Page 56 - 1963-04

'
D elegaţia R. P. Romîne,
care va partieipa la şedinţa
C o m iieiu lul Executiv
al C.A.E.R., a sosit
la Moscova
MOSCOVA 16 (Agerpres).
La 16 aprilie a sosit la Moscova
delegaţia R.P. Romîne condusă de to­
varăşul Alexandru Bîrlădeanu, mem­
bru supleant nJ Biroului Politic al C.C. conducere: preşedinte — Stavros
al P.MR., vicepreşedinte al Consiliu
lui de Miniştri, reprezentantul R.P
Romîne, în Comitetul Executiv al
C.A.E.R., pentru! a lua parte la cea
de-a V-a şedinţă a Comitetului Exe­
cutiv al Consiliului de Ajutor Eco­
nomic Reciproc.
Delegaţia a fost lntîmpinată de M.
Lesedko, vicepreşedinte al Consiliu-
Mi do Miniştri al U.R.S.S. şi de alte
persoane oficiale.
A fost de fată de asemenea N.
Guină, ambasadorii] R.P. Romîne la
Moscova şi membrii ambasadei.
încheierea lu c r ă r ilo r C ongresului P. C.
din B elgia
ANVERS 16 (Agerpres).
La 15 aprilie s-au încheiat ia An-
vers lucrările celui de-al XlV-lea Con­
gres al P.C. din Belgia.
Delegaţii au aprobat raportul de ac­
tivitate al C.C. al P.C. din Belgia,
proiectele tezelor C.C. si au ales or-
panele conducătoare ale partidului.
Congresul' a trasat liniile principa­
le ale activităţii partidului îndrep­
tate spre lupta pentru menţinerea
apărarea viefîi Iui Julian Grimau
PARIS 16 (Agerpres). —
Ziarul „l'Humanite“ aduce noi a-
mănunte a i privire la crima mon­
struoasă pe care autorităţile fran-
chisle o pun la cale împotriva lui
.Iulian Grimau, membru al Comitetu­
lui Central al Partidului Comunist
din Spania, vechi militant pentru
cauza clasei muncitoare spaniole.
Ziarul subliniază nu numai că
sentinţa de condamnare la moarte
este cunoscută dinainte, dar că acu­
zatului „1 se va aplica un articol
din Codul justiţiei militare care pre­
vede executarea sentinţei Ia şase
ore de Ia citirea verdictului".
„l’Humanite“ arată că autorităţile
Iu! Franco se înverşunează împo­
triva Iui Grimau atit pentru parti­
ciparea sa ia organizarea marilor
greve din Asturia din aprilie şi mal
anul trecut, cit şi pentru faptul că
acum 25 de ani, la Barcelona, el
s-a opus pudului militar al Iui
Franco.
S ituaţia din L a o s
VIENTJANE 16 (Agerpres).
In seara de 15 aprilie s-au fuapo-
iat Ia Vientiane, venind din Valea
Uicioarelor, Avtar Singh, preşedintele
Comisiei Internaţionale de Suprave­
ghere şi Control în Laos, ceilalţi
membri ai comisiei, precum şi am­
basadorii U.R.S.S. şi Angliei la Vien­
tiane. In Valea Uicioarelor s-au a-
flat, de asemenea, primul ministru al
haosului, prinţul Suvanna Fumma, vi­
cepreşedintele guvernului naţional de
coaliţie şi preşedinte al Comitetului
Cenlral al Partidului Neo Lao Hak-
sat, prinţul Sufanuvong, şi ministrul
de interne, Fongsavang. Cu acest
prilej, Ia Khang-Khai a avut loc o
conferinţă, Ia care au participat şi
reprezentanţi ai comandamentelor di­
verselor unităţi militare din reoinne
in cursul căreia a avut Ioc un schimb
de păreri asupra normalizării situa­
ţiei din Valea Uicioarelor.
In cadrul trupelor neutraliste din
Valea Uicioarelor au apărut, fn ui li­
ma vreme, serioase disensiuni ca
urmare a acţiunilor unor ofiţeri co­
rupţi şi a unor agenţi strecuraţi de
gruparea reacţionară proamericană.
împotriva ofiţerilor şi soldaţilor tru­
pelor neutraliste, care s-au pronun­
ţat cu hotărire pentru menţinerea a-
iianţei tuturor forţelor patriotice, an
iost luate măsuri represive. Colone­
lul Deuan, în jurul căruia s-au gru­
pat trupele credincioase unităţii for­
ţelor patriotice in rîndurile neutra-
liştiior, a declarat ziariştilor că ge­
neralul Kong Le şi anturajul său sîut
răspunzători pentru situaţia care s-a
creat în rîndul trupelor neutraliste.
ŞAH
B otvinnik —- Petrosia n 4,5 — 5,5
MOSCOVA 16 (Agerpres). —
Fără să mai reia jocul, marii maeş­
tri M. Botvinnik fi T. Petrosian, care
îşi dispută la Moscova titlul mondial
de şah, au căzut de acord asupra re­
mizei, în partida a 10-a, întreruptă la
mutarea 4 3 -a . Analiza poziţiei a ară­ —l u i P e t r o s i a n : 5 ,5 4 ,5 p u n c t e . A s t ă z i
Redacţia f i administraţia ziarului ¦.sLr. 6 Alartl« tir. 9 , Telefon; 188, (89, 75, 674. Taxa plătită tn numerar lenfqrm aprobării Direcţiei Generale P.l.I.R. w. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; Întreprinderea Poligrafic» fcţ Mal» — peva.
ULTIMELE $TI 81 « ULTIMELE ŞTIRI * U LTIM E LE ŞTIRI ^ U L T Ih E L E J T 'n i
C on stituirea grupului p a rla m e n ta r
d e p rieten ie greco-rom în
ATENA 16 Corespondentul Ager­
pres Al. Gheorghlu transmite:
La Atena s-a anunţat oficial, de
către Ministerul Afacerilor Externe
al Greciei, constituirea grupului parla­
mentar de prietenie greco-romin,
compus din 40 de deputaţi. In şe­
dinţa de constituire a grupului parla­
mentar a fost aleasă următoarea
Kostopulos (Uniunea de centru), vi­
cepreşedinţi — G. Mavros (Uniunea
de centru;, Th. Kapsalls (Partidul
Apelul Prezidiului O. I. 2 . către toţi
ziariştii din lume
PRAGA 16 (Agerpres).
Secretariatul Organizaţiei Interna­
ţionale a Ziariştilor a difuzat apelul
Prezidiului O.I.Z. către toţi ziariştii
din lume, adoptat în şedinţa de la
Djakarta in februarie 1963.
Arătând condiţiile grela in care îşi
desfăşoară activitatea sute de ziarişti
în multe ţări ale lumii, apelul chea­
mă la desfăşurarea de acţiuni largi
pentru apărarea dreptului ziariştilor
păcii, pentru efectuarea unor reforme
economice şi politice, pentru demo­
craţie, împotriva puterii monopoluri­
lor. . ,
In aceeaşi zi a avut loc prima şe­
dinţă a noului Comitet Central al
P.C. din Belgia.
PreşerVnte al P.C. din Belgia a fost
reales Ernest Burnelle, vicepreşedinţi
ai partidului — Van Den Branden şi
Rene Beeien.
Odiosul proces care va Începe în
curînd la Madrid provoacă nume­
roase proteste în diverse ţări ale
lumii. Astfel, reprezentanţii păturilor
largi ale opiniei publice italiene au
trimis numeroase scrisori şi telegra­
me guvernului spaniol prin care îşi
exprimă solidaritatea n i Grimau şi
cer eliberarea imediată a acestui
erou antiiascist. In îa(a clădirii con­
sulatului spaniol de la Milano â
avut Ioc o mare demonstraţie de pro­
test a tinerelului şi studenţilor din
acest oraş.
Un gmp de studenţi spanioli, care
işi tac studiile in Berlinul occiden­
tal, au organizat pe străzile oraşu­
lui o demonstraţie, purtînd pancar­
te cu inscripţii care cereau elibera­
rea Iui Grimau. Demonstranţii au
fost atacaţi de un grup de provo­
catori sprijiniţi do poliţia vest-ber-
Iineză. Cîţiva participanţi la demon­
straţie au fost reţinuţi de poliţie.
Conflictul între cele două fracţiuni
s-a transformat in ciocniri militare
care au pus in primejdie pacea din
Laos. In cursul ciocniţilor, elementele
reacţioaarc din rindu! forţeior neutra­
liste au făcut apel la întăriri mili­
tare din partea grupării de la Savan-
naket. Apariţia în Valea Uicioarelor
a unor ofiţeri şi soldaţi ai acestei
grupări pronmericane a agravat şi
mai mult situaţia. Rempzentantul Co­
mandamentului forţelor Paiet Lao,
generalul Sinkapo, a declarat cores­
pondentului agenţiei TASS că, „în­
cercarea generalului Kong Le de a
recurge la ajutorul mtlitar al gru­
pării Iui Nosavan generează conse­
cinţe periculoase“.
In timpul tratativelor din Valea Ul-
cioarelor s-a realizai un acord pentru
încetarea focului. Cu loate acestea
la ! 6 aprilie în Valea Uicioarelor s-au
înregistrat, potrivit relatărilor agen­
ţiei Reulcr, noi ciocniri intre cele
două fracţiuni ale trupelor neutra­
liste. Circulaţia pe drumurile din
Valea Uicioarelor nu a fost restabi­
lită. Coloanele de aprovizionare care,
potrivii înţelegerii realizate, urmau
să transporte alimente destinate uni­
tăţilor militare din Xieng Kuang nu
au putut trece, deoarece trupele de
sub comanda generalului Kong Le au
barat drumul spre Khan-Khai, unde
se află cartierul general al forţelor
Patet Lao.
Observatorii apreciază că vor fi
necesare noi tratative pentru ca si­
tuaţia din Valea Uicioarelor să se
normalizeze.
ta t că deşi ca m p io n u l m o n d ia l a re un
p io n în p lu s , a cest a v a n ta j n u este
s u ficie n t p e n tru o b ţin e re a v ic to rie i.
S c o ru l co n tin u ă d e ci să fie fa v o ra b il
se d is p u tă p a rtid a a 11-a. P e tro s ia n
:j o a c ă c u p i e s e l e a lb e .
progresist) şl N. Kltslkls (E.D.A.). Con­
silieri: acad. Athanasiadis — Novas, N.
Exarchos, prof. univ. A. Rusopulos, A.
Kokkevls, R Zarinls, E. Savopulos.
Secretar — I. Tsuderos. Grupul parla­
mentar a adoptat' un statut în care
se arată că scopul său este strîn-
gerea relaţiilor în toate domeniile
dintre cele două ţări şi tn special
între parlamentele acestora. Sediul
grupului parlamentar greco-romîn
este Ia Atena şi se va întruni în
palatul parlamentului.
d e a scrie potrivit convingerilor lor
democratice, antiiiirperialiste.
A.pelul cere Organizaţiei Naţiunilor
Unite şi U.N.E.S.C.O. să adopte o re­
zoluţie specială pentru apărarea zia­
riştilor împotriva duşmanilor demo­
craţiei, libertăţii şi păcii. In apel se
propune, de asemenea, organizarea
între 15 şi 21 aprilie a unei săptă­
mâni internaţionale de solidaritate cu
f-lariştii’ democraţi supuşi persecuţii­
lor. ‘
Fidel Oastro va vizita Uniunea Sovietică
MOSCOVA 16 (Agerpres). TASS
transmite:
Primul ministru al guvernului revo­
luţionar al Cubei, Fidel Castro Ruz,
a acceptat invitaţia preşedintelui Con­
siliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S.
Hruşclov de a face o vizită priete­
nească în Uniunea Sovietică în anul
1963 şi de a cunoaşte realizările şi
succesele poporului sovietic.
Tulburări în rîndurile oamenilor muncii
din Spania
NEW YORK 16 (Agerpres).
„Tulburările continuă în rîndurile Spaniei. Nefiind în stare să-şi hră­ nu să-şi majoreze picturile“, arată
oamenilor muririi din întreaga Spa­ nească familiile cu salariul de mize­ agenţia.
nie“ — scrie într-o informaţie trans­
misă di- Madrid ITofman, corespon­
dentul ziarului „New York Times".
Ziaristul american citează printre a-
semenea manifestări greva a 4,000
de muncitori agricoli de la viile din chiste, in pofida represiunilor crunte
regiunea orăşelului Sanlucar de Bar- pe care ele le dezlănţuie împotriva
ramede (sud-v estul Spaniei), care a celor oare cutează să pornească lupta
izbucnit la 15 aprilie.
îîilierii grevişti din Sanlucar de importantei firme de aviaţie „Hispa-
Barrămeda cer majorarea retribuirii no Suiza“ a concediat dintr-o dată
muncii îor şi încheierea unui contract 150 de muncitori pentru participare
colectiv. -
Muncitorii de la vii nu au ieşit la
lucru, stăruind asupra satisfacerii re­
vendicărilor lor. Ei au aruncat din
nou o sfidare guvernului franchist
care prin „legislaţia muncii“, promul­
gată de el, interzice grevele ca „ile­
gale“.
Dar grevele „iîaga’e“ izbucnesc ici-
Cire ?e
ia? Â r g e n iîn a
BUENOS AIRES 16 (Agerpres).
In Argentina grevele au devenit o
trăsătură specifică vieţii intern0 a tă­
rii. Majoritatea oamenilor muncii,
care declară grevă, luptă pentru îm­
bunătăţirea condiţiilor de trai.
La 15 aprilie au declarat o grevă
de 24 de ore echipajele a 350 de nave
fluviale parii miere. La grevă au parti­
cipat 4.500 de ps-spane. Lucrătorii de
ta leleviziur i, aii declarat de aseme­
nea o gievă, carînd majorarea sala­
riilor. ¦
In provi’"'ile Tucmnan şi Santiago
del Estero continuă greva învăţăto­
rilor de ta şcolile elementare. Gre­
viştii cer să li se achite salariile
re.ta^te. Datorită grevei, în provin­
cia Tucuman, 100.000 de elevi nu
frecventează şcolile.
Preşedinfeîe Kennedy
acuzat de către
contrarevolufionariî cubani
NEW YORK 16 (Agerpres). —
La New York a devenit cunos­
cută declaraţia făcută de liderul con­
trarevoluţionarilor cnbani aflaţi in
S.U.A., Miro Cardona, în care aces­
ta II 'acuză pe preşedintele Ken­
nedy de „încălcarea promisiunilor şi
acordurilor cu privire la o nouă
invazie în Cuba". După cum relatea­
ză ziarul „New York Times", Car­
dona afirmă în declaraţia sa că „la
20 aprilie 1961 — adică în ziua cînd
a eşuat invazia in Cuba — preşe­
dintele a semnat personal un acord
în care se prevedea o nouă inva­
zie în Cubâ",
In legătură a i aceasta, departa­
mentul de Stat a dat publicităţii o
.declaraţie în care desminte afirrna-
'tiilo făcute de Miro' Cardona, şi le
califică „drept o denaturare groso­
lană a politicii guvernului S.U.A.“.
„Guvernul S.UA.., declară Departa­
mentul de Stat, nu' intenţionează în
actualele condiţii să intre in „a-
lianţe" sau să participe Ia acţiuni
care ar obliga Statele Unite să ducă
în prezent un război".
Totodată însă, Departamentul de
Stat subliniază că împărtăşeşte întru
totul „tendinţa fierbinte a emigran­
ţilor cubani de a se înapoia in Cuba
independentă şi liberă".
DRUMUL SOCIALISMULUI
Evoluţia „nou crize
a otelului44 în S. U. Â.
După cum anunţă agenţiile occi­
dentale de presă, „cea de a doua
criză a oţelului" dezlănţuită ca ur­
mare a majorării preţurilor Ia prin-
cipalele produse din oţel de către
societatea „Wbeeling Steel Corp. ,
a luat o nouă turnură. încurajate
de atitudinea „moderată şi concilia­
toare" a preşedintelui Kennedy pe
care acesta a adoptat-o cu prilejul
conferinţei sale de presă ţinută Ia
1 2 aprilie cînd a declarat că „nu se
opune Ia unele ajustări ale preţu­
rilor Ia produsele din oţel", o serie
de societăţi siderurgice americane au
procedat pe rînd la majorări ale pre­
ţurilor produselor lor. Astfel, dumi­
nică 14 aprilie Ia cîteva zile după
hotărîrea Iui „Whelling Steel“, o
altă societate, „Lukens Steel", a a-
nunţat că va majora la rindul ei
preţurile la principalele sale produse
din oţel. Acţiunea lui „Lukens" a fost
urmată a doua zi de liotăriri similare
ale societăţilor „Pittsburgh Steel" şi
„Republic Steel“.
Aceste acţiuni şi îndeosebi hotă-
rirca lui „Republic Steel Corp.“, cea
de-a 3-a ca importanţă din S.U.A.,
a produs nelinişte printre oficialiîă-
In timpul apropiatei vizite urmează
să iie discutate probleme referitoare
la consolidarea continuă a prieteniei
dirtre Republica Cuba şi U.R.S.S.,
precum şi să se facă un schimb de
păreri asupra altor probleme prezen-
tînd interes general.
Data vizitei Iul Fidel Castro va fi
stabilită de comun acord intre guver­
nele U.R.S.S. şi Republicii Cuba.
colo în cele mai diferite regiuni ale
rie, muncitorii de la oraşe şi da la
întreprinderi agricole recurg la ac­
ţiuni mereu mai hotărite. Si aceasta
în pofida interdicţiilor şi ameninţă­
rilor proferate de autorităţile fran-
grevistă. La Barcelona, administraţia
la o grevă în sprijinul revendicări­
lor lor cu privire la majorarea in­
demnizaţiilor pentru muncitorii cu
familii numeroase O represiune si­
milară împotriva „răzvrătiţilor“ a fost
pusă la cale şi de administraţia fa­
bricii de produse zaharoase din Sa-
iamanca, care a concediat un număr
de muncitoare ce apărau cu hotărire
drepturile lor.
Consiliul de Securitate va discuta agresiunea
Portugaliei împotriva Senegalului
NEW YORK 16 (Agerpres).
După cum transmite agenţia France
Presse, Consiliul de Securitate se va
întruni la 17 aprilie, la cererea Sene­
galului pentru a discuta recentele ac­
te de agresiune ale Portugaliei Îm­
potriva acestei ţări. După cum se
Nu e linişte în „zona tăcerii <»&
La 9 aprilie, asupra satului
Boumack din Senegal, au apărut pa­
tru avioane purtînd însemnele for­
ţelor militare aeriene ale Portuga­
liei.
Brusc, Întocmai unor păsări de
pradă care şi-au ochit victima lip­
sită de apărare, acestea au coborlt
în picaj lanslrid asupra caselor În­
cărcătura lor ucigătoare. 4... 8 ... 16
explozii au sfîşiat liniştea dimineţii
de aprilie, după care citeva rotiri de
„studiu“ a „obiectivului“ şi zborul
Înapoi, spre bazele situate în Gui­
neea portugheză. „Misiunea“ a fost
îndeplinită... Case distruse, silozuri în
flăcări, locuitori îngroziţi refugiaţi
tn adîncurile pădurii virgine.
întrunit în şedinţă secretă, guver­
nul Senegalului a analizat situaţia
creată de agresiunea portugheză şi
a adresat Consiliului de Securitate
o telegramă în care protestează îm­
potriva actelor agresive ale Portu­
galiei, cerîndu-i să ia în disaiţie a-
ceastă problemă.
Atacul barbar efectuat asupra sa­
tului senegalez a atras din nou aten­
ţia opiniei publice asupra a ceea ce
se întîmplă „în zona tăcerii“, aim
sînt numite coloniile portugheze din
Africa. „Bombardamentul efectuat de
patru avioane portugheze asupra sa­
tului senegalez Boumack, in apro­
pierea frontierei de nord-vest a Gui­
neei portugheze, — scrie în legătură
cu aceasta agenţia France Presse,
reaminteşte lumii că răscoala armată
a africanilor din „provinciile por­
tugheze de peste mări“ nu se limi­
tează numai la Angola“. El atrage
atentta că războiul pe care îl duc
trupele colonialiste tmpotriva popu­
laţiei reprezintă un pericol pentru
pacea întregii regiuni din vecinătate.
Referindu-se Ia intensificarea lup­
tei de eliberare naţională a africa­
ţile de la Washington care se aş­
teaptă la o reacţie în lanţ din par­
tea celorlalte firme producătoare. Se­
natorul democrat Paul Douglas, pre-
şedinţele Comitetului unit al Sena-
tulul şi Camerei Reprezentanţilor, a
anunţat că va deschide o anchetă
în cursul căreia vor fi audiaţi re­
prezentanţi ai cercurilor siderurgice,
în legătură cu problemele legate de
preţurile, profiturile şl producţia In­
dustriei siderurgice. Or, după cum
apreciază agenţia France Presse, este
puţin probabil ca conducătorii in­
dustriei siderurgice să răspundă fa­
vorabil unei astfel de anchete. „Con­
ducătorii siderurgiei, scrie agenţia
menţionată, au refuzat Încă anul tre­
cut să furnizeze unei comisii simi­
lare de anchetă a Congresului in­
formaţii „confidenţiale“ care să per­
mită să se verifice cifrele profituri­
lor lor şi nimic nu lasă să se pre­
vadă că senatorul Douglas va avea
mai mult succes în acest sens".
Un alt senator democratic, Mike
Mansfield, a declarat că majorarea
preţurilor produselor din oţel va
avea cele mai grave repercusiuni a-
supra întregii economii a S.U.A. In
acest sens el a menţionat concuren­
ţa produselor străine şi probabila
„ofensivă a salariilor" care va agra­
va dificultăţile industriei siderurgice.
De asemenea, ;n cercurile infor­
mate de la Casa Albă se exprimă în­
grijorarea că această acţiune va duce
Ia scăderea comenzilor către indus­
tria siderurgică americană prin re­
curgerea de către celelalte indus­
trii la produsele străine, în special
cele vest-germane şi japoneze. In
aceste cercuri, scrie agenţia France
Presse, se pune accentul asupra fap­
tului că în ultimii cinci ani cererea
de oţel în S.U.A. a rămas neschim­
bată fixîndu-se la un nivel constant
mult inferior capacităţii de produc­
ţie. In aceste cor diţii industria are
nevoie de a-şi lărgi debuşeele şi
In schimb, reacţia bursei continuă
să fie favorabilă. Acţiunile tuturor
societăţilor producătoare de oţel sini
în creştere.
I. Sz.
Dificultăfi în crearea Federafiei malayeze
MANILA 16 (Agerpres).
La Manila se desfăşoară în prezent
tratative preliminare tripartite în ve­
derea organizării unei conferinţe a
miniştrilor de externe ai Indoneziei,
Filipinelor şi Malayei pentru discu­
tarea problemelor legate de crearea
proiectatei Federaţii malayeze. După
cum se ştia, constituirea acestei fe-
ştie, Senegalul a cerut convocarea
Consiliului de Securitate în urma
atacului aerian întreprins dc avioa-
n -orlugheze, la 9 aprilie, Împotri­
va satului Boumack, situat în apro­
piere de frontiera Senegalului cu
Guineea portugheză.
nilor din coloniile portugheze, Fran­
ca Presse subliniază de asemenea
că „în ciuda măsurilor de precauţie
luate de guvernul portughez cu sco­
pul de a se păstra tăcerea asupra
extinderii răscoalei din alte patru
„provincii africane“ (Mozambic, Gui­
neea portugheză, Insulele Capului
Verde şi Insula San-Tome) se ştie
de acum, prin intermediul informa­
ţiilor care or reuşit să ajungă la
Paris că lupta armată a căpătat deja
de mult timp, cel puţin In Guineea
portugheză, proporţii foarte serioase“.
Atacul asupra satului Boumack nu
a constituit decit un episod al ac-
C o m e n ta riu e x tern
tiunii represive întreprinsă de ar­
mata portugheză împotriva luptei
duse de locuitorii Guineei portu­
gheze, sub pretextul că armata de
eliberare din această tară şi-ar fi
stabilit baze în Senegal.
Surse oficiale portugheze şi-au
exprimat în nenumărate rinduri ne­
liniştea în legătură cu situaţia crea­
tă în Guineea, portugheză in urma
luptelor de eliberare desfăşurate de
forţele patriotice. Potrivit agenţiei
France Presse, în ciudi ridicării
efectivelor armatei portugheze Ia
peste 1 0 .0 0 0 de oameni, lupta patrio­
ţilor din Guineea portugheză nu a
putut fi înăbuşită.
Guineea portugheză reprezintă o
enclavă Intre Senegal şi Republica
Guineea, avînd un teritoriu de 36.000
km. pătraţi (incluzînd şi Insulele
Bolama şi arhipelagul Bissagos).
Populaţia tării este de 350.500 de
locuitori, dintre care 342.000 negri,
3.500 albi şi 5.000 metişi. Guineea
portugheză a fost cotropită de por-
& G E N » /%
</?adio
18 APRILIE 1963
PROGRAMUL I: 5,07 Pe ogoarî-
le-nfrăţite — program dc eîntece
şi jocuri; 5,40 Muzică interpreta*ă
de fenfaTă? 6,20 Emisiunea pentru insula de zahăr — cinematogra­
sate; 6,30 Cîntece din folclorul nou
cerute de ascultători; 7,10 Dansuri
de estradă; 7,30 Sfatul medicului;
8,08 Muzică populară; 9,25 Concert
de muzică uşoară; 11,05 Primăvara
in muzica uşoară; 12,00 Concert de
muzică populară; 13,10 Uverturi şi
coruri din operete; 14,00 Melodii
populare cerute de ascultători;
14,30 Muzică uşoară interpretată de
solişti romtnli 15,00 Din muzica po­
poarelor; 15,30 Muzleă de estradă;
10,15 Vorbeşte Moscova; 17,31 Pa­
gini de mare popularitate din mu­
zica de operîtă; 18,15 Muzică popu­
lară interpretată de Elisabeta Pa­
vai şi fluieraşul Florea Burnea;
18,40 Gintă Illnca Cerbacev şl Va­
lentina Baciu — In program mu­
zică uşoară romînească; 19,15 Pro­
gram muzical pentru fruntaşi in
producţie din industrie; 22,55 Mu­
zică de dans.
PROGRAMUL II; 13,25 Muzică
populară romînească şi a minorită­
ţilor naţionale; 15,10 Muzică uşoa­
ră orchestrală; 15,30 Concert din
muzica de operetă; 16,30 Solişti şi
orchestre de muzică populară;
18,45 Muzică populară interpretată
Ia diferite instrumente; 19,50 Mu­
zică de dans; 20,30 Noapte bună
copii: „Bunicuţa Rania"; 21,15 Mu­
zică de dans; 21,45 Părinţi şi copii;
22,00 MeWlii de dragoste.
BULETINE DE ŞTIRI SI RADIO­
JURNALE; 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
13.00, 17,00; 22,30; 23,50 (progra-
mul I) 12,00; 14,00; 16.00; 18,00;
21,00; 23,00 (programul II).
& n ee m a
18 A P R ILIE 1963
DEVA : Vacan\ă la mare — ci­
nematograful ..Patria" Destăinuiri
ASENTIA OFICIULUI DE CONTROL
AL MĂRFURILOR D E M
[ caută pentru angajare la colecti vul O.C.M. de pe lingă C.S.H., 1
personal tehnic în următoarele specialităţi
® doi tehnicieni — specialitate siderurgie
® un tehnician — specialitate maşini unelte ]
t Condiţiile de angajare sînt cele prevăzute de H.C.M. 10531960 }
( Solicitanţii se vor adresa la O.C.M. Deva, strada Iloria nr. 2 l
i telefon 471.
deratii dc inspiraţie colonialistă pro­
voacă opoziţia Indoneziei şi Filipi­
nelor. La tratativele preliminare iau
parte adjuncţii miniştrilor de externe
ai celor trei ţări.
Agenţia United Press International
relatează că la 15 aprilie participan­
ţii la tratative au căzut de acord asu­
pra unui proiect de ordine de zi a
unei eventuale conferinţa a miniştri­
lor de externe. In mod paradoxal,
însă. această ordine de zi nu menţio­
nează problema federaţiei. Agenţia
Associated Press relevă că această
problemă va putea fl ridicată doar
cu prilejul discutării altor probleme,
deoarece Malaya s-a opus includerii
p.i ca un punct precis pe ordinea
de zi.
Locul şi data tinerii conferinţei mi­
niştrilor de externe nu au fost încă
stabilite. Un purtător de cuvînt fili-
99
tughezi Încă la stirşitul secolului al
XVI-lea. Acţiunea „civilizatoare“ a
colonialiştilor portughezi a lăsat o
adincă amprentă asupra situaţiei e-
conomice, politice şi cultural-sociale
a tării. Veacurilor de asuprire co­
lonială le corespund acum tristul
record de 99,7 la sută de analfabeţi.
Maladii grave ca lepra, elephantiasis,
boala somnului, malaria şi altele fac
ravagii într-o tară in care un medic
revine ta 87.500 de locuitori. Ca
urmare a proastelor condiţii sani­
tare, mortalitatea infantilă atinge pro­ în „Provinciile de peste mări“ alo
centul de 50 la sută din noii năs­
cuţi.
Vechii stâpini de sclavi, care acum
au devenit „plantatori“, menţin în
viaţa . socială a tării aceleaşi relaţii cei mai înflăcăraţi patrioţi, masa­
de sclavaj care au caracterizat pri­
mii ani ai colonizării. Astfel, majo­
ritatea africanilor sînt obligaţi să
presteze muncă forţată pe plantaţiile
colonialiştilor portughezi, în schim­
bul căreia nu primesc nici minimum
necesar de trai Potrivit unor sta­
tistici, în ultimii şase ani, 30.000 de
guineezi au murit de inanitie.
Spiritul revoltei, mocnit la înce­
put, a izbucnit cu tărie sub impul­
sul mişcării de eliberare naţională
din Africa. Populaţia tării a fost
mobilizată de Partidul independentei
africane, creat recent, la lupta îm­
potriva stăplnirii coloniale portu­
gheze.
Pentru a infringe rezistenta po­
porului, colonialiştii portughezi s-au
dedat la cel» mal barbara ropreslunl.
Nr. 2584
— cinematograful „F. Sirbu" ;
H U N E D O A R A : Marile speranţe
— cinematograful „Victoria“ ; SI-
M E R IA : Dă-i înainte fără gri­
fă — cinematograful „1. P in tilie ";
P E T R O Ş A N I: Camelia — cinema­
tograful „A l Sahia“ ; Moartea in
ful „ 7 Noiembrie“ ; A LB A IU L IA :
Povestiri despre revoluţie — cine­
matograful „V ictoria "; Muzican­
tul orb — cinematograful „ 2 3 Au­
gust“ ; SEBEŞ: Regăsirea — cine­
matograful „Progresul“ ; Străzile
au amintiri — cinematograful „M.
Sadoveanu“ ; O R Ă Ş T IE : Sub cu­
pola albastră — cinematograful „V .
Roaită“ ; Poveste deşpre o fată —
cinematograful „Flacăra" ; H A ­
Ţ E G : Lăsarea nopţii — cinema­
tograful „Popular“ ; BRAD : Lu-
peni — 2 9 — cinematograful „St.
roşie"; LO N E A : Omul cu obiec­
tivul — cinematograful „Minerul";
T E IU Ş ; Soare şi umbră — cine­
matograful „V. Roaită" ; Zlatna:
Pompierul ' atomic — cinematogra­
ful „ Muncitorul" ; IL IA : Fantome­
le din Spessart — cinematograful
„ G h . D o j a " ; A P O L D U L DE SUS;
Bufonul regelui — cinematograful
„ 2 3 August".
(.Buletin
meteorologie
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul mal
mult noros ziua; în cursul zilei
vor cădea averse de ploaie. Tem­
peratura staţionară; maximele vor
fi cuprinse între 14 şi 20 grade
iar minimele între 2 şi 8 grade.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare favorabilă
ploilor locale cu temperatura sta­
ţionară.
1
/UwJwfu/vJu/u/Ui.
pinez a declarat că „se speră că con­
ferinţa se va putea ţine !a mijlocul
lumi mai“. Agenţia Associated Press
subliniază, însă, că „există ‘indicii că
Malaya nu intenţionează să participe
Ia o conferinţă ministerială in cursul
lunii viitoare“.
Pe de altă parte, agenţia Associa­
ted Press relevă că între guvernul
Maîayai şi cel al Singaporeîui, teri­
toriu care urmează să fie indus in
Federaţia malayeză, au apărut diver­
gente într-o serie de probleme finan­
ciare. Tratativele care se duc între
cele două guverne pentru aplanarea
acestor divergente sînt în impas şi
ameninţă să Împiedice crearea fe­
deraţiei la termenul fixat. Amploa­
rea divergentelor este subliniată de
repliciia ascuţite schimbate de cele
două guverne, în mod public, în ul­
tima vreme.
Detaşamentele de pedepsire, avind in
frunte ofiţeri din politia politică se­
cretă a lui Salazar, au incendiat
sate întregi, exterminînd pe locuito­
rii lor.
Bizuindu-se pe sprijinul unor par­
teneri din N.A.T.O., dictatorul Sa­
lazar continuă să sfideze O.N.U. şl
protestele întregii omeniri progresis­
te, aplicînd aceeaşi politică a vio­
lentei şi crimei in coloniile, sau aşa
cura sînt numite oficial la Lisabona,
Portugaliei.
Intr-un apel adresat întregii lumi,
patrioţii guineezi arată că colonia­
liştii portughezi „se dedau la cele
mai groaznice crime" pentru a in-
frîi.g.i rezistenta poporului. .Ei ucid
pe deţinuţii politici, li otrăvesc pe
crează femei şi copii, ard de vii sau
aruncă Ir; mare numeroşi prizonieri,
intimidează populaţia expunînd ca­
davre mutilate, se spune in apel.
Departe de a se lăsa intimidaţi de
aceste violente. forţele patriotice
guineeze desfăşoară largi acţiuni de
luptă împotriva armatei coloniale
portugheze. Astfel, In cadrul unei
conferinţe de presă organizate la
Paris, Amilcar Cabrai secretar ge­
neral al Partidului african de luptă
pentru independenta Guineei portu-
, gheze şi a Insulelor Capului Verde,
a declarat că lupta armată a luat o
astfel de amploare, Incit Întreaga
parte de sud a teritoriului Guineei
portugheze se află sub controlul for­
ţelor patriotice. Luptele, a spus Ca­
brai, se extind în Întregul teritoriu
al tării. In partea centrală a terito­
riului Guineei portugheze au şi avut
loc ciocniri, iar în pădurile din nor­
dul tării s-au creat numeroase cen­
tre ale mişcării de partizani.
I. SZAKACS