Page 57 - 1963-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VA I
mulsucialismuliii
fe fD M l ALCOMITETULUI RECIALHUNEDOARAALPUR.Şl Al SFATULUIPOPULARREGIONAL
Anul XV. Nr. 2585
IN INTIMPINIREA ZILEI DE 1 IM \ VIAAL VII-LEA CONCURS ARTISTIC
Succesele siderurgiştilor hunedoreni
In lupta pentru a produce tot
mai mult metal siderurgiştii hu­
nedoreni obţin noi succese. Ei fo ­
losesc mai bine capacităţile de
producţie, obţinînd pe această
cale importante creşteri a indici­
lor de utilizare a agregatelor.
Ca şi în lunile trecute, cele mai
frumoase realizări le-a obţinut în
această lună colectivul laminoru­
lui de 650 mm. Numai pînă ieri
acest colectiv a laminat peste
plan 3.690 tone oţel. Succese de
seamă au obţinut şi oţelarii. Cei
I n ?a i si Í e d e t e r m e n
Colectivul secţiei mecanic şef
de la Fabrica chimică Orăştie s-a
angajat să termine reparaţiile ca­
pitale ale atelierului tanin cu 3
zile înainte dc termenul planifi­
cat. Datorită muncii depuse de
acest colectiv, reparaţiile au fost
terminate cu 4 zile înainte de
termen.
O contribuţie de seamă la ob­
ţinerea acestui succes au adus-o
lăcătuşii din brigada condusă de
tov. Fazecaş Iuliu, care au exe-
17 propuneri de inovaţii
Alături de întregul colectiv ino­
vatorii de la fabrica „Sebeşul"
din Sebeş întîmpină ziua de 1
Mai cu noi realizări în muncă.
Zilele trecute, la cabinetul teh­
nic al fabricii s-au discutat ino­
vaţiile tov. maistru Gheorghe
Benea şi a tovarăşului Nicolae
Stricatu. Ambele inovaţii privesc
O sarcină deosebită
C u c ite v a z ile în u rm ă e ch ip e i de
In R .R .D . a d e p o u lu i C .F .R . Ic iu ş . ii
re v en e a o s a rcin ă d e o s e b ită : în d ou ă
z ile tre b u ia să e x e cu te re p a ra ţia u n e i
lo c o m o tiv e , lu c ra re , ca re, in m o d n o r ­
m a l, d ura 4 zile.
E xecu ta rea lu c ră rii era cu u til m ai
g re a cu c ît v in c iu r ile m e c a n ic e sc
a fla u in re p a ra ţie ca p ita lă . Se cerea
d e ci m u ltă in g e n io z ita te şi o c ît m a i
b u n ă o rg a n iz a re a m u n c ii. M a is tru l S i­
m ia n R a n ce a a p ro p u s să sc lu cre z e
p e 5 s ch im b u ri, ia r p e n tru rid ic a re a
lo c o m o tiv e i s-a p rop u s fo lo s ire a apa­
ra tu lu i Z en k ca n a l.
A s tfe l, îm p ă rţiţi. în tre i g ru p e c o n -
'd usc d e D u m it r u R a d u , T r a ia n S u c iţi
şi lo a n M o ra r, f i lu c rîn d fă ră în lre -
u tp c re , m u n c ito rii d c la R .R .D . au
Colectivul de inovatori com­
pus din ing. Vasile Chişcan,
maistrul Nicolae Tepşanu, şe­
fii de schimb Ioan Be.şteieie şi
Gheorghe Luchian, de la Fa­
brica chimică Orăştie, secţia
I-a chimică, a realizai o ino­
vaţie în vederea recuperării
sulfului din nămolurile de
mangan. Prin aceasta s-au eco­
nomisit într-un an 40 tone
rodocrozită (carbonat de man­
gan).
IN FOTOGRAFIE: Colectivul
de inovatori studiind material
de specialitate.
Toile ionele le enesi
Ritmul araturilor şi msamîiitarilor trebuie grafii
Colectiviştii din oraşul regional
Hunedoara au începui lucrările agri­
cole din campania de primăvară
bine pregătiţi. La îndrumarea orga­
nizaţiilor de partid consiliile de con­
ducere ale G.A.C. şi inginerii agro­
nomi au pus un accent mai mare pe
organizarea muncii în vederea re­
parării atelajelor, transportării în­
grăşămintelor naturale şi asigurării
seminţelor necesare. Drept urmare
pe o suprafaţă de 1.463 ha. s-a
transportat gunoi de grajd, pe 247
ha. au iost administrate îngrăşă­
minte chimice, s-a asigurai întrea­
ga cantitate de sămînţă pentru se­
mănatul celor 6.393 ha. planificate
şi s-a reparat întregul inventar a-
gricol care împreună cu tractoarele
S.M.T. ce deservesc gospodăriile
colective pol efectua zilnic lucrări
pe o suprafaţă de 250 ha.
Măsurile luate au permis munci­
torilor de pe ogoare să înceapă
lucrările de primăvară, la timpul po­
trivit. Gospodării agricole colective
ca acelea din Peştişul Mare, Bui-
furi, Zlaşti, Sîncrai, Batiz şi altele,
folosind fiecare zi prielnică au reu­
şit să efectueze pină Sn prezent o
bună parte din ¦lucrările planificate,
teimlnînd pînă la 15 aprilie semă­
natul la majoritatea miturilor din
epoca I.
JOI 18 A P R IL IE 1963
de la noua oţelărie Martin şi-au
depăşit planul primelor 16 zile
ale lunii în curs cu mai mult de
2.000 tone oţel. Cu planul depăşii
se prezintă şi oţelarii de la O.S.M.
nr. 1 şi oţelăria electrică.
Bine muncesc în această lună
cocsarii şi aglomeratoriştii. Co­
lectivul fabricii de aglomerare a
minereurilor avea pînă în ziua de
16 aprilie a.c. un plus faţă de plan
de 1.571 tone aglomerat, iar coc-
seria aproape 500 tone cocs pes­
te planul la zi.
culat reparaţiile la benzile tran­
sportoare de la evacuarea borho­
tului intr-un timp record, elec­
tricienii loan Crăciun şi Sabin
Ursica, care au făcut revizia la
motoarele electrice.
Darea în exploatare a instala­
ţiilor înainte de termen a permis
muncitorilor de la atelierul ta­
nin să producă peste plan 5 to­
ne tanin praf 100 la sută.
IOAN BEŞTELEIE
corespondent
îmbunătăţirea calităţii produse­
lor şi economisirea materiilor
prime.
In total, anul acesta, au fost
făcute 17 propuneri de inovaţii,
din care 8 sînt deja aplicate în
producţie.
ION OPINCARU
corespondent
re u ş it să re a liz e ze ce ş i-a u p rop u s. C u
aceasta au adus o c o n trib u ţie d e sea­
m ă la s u ccesele ce Ic o b ţin e în tre g u l
c o le ctiv ui co m p le x u lu i C .F .R , T e iu ş - la 7 .R .C .H ., p re cu m şi b rig a d a a r­
C o ş la riu în cin ste a z ile i d e 1 M a i.
y . STREMŢAN
corespondent
j ° Comitetul raional de Cruce
V M a ta r
La data amintită, în oraşul regio­
nal Hunedoara se realizase deja pla­
nul de însămînţări la grîu, secară,
ovăz şi iloarea-soarelui, iar din cele
360 ha. planificate pentru legume
s-au însăinînţat 154 ha. O răminere
în urmă se constată însă la cultu­
rile de cartofi şi sfeclă de zahăr.
Din suprafaţa de 750 ha. planificată
a se cultiva cu cartoii, pînă acum
s-au realizat doar 2 2 1 ha., iar Ia
sfecla de zahăr numai 3 din cele
10 ha. planificate. Mult mai mult
se putea realiza Ia insăminţatul plan­
telor furajere, care trebuie semănate
pe încă 841 ha.
Din totalul insăminţărilor ce tre­
buie efectuate în campania de pri­
măvară, in oraşul regional Hune­
doara s-a realizat pină în prezent
29,3 la sută. Dacă ţinem seama de
capacitatea de lucru existentă in
acest oraş şi chiar de condiţiile na­
turale, ceea ce s-a făcut pînă acum
nu este pe măsura posibilităţilor.
Gospodăriile agricole colective din
Peştişul Mic, Teliucul Inferior, Cin-
ciş, Nandru, Nădăştia Inferioară şi
altele, care sini mult rămase in
urmă, printr-o mai bună organizare
a muncii şi folosind fiecare zi priel­
nică, puteau însămînţa supraieţe
mai mari. Consiliile de conducere şi
inginerii agronomi din aceste uni­
4 pagini 20 bani
S-au calificat în fa ţa p u b lic u lu i p ro g ra m e in s p i­
penfru faza raională ra te d in v ia ţa şi m u n ca lu c ră to ­
r ilo r d in în tre p rin d e rile re s p ectiv e ,
C o m u n a A lm a ş u l M ic d in r a io ­ p ro g ra m e a p la u d a te în d e lu n g p e n tru . LAM INORUL DE SÎRMÂ AL C. S. HUNEDOARA.
n u l O ră ştie a cunoscut d c cu rîn d buna lo r in te rp re ta re . VEDERE PARTIALA.
o a n im a ţie d eoseb ită . A ic i s-a u
î n t iln il a r tiş tii a m a to ri d in B a lşa , GH. LUPAN
P o ia n a -s a t, A lm a ş u l de M ijlo c şi corespondent
A lm a ş u l M ic p e n tru a p a rtic ip a la
fa za in te r com u n a lă a ce lu i d e -a l întrecerea Sprijin preţios
V ll-lc a concurs. S p e cta to rii au u r­ de la Sim eria Veche oţelarilor
m ă rit. cu d eosebit, in te re s p r o g r a ­
m e le p re ze n ta te d c b rig ă z ile a rtis ­ P este 300 d c s p e cta to ri d in S i­
tic e d e a g ita ţie d in B a lşa şi P o ia -
n a -s a l, d a n s u rile p o p u la re „ C ă lu ­ m e ria V e c h e au asista t d u m in ic ă
ş a r u l “ , „ S ă l c i o a r a “ şi. ..S u b s t e j a r “ ,
la în tre ce re a d in tre fo rm a ţiile a r­
tis tice de a m a to ri d in C ă rp in iş ,
B ă cia şi S im e ria V ech e . A d a t d o ­ 0 Raid anchetă: Sporirea Anul trecut oţelarii hunedoreni calificării muncitorilor. Predarea
producţiei de furaje — condi­ erau nemulţumiţi de calitatea lecţiilor s-a făcut în stfîiîsă le­
vad ă d c o m a i bună p re g ă tire b ri­ ţie hotăriloare în dezvoltarea cărămizilor primite de la fabri­ gătură cu problemele practice de
sectorului zootehnic ; ca de produse refractare din Ba- producţie, insistîndu-se îndeosebi
e x e cu ta te d e a rtiş tii a m a to ri d in ga d a a rtis tică d c a g ita ţie d in S i­ ru Mare. In nenumărate rînduri asupra calităţii produselor fabri­
A lm a ş u l de M ijlo c p recu m şi m e lo ­ (pag. 2 -a) cărămizile neîntrunind toate ca­ cate.
d iile in te rp re ta te d c g ru p u l cora l m e ria V ech e. D e succes s-a b u cu ­ lităţile prevăzute au dus la tur­
° Cibernetica în slujba omu­ narea necorespunzătoare şi la N-a trecut mult timp, şi măsu­
ra t şi s o lis ta M a ria O ro ia n u , lo t lui ; pierderea unei însemnate canti­ rile luate au dat roade. Tov.
tăţi de oţel. De multe ori furni­ Frueta Baboni şi 11ie Grozav, Pe­
d in A lm a ş u l M ic . C u ro p o te de d in S im e ria V ech e. ° închiderea anului de stu­ zorul a fost chemat la faţa locu­ tru Bodea şi alţi muncitori au
a p la u ze au fo s t ră s p lă tite şi s o lis ­ diu în învăţămîntul de partid lui să vadă comportarea cărămi­ manifestat un interes sporit faţă
te le v o c a le M a r ia R u sii, M a r ia M a i sla b s -a p re z e n ta t b rig a d a zilor. S-au încheiat acte, s-au luat de calitatea muncii lor.
de la sate : angajamente, dar calitatea pro­
a rtis tic ă d c a g ita ţie d in B ă cia . C a 0 Poşta redacţiei ; duselor continua să fie slabă. Sfîrşitul lunii ianuarie a adus
muncitorilor, pe lingă depăşirea
S tă n cu lescu , V io r ic a Îr im ic şi M a ­ n d e fic ie n ţă s -a s e m n a la t şi lip s a (pag. 3-a) Lucrurile au dăinuit aşa pînă planului la producţia marfă şi
ria A n g lie i care an adus în sce­ • De peste hotare;' spre sfîrşitul anului trecut cînd globală şi primele succese în îm­
de p re o cu p a re a o rg a n iz a to rilo r colectivul fabricii de produse re­ bunătăţirea calităţii produselor.
(pag. 4-a) fractare din Baru Mare a anali­ Rebutul a fost redus cu 0,25 la
nă c in le c e s p e cific e re g iu n ii. p e n tru buna desfă şu rare a co n ­ zat situaţia îndeplinirii planului sută faţă de cel admis. In lunile
In u rm a co n cu rs u lu i ju r iu l pe 11 luni şi a dezbătut cifrele următoare, pe măsură ce mun­
a cu rsu lu i. de plan pe anul în curs. Atunci citorii s-au convins de importan­
a luat o hotărîre decisivă : să îm­ ţa aplicării celor învăţate la
p ro m o v a i p e n tru fa za ra io n a lă b ri­ H. DOREANU bunătăţească calitatea produse­ cursuri, rebutul a scăzut şi mai
corespondent lor. mult ajungînd în luna februarie
ga d a a rtis tică de a g ita ţie d in P n - la 2,48 la sută, iar în martie la
De la vorbă la faptă n-a fost 2,32 la sută faţă de 3,2 la sută
ia n a -s a t, e ch ip a d c d a n su ri p o p u ­ decît un pas. Hotărîrea unanimă a admis.
colectivului a fost urmată de mă­
la re d in A lm a ş u l d c M ijlo c , p re ­ suri practice. Mai întîi s-au stu­ Altfel spus, numai pe seama
diat cauzele înrăutăţirii calităţii
c u m şi p e s o lis te le M a r ia R u s ii, producţiei. Aşa, bunăoară, cerce- reducerii rebutului sub cel ad­
tîndu-se spargerea cărămizilor
fiV i o r i c a I r i m i e M a ria S lă n cic- cilindrice de la bara dop a oa­ mis, în primul trimestru al anu­
le s c u . ŞTIRI DE LA CORESPONDENŢII VOLUNTARI lelor de oţel, s-a constatat că ros­ lui s-au economisit 12.380 kg. că­
ŞT. GALICEANU • Zilele trecute un număr de ® Minerii din exploatările car­ turile la îmbinarea cărămizilor rămizi de bună calitate.
corespondent turişti din Petrila au organizat bonifere ale Văii „Jiului îşi depun
cîteva excursii prin ţară. Un grup cu tot mai multă încredere sur­ erau necorespunzătoare. Pornind Ridicarea calificării muncitori­
La Clubul sindicatelor de sportivi ai asociaţiei Jiul Fe- plusurile băneşti la C.E.C. In pri­
din Deva trila a plecat la Turnu Severin mul trimestru al acestui an va­ de la recunoaşterea acestei si­ lor a influenţat şi creşterea pro­
unde a vizitat portul şi muzeul loarea sumelor depuse a crescut
L a faza d c con cu rs in te rm lre p rin d e ri. raional. Alt grup, format din 17 cu 11,5 Ia sută, iar numărul de­ tuaţii, conducerea tehnico-admi- ductivităţii muncii cu 2,6 la su­
ca re s -a d esfă şu rat la C lu b u l s in ­ persoane a vizitat oraşul Arad, punătorilor cu 12 la sută faţă de
d ic a le lo r d in D e v a au lu a t p a rte aceeaşi perioadă a anului trecut nistfativă a fabricii a luat măsu­ tă în trimestrul I a.c. Pe această
fo r m a ţiile a rtis tic e d e a m a to ri d in trecînd pe la principalele monu­ (C. BĂBUŢA).
în tre p rin d e rile ora şu lu i. D c o a p re ­ ra omogenizării şi uscării cores­ bază au putut fi fabricate 53 tone
cie re d eoseb ită d in p a rte a sp ecta ­ mente istorice ale oraşului. De ® Lucrătorii oficiului P.T.T.R. cărămizi şi 11 tone masă refrac­
to r ilo r s-a u b u cu ra t b rig a d a a rtis ­ din Petroşani manifestă o atenţie punzătoare a materialului refrac­
asemenea, 17 studenţi ai Institu­ crescîndă pentru deservirea popu­ tară peste prevederile planului.
tic ă d e a g ita ţie , o rch estra de m u ­ laţiei în cele mai bune condiţiuni. tar destindt ştanţării. Totodată
tului de mine din Petroşani, au Printre aceştia se numără Vasi­ Rezultatele sînt concludente şi
zică p o p u la ră şi s o liş tii v o c a li de le Corbu, Constantin Stslescu, E- s-a avut în vedere finisarea ex­
vizitat Muzeul de Istorie a parti­ oţelarii se bucură de sprijinul
tis tic ă d e a g ita ţie a u z in e i e le c ­ caterina Căpitan, Livia Nicoară, terioară şi respectarea timpului
t r i c e . A c e s t e f o r m a ţ i i a u p r e z e n ttaa ti dului şi principalele monumente primit. Aceasta nu înseamnă însă
Lucreţia Cristea si alţii (J. CHI- necesar de ardere.
istorice din Bucureşti ( ION BER- RAŞ). că, în cadrul fabricii de produ­
a CEA). In urma unui sondaj făcut în
se refractare nu mai sînt rezer­
secţiile preparare, fasonare şi ar­
roşie Sebeş a iniţiat o acţiune de ve ce pot fi folosite. In secţia dc
recoltare a sîngelui. Ca urmare dere s-a constatat că nu toţi mun­
într-o singură zi au fost recoltate preparare şi pregătire a materiei
54 prize cu sînge. Printre cei care citorii respectau normele stasu­
au donat sînge se numără Nico-, prime nu se respectă întotdeauna
lae Bogdan, Lucreţia Pătraşcu, lui. Organizaţia dc partid, îm­
Ioan Răurean împreună cu soţia, proporţiile de materiale, iar us­
Dumitru Qniţa şi alţii (V A S ILE preună cu comitetul sindicatului
M IH U ). carea modelelor, înainte de faso­
şi conducerea tehnico-adminislra-
nare, mai lasă de dorit. Dacă şi
livă, au trecut imediat la deschi­
aceste deficienţe vor fi înlătura­
0 Pentru o deservire mai bună derea unor cursuri de indicare a
a oamenilor muncii din oraşul te, realizările colectivului de aici
Lupeni s-a dat în folosinţă o nouă
unitate alimentară. Noul maga­ vor deveni şi mai frumoase.
zin, dotat cu mobilier modern,
este aprovizionat cu un bogat Fier vechi pentru oţel nou
sortiment de produse alimentare.
S; Aceasta este a doua unitate ali­ In primul trimestru al acestui suprafaţă cît şi în subteran. In
mentară dală în folosinţă de la an minerii pelrileni au expediat ziua de 10 aprilie de aici a ple­
iiiilll începutul anului curent. In cu­ oţeiăriilor cu 21 tone mai mult cat încă un vagon cu 21.500 kg.
rînd se va mai da în folosinţă u » fier vechi decît prevedea planul. fier vechi spre Hunedoara. El a
.. complex cu 10 magazine în car­ fost colectat de echipa tovarăşu­
tierul „Viscoza“ (M IRCEA ClN- A început un nou trimestru. La lui Aurel Brînduşa.
CORA). mina Petrila acţiunea pentru co­
lectarea metalelor vechi conti­ C. BRADU
nuă cu aceeaşi intensitate atît Ia
corespondent
m ar
wmmmmm
?m r ?w a m
R od al p re o c u p ă rii lu B.Â.8. - rezultatele pot fi !«ai bune
tăţi s-au mulţumii doar sa arunce Membrii gospodăriei agricole colective „Drumul socialis­ Ca urmare a dotării cu m ij­ grupatul şi cultivatul arăturilor
vina pentru rămânerea in urmă pe mului" din oraşul Deva au folosit cu multă pricepere fiecare zi loace tehnice perfecţionate, lu­ de toamnă.
seama condiţiiloi naturale „nefavo­ prielnică muncilor în cîmp, mobilizînd la efectuarea lucrărilor crătorii din gospodăriile agrico­
rabile“, în loc să ia măsuri pentru agricole toate forţele de care dispun. Rezultatul eforturilor de­ le de stat au depline posibilităţi Nu acelaşi lucru se poate spu­
desfăşurarea’ muncii in ziiele bune puse de ei şi de mecanizatorii care deservesc gospodăria n-au pentru a executa lucrările din ne însă despre executarea ară­
de lucru. întîrzial să se arate. Pînă acum au fost semănate 230 ha. cu ovăz, turilor de primăvară în vede­
cartofi, sfeclă de zahăr, plante furajere şi diferite legume, s-au această campanie la timp şi la rea semănatului culturilor pră­
Pe lingă însămînţări, in această arat 220 ha. teren, iar alte 110 ha. au fost grăpate şi discuite. un înalt nivel agrotehnic. Folo­ sitoare. La G.A.S. din Oarda, de
campanie trebuie eicctuate şi alte pildă, din 412 lia. planificate nu
lucrări agricole cum sînt grăparea In scopul ridicării fertilităţii solului, pe 120 ha. au iost apli­ sind judicios forţele de care dis­ s-au arat nici 100 ha!
culturilor de toamnă şi arăturile. In cate îngrăşăminte organice (cîte 20 tone gunoi de grajd Ia ha.),
aceasfă direcţie unităţile agricole din iar pe alte 70 ha. s-au administrat 1.400 kg. îngrăşăminte chi­ pun, gospodăriile de stat din Pe- De asemenea, la G.A.S. din
oraşul regional Hunedoara au făcut mice. Galda, Sîntămăria şi Orăştie, a-
şi mai puţin. Din cele 3.330 ha. ce tieşti, Orăştie şi Sîntămăria au ceastă lucrare nu s-a executat
Rezultate bune au obţinut mai ales membrii brigăzii de
necesită a fi grupate şi 3.622 ha. cîmp din „Viile Noi". terminat semănatul culturilor nici măcar pe 50 la sută din su­
care trebuie arate, pină la 15 apri­ din epoca I. Rezultate bune s-au
Folosind cu pri­ obţinut şi în ceea ce priveşte prafaţa planificată. Pentru ur­
lie s-au executat grăpări pe abia cepere timpul pri­ gentarea arăturilor şi a celorlal­
346 ha. şi arături pe numai 1.687 elnic executării lu­ te lucrări de pregătire a tere­
ha. crărilor agricole,
muncitorii din ca­ nului este necesar să fie luate
Faţă de această situaţie, organele drul G.A.S. Pe- măsuri eficiente de folosire cu
de partid şi de stat din oraşul re­ treşti au reuşit să
gional Hunedoara au datoria să în­ termine semănatul maximum de randament a trac­
culturilor clin epo­ toarelor şi a maşinilor agricole.
drume conducerile G.A.C. şi pe toţi ca I.
lucrătorii din agricultură pentru a Stropiri în livadă
IN FOTOGRA­
organiza in aşa fel munca incit să FIE ; Se seamănă P e n tru o b ţin e re a d e re z u lta te bu n e
orzul pe ultimele in p o m ic u ltu ră , m e m b rii g o s p o d ă rie i
folosească fiecare zi bună de lucru supraieţe. a g ric o le c o le c tiv e d in Peştea n a , ra ­
şi întreaga capacitate a maşinilor şi io n u l H a ţe g , a co rd ă o m a re a te n ţie
lu c ră rilo r de în tre ţin e re a liv e z ilo r.
atelajelor, cu scopul de a termina cît A s tfe l, d u pă s tro p irile d e ia rn ă , e fe c ­
tu a te la p e s te 10.000 p o m i, la a v e r t i­
mai grabnic lucrările agricole de pri­ za re a dală. d c s ta ţiu n e a d e p ro g n o z ă
şi a v e rtiz a re , c o le c tiv iş tii au tre cu t la
măvară. Dacă se foloseşte judicios s tro p itu l p o m ilo r cu D e lo x e m u ls io n a -
b il con tra g ă rg ă riţe i flo r ilo r de m ă r,
viteza de lucru a maşinilor şi ate­
NUŢA GLIGOR
lajelor existente, însămînţările se pot corespondentă
termina în cel mult 16 zile bune de
lucru. Trebuie deci ca aceste utilaje
sa fie folosite cît mai judicios.
R. BUDIN