l d c c ă rb u n i d in mie de 7.415 litri de benzină, fost dotat cu mobilier nou care gazin au fost aduse .şi depozitate m ele c a re -i fră m h ilă , s ă -fi pu n ă
a Costat 12.500 lei. 0 In comuna Pctreşli din raio- 14 vagoane dc cărămidă. in a p lica re in o v a ţiile con ce p u te . d u c tiv ită ţii m u n c ii, la îm b u n ă tă ţi
P e t r ila a an alizat, in t r -lin a d in 13C litri motorină şi 34 kg. ulei. nu1 Sebeş — ne scrie Iov. V IC
° Cu sprijinul Sfatului popular TOR ANOACI-1E — a început a- PETRE FARCAŞIU C o m u n is tu l V a s ile H o re a , n e o rea c a lită ţii p ro d u s e lo r, la m ic ş o ra -
i a d u n ă rile g e n e ra le a ctiv ita te a ° In satul Gurasada - ne menajarea mai multor străzi. funcţionar b osit c ă u tă to r a l n o u lu i, stu d ia ză
scrie Iov. ANDR1CA AUGUST1N comunal Teliuc, comitetul dc ce- Strada principală a Iost îndrep ’¦ r e a c o n s u m u r i l o r s p e c i f i c e , l a r e
i u n or o rg a n iz a to ri ai g ra p e lo r dc tată cu plugul şi apoi cilindrală.
tp tolal s-au amenajat pină acum d ucerea p re ţu lu i d c cost a l p ro d u c
t p a rtid . A lt p rezen ta t refera te 4 k n. de străzi. Pc marginile stră
ţie i f i la re a liz a re a d e e c o n o m ii.
\ Iov. P e trii M a te i fi T crd in a n d
VLADIMIR DOROFTESF
J K e b e rle . L a d is cu ţii, pe lin g ă lăcătuş
L fa p tu l că s-a u re lie fa t u n e le (din colectivul postului dr
corespondenţi voluntari dr
f su ccese o b ţin u te in o rg a n iz a re a
Ia E. C. Orăştie)
(f f i d e s /aş u r a r e a a c t i v i t ă ţ i i g r u -
zii 1 Mai s-au tăcut ronduri cu .
t p e lu r d e p a rtid , s-a u fă cu t fi re -
ţ co m a n d ă ri p e n tru c o n tin u a im - flori. Mecanizarea lucrărilor de încărcat
J b u n ă tă lirc a m u n cii acestora . * Difuzoril voluntari de la pre
parafia dc cărbuni din Petrila.
D e z b a te rile au co n s titu it un bun ! oraşul regional Petroşani, mun
t
p r ile j d e a n a liză f i to to d a tă un
s ch im b d e e x p e rie n ţă pen tru cesc cu multă tragere dc inimii.
to ii c e ila lţi o rg a n iz a to ri ai g ru Ei se îngrijesc nu numai să mu-
p e lo r de p a rtid . : veraca numărul de abonamente
PETRU GĂINA i1 ! ci-şt pentru ca ziarele şi revistele
muncitor preparator j să ajungii la timp in mina abo
i!
S im e ria naţilor. Dacă in primul liimcs- ¦M
t ¦ tm — ne informează Iov. IOAN ,
O r g a n iz a ţia d e b u ză n r. 13 d in t ' ŞIMANDI — numărul abonamen- !¦SIS!
« | teici la sectorul de transport nu ;
ca d ru l re iâ z ic i de va g oa n e S i | depăşea 100. acum, pe trimestrul . m
t
m eria d esfă foa ră o ro d n ică ac Ii, numărul abonamentelor la 1 f3 iiB lIlll I
f
tiv ita te p e n tru c o n tin u a în tă rire t ! ziare .şl reviste trece de 150. îl# zyI m -I l| ii
t
a i !H ila rilo r sale. Z ile le tre c u te ® Plin scrisoarea sa, iov. TRA- -, ^v." „ " < -A <
i IAN BARBANŢAN, din comuna \
o rg a n iz a ţia de bază P .M .Ii. a Lăpuşnic, raionul Ilia, ne infor S-v -
* mează că s-a terminat cleclriii- j
pu s in d is c u ţie c e re re a to v a r ă ( care satului Brîznic. El ne mai
şu lu i V iilo r M a rlo n de n fi p r i i scrie că în satele Stănccşti, Ră- j
m it in ria d u l m e m b rilo r dc f duioşii şl Ohaba s-au plantai
1.500 pomi fructiferi pe o supra
p a rtid . A p re c iin d u -i c ă lit tild e 4 faţă de 10 ha.
sale p o litic e , m o ra le f i p r o fe s io f m rn m & M m m m In a n u l 1960, to a tă p ro d u c ţia d cla L I'. D o in a sc în c ă rc a m a n u a l a lil în m a ş in i c il şi în v a g o a n e . T re p
ta t, lu c r ă r ile d c în c ă rc a t au în c e p u t să f ie m e c a n iz a te . E la n u l p e 1963 p r e v e d e ca 52 la s u lă d in m a sa le m n o a s a
n a le, o rg a n iz a ţia d e p a rtid a t P lilillil p e c a re n o i o e x p lo a tă m să fie în c u r c a tă m e c a n ic . P e n tr u în d e p lin ir e a s a r c in ii, c o n d u c e re a în t r e p r in d e r ii lo rc .s -
Í I Im m m m m m m
t
h o tă rit iu u n a n im ita te p rim ire a
a cestu ia in r u iilu r ile p a rtid u lu i. fv $. m m ® m m m m ° Acum cîteva zile — nc scrie t ic r e a lu a t m ă s u r i ea in p a r c h e t a i „ D i n i f “ l u c r ă r ile d e în c ă r c a t să f ie m e c a n iz a te I n acest, s c o p s -a I n e g a l ii m a
O rg a n iza ţia de bază a p rim it de î :;x: tov. CORNELIU IVĂN U Ţ — la te ria lu l lem n o s în s c m ic a la rg c , ia r în c ă rc a re a sc fa c e cu Ir o lii in s ta la te p e m a ş in i S .R . P a n lu t u l .D in iş “ a o b
asem enea in tiu itu r ile c a n d id a ţi întreprinderea de industrie loca ţin u i a s tfe l ce le m a i bu n e re zu lta te . A xâ n d o p ra c tic ă m a i în d e lu n g a tă in fo lo s ire a m e c a n is m e lo r la în c u rc a tu l n ia -
la „CYlşana" din Brad s-a făcut ti ! !a iu lu i lem n o s , c o n d u c i rc.t D .II .L .I. a o rg a n iz a t la acest p a rc h e t un s c h im b d c e x p e rie n ţă . L a .s ch im b u l d c
bilanţul realizărilor pe primul
lo r de p a rtid pe to v a ră ş ii L in ii Circumscripţia sanitară din Gîrbova, raionul Sebeş, condu e x p e rie n ţă ca re a a v u i lo c d r a n im i, au p a rtic ip a i to ii in g in e r ii ş e fi d r p ro d u c ţie şi ş e fi d e s e cto a re du la în tre
t,U r s f i 7 c o l i i R a t a ; m u n c i t o r i să de medicul Cornel Henegariu, numără in prezent 150 de dona trimestru al anului. Acest bilanţ p r in d e r ile fo re s tie re d in re g iu n e . L i au asistat la în c ă rc a re a şi d e scă rca re a cu tr o liu in re m o rc i a m a te r ia lu lu i dc
d ia m e tre d ife rite şi d in p o z iţii d c aşeza re d ife rite .
eu o în a ltă c a lific a re şi m e rite tori de singe voluntari. De cinând a avut loc aici a treia partici arată că planul a fost depăşit
d e os e b ite în în fă p tu ire a s a rc in i pare la donarea sîngelui de cătr c donatori. Fotografia de faţă re cu 35,5 la sută. Cele mai fru I n f o t o g r a f i i : ( s t i n g ă ). O m a ş in ă S .R . în t i m p u l î n c ă r c ă r i i m a t e r ia li , lu i c u t r o l i u ; ( d r e a p t a ) ‘I r a c l u r i s l u l
prezintă un aspect din timpul recoltării sîngelui. moase realizări le-au înregistrat
lo r d e pla n . secţia de preparate din carne şi I. B c d rca g , lu c rin d p c un tra c to r U .'l'.R . cu tro liu . E l a d e p ă ş it p la n u l p c trim e s tru l I cu 10 la sută.
Text şi îolo
{ DUMITRU ZUBA Text şi foto
ţ lăcătuş «ffe reViaie prof. VASILE URSU atelierul mecanic, care şi-au de PETRU ILINCAR
*
i Şcoala de 8 ani Girbova păşit planul cu 35,3 şi 32 la sută. I. F. Dobra