Page 58 - 1963-04

Nr. 2585

ÎHÎ ^ I! A N C IHI IE Y A \ ----

^‘ X30000CCXX50000OOOOOOOOOODOOOOOOOOOOOOO 0000000000000000OOOOOOOO00000000 oocooooo La Rîul Alb şi Şerel Supraînsămînţarea păşunii
asigură producţii sporite
Realizarea sarcinilor stabilite ru privite la 'dezvolta­ perlentă bună in sporirea producţiei păşunilor, ceea cc g

ţi rea creşterii animalelor fi la ridicarea p toductivităţu lor dovedeşte că dispunem de mari posibilităţi pentru asi- § sînf încă rezerve neîolossîe
| depinde in cea mai mare măsura de asigurarea unei « urarea unor cantităţi îndestulătoare de masă verde pen- |

-•coo.v'o*»| baze furajere corespunzătoare. tril hrana animalelor, 'finind scama de faptul că peste 8 Suprafaţa de păşune pe care o poate creşte cu cel puţin 1.000 Obţinerea de rezultate bune în răţarea suprafeţei respective, la
Păşunile naturale, care in regiunea noastră se iuţind puţin timp animalele vor fi scoase Iu păşunat, redacţia 0 are în folosinţă gospodăria co­ kg. la ha. Cu acest spor de pro­ sectorul zootehnic este condiţio­ supraînsămînţarea şi gruparea ei.
lectivă din satul R’îul Alb, raio­ ducţie s-ar putea asigura hrana nalii dc asigurarea unei baze fu­
pe aproape 164.000 lia.. constituie o importantă rezervă ziarului Drumul socialismului“ a întreprins un raid- 8 nul Haţeg, poate asigura hrana necesară pe întreaga perioadă de ra 'ere corespunzătoare. De aceea, Calculele făcute arată că prin
in asigurarea înfăptuirii acestor sarcini. Datorită preo- anchetă pentru a vedea cam se desfăşoară lucrările de 8 necesară pe perioada dc păşunat păşunat pentru un număr de 65 colectiviştii din Miercurea, raio­ această lucrare se va obţine o
S cnporii susţinute pentru ameliorarea pajiştilor, numeroase iulreţinere şi îmbunătăţire a păşunilor. In articolele de 8 pentru un număr sporit de ani­ vaci cu lapte, de la care s-ar rea­ nul Sebeş, şi-au propus să spo­ producţie cu 8.000 kg. masă ver­
8 unităţi agricole din regiunea noastră au dobmdit o cx- !faţă redăm constatările făcute cu această ocazie. male. Pentru aceasta însă, e ne­ liza o producţie de aproape rească considerabil producţia de de la ha. mai mare decît produc­
nutreţuri. In acest scop, ei acor­ ţia ce se obţinea pînă acum. Ast-
CXJOOOOOO 0 0 0 0 0 0 0 0 'OOOOOOO OOCOCOGOOOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO dă o mare atenţie îmbunătăţirii fel, de pc suprafaţa suprainsă­
pajiştilor naturale. In urma unui niinţaţă se va realiza o cantitate
cesar ca ea să fie bine întreţi­ 80.000 1. lapte. studiu amănunţit, conducerea
gospodăriei colective, cu spriji­ de 400.000 kg. masă verde.
Rodul unei intense preocupări nută. In cadrul lucrărilor plani­ O situaţie asemănătoare se în-
ficate a se executa pe păşune în lîlneşte şi pe păşunea colectivişti­ nul specialiştilor, a delimitat su­ Ţinînd seama de faptul că
prafeţele de păşune pe care le efectivul de animale al gospodă­
anul trecut, Consiliul agricol raio­ lor din satul Şerel, sat vecin cu are în folosinţă, în funcţie de lu­ riei va creşte simţitor, colecti­
crările ce le necesită fiecare viştii din Miercurea execută şi
Prin aplicarea sistematică a ce (superfosfat şi nitrocalcar). prin tîrlire şi prin împrăştierea nal a organizat un şaptier pentru Rîul Alb. Şi la această gospodărie trup. Astfel, s-a stabilit că pe alte lucrări pentru îmbunătăţirea
măsurilor dc ameliorare a păşu­ !gunoiului rezultat de la anima­ defrişarea arboreţilor de pe 61 pe 81 ha. situate în trupul de trupul de păşune „Coşcani" să păşunilor. Astfel, sporuri însem­
nilor şi fîneţelor naturale, colec­ Pentru realizarea planului sta­ lele întreţinute în tabere de ha., iar în acest an de pe 60 ha. păşune „Plo.ştina" se mai află şi nate de masă verde se vor rea­
tiviştii din satul Pricaz, raionul bilit cu privire la îmbunătăţirea vară. Aplicarea măsurilor arătate Dar cu toate acestea, o mare par­ se aplice lucrări de supraînsă- liza prin aplicarea de îngrăşă­
Orăştie, au reuşit să sporească pajiştilor pe acest an, colectiviş­ mai sus va duce la obţinerea te din această suprafaţă nu poa­ acum martoanele rezultate de pc mînţare. Avînd procurată din minte chimice pe 50 ha., ingră-
simţitor producţia de masă ver­ tii au pornit acţiunile chiar din te fi folosită pentru păşunat, timp sămînţa de graminec şi tri- şarea prin tîrlire a 15 ha., pre­
de si finuri pe unitatea de su­ iarnă. Astfel, o suprafaţă de 20 unei producţii medii de pe în­ deoarece conducerea gospodăriei urma defrişărilor din anul trecut. foliene, imediat ce timpul a per­ cum şi prin lucrările de cură­
prafaţă. Astfel, pe pafi-Ştiie unde ha. a fost fertilizată cu 80.000 treaga suprafaţă a păşunii de In afară de aceasta, întârzie şi ac­ mis, colectiviştii au trecut la cu­ ţare ce sînt în curs de efectua­
•s-au executai lucrări de îmbună­ litri urină colectată de la graj­ cel puţin 9.000 kg. masă verde nu a întreprins nici pînă acum re pe întreaga suprafaţă.
tăţire, cum sânt curăţarea de ar­ durile de animale. Apoi, cinci Ia ha. lucrări de eliberare a terenului ţiunile dc curăţare a celorlalte
bore ţi şi mărăcini, împrăştierea timpul a permis, s-a trecut la cu­ de martoane.
muşuroaielor, combaterea buru­ răţarea de vegetaţie lemnoasă O bună experienţă în ridicarea suprafeţe de păşune. Se impune
nefolositoare, la împrăştierea producţiei păşunilor au dobîn- In planul dc producţie pc acest deci ca şi aici să se ia măsuri
dit şi alte unităţi agricole din an, colectiviştii din Rîul Alb urgente pentru aplicarea lucrări­
lor de îmbunătăţire a păşunilor.

ienilor, îngrăşarea şi supraînsă- muşuroaielor şi combaterea bu­ regiunea noastră. Astfel, prin şi-au propus să cureţe vegetaţia

mînţarea, producţia de masă ruienilor pe cele aproape 250 Iha. aplicarea măsurilor agrotehnice lemnoasă şi să împrăştie muşu­

verde a sporit de 2-3 ori. In păşune şi fineţe. (curăţare de arborele, împrăş­ roaiele ele pe 350 ha. păşune.
urma aplicării acestor măsuri, Paralel cu aplicarea acestor tierea muşuroaielor si îngrăşări), Prevederile planului au rămas în­
pe trupul de păşune model „Pă­ colectiviştii clin Răhău, raionul să simple propuneri, deoarece
dure", de pildă, producţia a măsuri, colectiviştii au executat Sebeş, au sporit producţia de pînă acum nu s-a întreprins nici
crescut la 18.000 kg. masă verde lucrări de defrişare a arboreti- masă verde pe păşuni cu 5.000— o lucrare de îmbunătăţire a pa­
la ha. lor de pe suprafaţa dc 4 ha., si­ 6.000 kg. Ia ha. Rezultate asemă­ jiştilor naturale. Această stare dc
tuată în lunca Mureşului. Fină nătoare în sporirea producţiei lucruri nu trebuie să mulţumeas­
La această gospodărie, an de an păşunilor au obţinut şi gospo­ că pe'tovarăşii din comitetul exe­
se execută un volum sporit de acum acest teren, fiind acoperit dăriile colective din Orăştie, Cat, cutiv al sfatului popular comu­
lucrări pentru ameliorarea pajiş­ în mare parte cu vegetaţie lem­ Teiuş, Gusu, Miercurea, Vinerea nal şi nici pe membrii consiliu­
tilor. In anul trecut, spre exem­ noasă, era neproductiv. La gos­ şi altele. Conducerile acestor lui ele conducere al G.A.C., căro­
ra Ic revine sarcina să mobilizeze
plu, în afară de lucrările agro­ podăria colectivă din Pricaz or­ unităţi au organizat şi urmărit toate forţele pentru îndeplinirea
ganizarea păşunatului pe tarlale îndeaproape executarea în fieca­ obiectivelor stabilite cu privire
tehnice simple de curăţare pe 25 şi specii dc animale a devenit o la îmbunătăţirea păşunilor. Cal­
regulă pastorală permanentă.
ha. situate în trupul de păşune

Bidău s-au făcut supraînsămîn-

ţâri cu specii dc ierburi valoroa­ Acest lucru permite colectivişti­ re an a unui volum sporit de lu­ culele făcute arată că numai prin

se, iar in toamnă pe 35 ha. s-au lor ca în fiecare an să îngraşe crări de îmbunătăţire a pajişti­ aplicarea lucrărilor agrotehnice

administrat îngrăşăminte chimi­ suprafeţe însemnate de păşune lor naturale. simple, producţia de masă verde

CE SE POATE OBŢINE PPIil SPORIREA CU f G0 0 kg.k S itu a L ia Se C *lilO a şte9 Ridicarea producţiei păşunilor constituie o preocupare permanentă a
MASA VERBE LA ha,. DE PE PĂŞUNILE REGIUNII.- * colectiviştilor din Şoimuş, raionul IIia.
d a r titi $e iau m ăsuri
In fotografie: Un grup de colectivişti Ia curăţatul păşunii.

Pentru acesl tettior executive ale sfatu­ că n-au destulă hrană pentru Cînd rsu eşarfă inifiafivă
an, în t•aionul rilor populare comunale ca şi dc animale. Aşa se întâmpla , de
un SPOR. DE H RANA Brad sînt plani- conducerile G.A.C. şi chiar de că­ exemplu la Cărăstău, unde mai Colectiviştii din Sibişel, raionul O- norul agronom al gospodăriei colecti­
ficate a se cură­ tre lucrătorii sfatului popular bine de 50 ha. păşune, bună, ne- răştie, au condiţii naturale prielnice ve, cunosc însă faptul că problema
ite îl N EC ESA R Ă PE raional, in comuna Vaţa, dc iiinel îngrijită, nu mai satisface şi o veclie tradiţie în creşterea ani­ amendării terenurilor acide se poate
ţa de mărăcini, exemplu, există o mare suprafaţă nevoile gospodăriei, producţia malelor. In prezent ei deţin în pro­ rezolva, fără prea mari cheltuieli, pe
MASA VER.DE . în m ea ga perwada\ muşuroaie:, . pie- dc păşune, cum este şi cea din fiind mult scăzută. Dacă se fă­ prietate obştească 147 bovine, 390 plan local, deoarece in satul Cucuiş,
CEEA CE REPREZINTĂ mh M pAsutmr p e n t ut r- trupul „Ponor" (200 ha), care ceau lucrări de curăţare, numai ovine, precum şi alte animale. Cea aparţinător comunei Sibişel, se gă­
Ire şi scâîeţi necesită a fi curăţată. Pînă acum această păşune ar fi dat un spor mai mara parte a anului animalele sesc cantităţi însemnate da piatră
UN EFECT f V DE 1.500 ha. pă'.u- însă, aici nu s-a întreprins nimic de masă verde de peste 100 tone. gospodăriei colective se hrănesc pe de var.
ne. Din ;scestea în această direcţie. Şi mai rău Această cantitate de iarbă este cele 603 ha. de păşune, din care 495
31. 5 0 0 VACi CU LAPTE este faptul că, atît preşedintele suficientă pentru a putea hrăni ha. sînt situate ia şes, iar restul se Dacă manifestau mai multă iniţia­
abia dacăi r.-au comitetului executiv, Nicolae Pc- pe tot timpul verii cti puţin 20 află în zona alpină. tivă în folosirea resurselor locale,
CEEA CE ESTE ECH/VALEN1 ^ curăţat 70 die trica, cit şi secretarul statului raci cu lapte. Re întregul raion consiliul de conducere al G.A.C. si
ha., lucru üc du­ popular Ion Oncu, nici nu cu­ cele 1.500 ha. de păşune curăţa­ Datorită faptului că pînă la înfiin­ comitetul executiv al sfatului popu­
CU 0&TME&EA A 515.000 U . L A P T E \ vedeşte ecă pro- nosc care este suprafaţa de pă­ te ar asigura hrana a 2.500—3:000 ţarea gospodăriei colective păşuna tul lar comunal, p leau să producă si
şune ce trebuie curăţată, consi­ bovine. s-n făcut neraliona-l, iar lucrările de să aplice amendamentele necesare pe
SAU 2 7 3 5 0 tan* CARNE. blcma curăţării întreţinere s-au executat pe suprafeţe întreaga suprafaţă planificată.
păşunilor a lost deri nd că o dată ce au dat-o în Acest lucru este iii ne cunoscut mici. producţia de masă verde rezul­
neglijată dc ma­ folosinţa G.A.C. şi întovărăşiri­ tată de pe păşuni sa menţine la un In urma calculelor făcute s-a ajuns
joritatca conai- Ia concluzia că prin aplicarea amen­
nivel scăzut. Pentru obţinerea unor damentelor caloaroase pe păşunea
Desecările — o actiissie de mare însemnătate lor, ei nu mai au nici o răspun­ dc tovarăşii din comitetul exe­ producţii sporite de masă verde la „Ploştina“ se poate realiza o creşte­
dere. Cu prilejul raidului, o si­ cuţii' al sfatului popular raional. ha., consiliul de conducere al gospo­ re a producţiei de circa 3.000 kg.
In complexul de măsuri ce trebuie unui proiect, s-a trecut ta executarea ducţiei şi a valorii nutritive a pajişti­ tuaţie similară s-a constatat şi Chiar tov. Mircea O.prişa, vice­ dăriei colective, cu sprijinul tehnicie­
aplicate pentru îmbunătăţirea pajişti­ lucrărilor hidrotehnice de desecara. lor se fac cercetări pentru a stabili în comunele Bucureşti, Buceş, preşedinte, făcînd calculul dc masă varde la ha. De pe întreaga
lor, un loc de seamă îi ocupă efec­ In cadrul lucrărilor de îmbunătăţire care sînt cele urai potrivit? specii de Bulzeşti, Luncoi şi altele, unde mai sus, a afirmat c ă : • „Dacă nilor, a întocmit un plan de lucrări
tuarea lucrărilor de desecare, îndeo­ stabilite in planul de producţie pa ierburi pe păşunile de luncă, deoa­ preşedinţii comitetelor executive, s-ar curăţa numai suprafaţa pla­ ce trebuie '''w-inate pC păşuni. suprafaţă ce trebuie amendată, sporul
sebi pe terenurile cu stratul de apă acest an, s-a prevăzut executarea şi. rece in prezent rogozurile şi iarba tind e vorba de curăţatul -păşu­ nificată în raionul Brad, întreţi­ de producţie ar echivala cu 303.000
freatică la suprafaţă şi pe cele care curăţarea canalelor de scurgere a apei cimpului, care au o valoare nutritivă nilor, nu pot să dea nici o ex­ nerea animalelor pe timpul verii Una din lucrările planificate a se
nu permit scurgerea apei rezultate pe o lungime de 700 m. Cele două nu tocmai ridicată reprezintă peste plicaţie. De fapt, nici n-ar avea n-ar mai fi o problemă...". Rău realiza în această perioadă constă în kg. masă verde. In afară de faptul ră
din ploi sau topirea zăpezilor. In re­ echipe de colectivişti formata pentru ce spune, pentru, că în aceste este că deşi se cunoaşte impor­
giunea noastră suprafeţe întinse pre­ ducerea la îndeplinire a aceslei ac­ 90 la sută din masa verde. In acest comune nu s-a curăţat nici mă­ tanţa pe care o are curăţatul aplicarea de amendamente oalcaroa- nu s-a întreprins nici o acţiune pen­
ţiuni au terminat lucrările pe păşu­ scop, la Oiejdea, pe 10 ha. s-a înfiin­ car un hectar de păşune. păşunilor nu s-au luat măsurile
zintă exces de umiditate, ceea ce in­ nea „Zalogoz“ şi o continuă pe pă­ ţat un lot semincier de ierburi. Cal­ corespunzătoare, comitetele exe­ se pe păşunea „Ploştina“, oare ocupă tru corectarea acidităţii terenurilor,
fluenţează negativ asupra producţiei. şunea „Rituri“, culele făcute arată că executarea lu­ La rîndul lor, consiliile de con­ cutive ale sfaturilor populare co­
Din cauză că terenul se menţine rece crărilor de desecare, în complex cu ducere ale gospodăriilor agricole munale nefiind îndrumate şi tra­ o suprafaţă de 101 ha. Avînd solul nu se urmăreşte nici înfăptuirea ce­
o perioadă îndelungată de timp, ier­ Aplicate în complex cu măsurile celelalte măsuri agrotehnice vor duce colective, în loc să organizeze se la răspundere pentru negli­
burile se dezvoltă lîrziu, dau pro­ de curăţare şi îngrăşare, lucrările de la obţinerea unui spor de cel puţin munca pentru curăţarea păşuni­ acid, in prezent producţia de masă lorlalte lucrări stabilite cu privire i
ducţii scăzute şi do slabă calitate. desecare pe suprafeţei; respective 500 Iove masă verde. Această can­ verde pe acest trup de păşune nu
In afară de aceasta păşunile cu ex- au asigurat obţinerea unei producţii titate de iarbă reprezintă hrana ne­ îmbunătăţirea pajiştilor. Aplicarea in
ce- de apă favorizează dezvoltarea cesară pe întreaga perioadă de pă­ depăşeşte 2 0 0 0 kg. la ha.
paraziţilor, care constituie un focar de 19.000 kg. masă verde la ha. O complex a măsurilor agrotehnice va
dată cu aceasta, valoarea nutritivă şuna! a peste 90 vaci cu lapte, de la Pentru corectarea acidităţii, gospo­
duca desigur la obţinerea nriei canti­
de îmbolnăvire pentru animatele în­ a pajiştei a crescut la circa 3.800 care se -pot obţine 135.000 1. lapte, lor proprii şi a celor pe care jenţa manifestată în această di­ dăriei colective din Sibişel i-au fost
tăţi cu mult sporite de iarbă.
treţinute pe asemenea pajişti. 1J.N. la ha., de peste 5 ori mai ridi­ sau un venit tic 700.000 lei. le-au primit in folosinţă, se piîng recţie. repartizate 1 0 0 tone dolomită.
cată decît cea realizată înainte de a- Pentru realizarea acestei creşteri a
Iată de ce colectiviştii din Galda de meliorarea păşunilor. Pînă acum însă, din lipsa mijloace­ producţiei de masă verde, e necesar
Jos acordă o mare atenţie lucrărilor
de desecare. Pînă in urmă cu cîtiva Paralel cu elecluaraa canalelor de lor de transport, nu s-a făcut aprovi­ însă ca atît conducerea gospodăriei
ani, circa 1 0 G ha., situate In trupu­ zionarea cu dolomită !necesară. Tov.
rile de păşune „Zalogoz“ şi „Rituri“ scurgere n apei s-a curăţat de arbo­ colective cit şi comitetul executiv
erau sustrase de la producţie din cau­ rele şi s-au distrus buruienile şi Dănilă Bîldea, preşedintele sfatului al sfatului popular comunal, sa dea
za apei. Pentru ('a acest; suprafeţe să muşuroaiele întelenite de pe întreaga dovadă de mai multă iniţiativa, do
poată fi rodate păşunatului, pe baza "prafaţă de păşune. popular comunal şi Ion Şuteu, ingi- mai mult spirit dc răspundere.

I mitru sporirea permanentă a pro­ Gospodăria agricolă colectivă clin Turdaş, raionul Orăştie. are în folosinţă o suprafaţă de Producţiile de masă verde cc se obţin în prezent de pc păşunile din
138 ha. păşune. regiunea noastră sînt încă scăzute. La Midemina unităţilor agricole stau
insă posibilităţi nelimitate, ca prin aplicarea măsurilor agrotehnice de
In planul stabilit cu privire la ameliorarea pajiştei, pc lingă alte măsuri, colectiviştii au îmbunătăţire să sporească considerabil cantitatea de nutreţuri verzi re
prevăzut să execute lucrări de întreţinere cum sînt curăţarea de vegetaţie lemnoasă, dc pietre /.uitate de pe păşuni. In acest scop in planurile de producţie ale gospoda-
şi distrugerea muşuroaielor pc întreaga suprafaţă dc păşune. riilor colective şi in planurile de acţiune ale sfaturilor populare s-a pre
văzul să se execute un complex de lucrări de ameliorare a păşunilor,
Cu toate că au existat posibilităţi pentru executarea acestor lucrări, conducerea gospodă­ •cum sini tefrişarea dc arboret nefolositor, împrăştierea muşuroaielor
riei nu a luat măsuri pentru ducerea la îndeplinire a acţiunilor stabilite, ceea cc se explică înţelenile, supraînsămînţarea, îngrăşarea cu îngrăşăminte organice şi mi­
nerale, aplicarea de amendamente calcaroase ele. pe o suprafaţă de
prin faptul că pînăacum nu s-a curăţat nici jumătate din suprafaţa planificată. 40.000 ha. Din ultimele dale comunicate Consiliului agricol regional
reiese că lucrările de curăţare s-au efectuat pe abia 50 la sută din su
De ce atît a neglijenţă prafaţa planificată, iar în ceea ce priveşte fertilizarea, planul s-a rea
fată de curăţarea păşunilor ? lizat doar în proporţie de 32 Ia sulă. Cele mai h-ne rezultate în arfiii
mie întreprinse pentru creşterea producţiei păşunilor, le-au obţinui uni­
Colectiviştii din salul Ociu, ra­ nici vorbă. Se pare că tovarăşii PREŞEDINTELE G.A.C.: - Să mai zică cineva că n-am curăţeii păşunea. tăţile agricole din raioanele Sebeş şi Alba, unde organele do partid şi
ionul Brad, au hotărîL ca in din conducerea gospodăriei in de stat au îndrumat şi urmărit îndeaproape desfăşurarea lucrărilor.
acest an să mărească suprafaţa frunte ou T. Andrican, preşedin­ IN G IN E R A : — Da.!... Dar cu restul cum rămitie ?
păşunii — prin defrişări — cu tele G.A.C., au uitat că trebuie Nu acelaşi lucru se poate spune despre gospodăriile colective din ra
să se ocupe şi de păşuni. —P ' R Ş Ş E W N J E L E : 'A s ta 'v jo m v t ţ le a , c ă d o a r m a i a v e m v r e m e . ioanele Brad, llia şi oraşul regional Hunedoara, care nu au curăţat nici
încă 20 ha. Aceasta, pentru asi­ măcar 30 la sută din suprafeţele planificate. Cu ocazia raidului înlre
gurarea hranei necesare electi­ Acelaşi lucru se poate spune prins a constatat că alături de unităţile fruntaşe în efectuarea lucrări
vului de animale care este în şi despre biroul organizaţiei de lor de îmbunătăţire a păşunilor, există gospodării colective care negli­
continuă creştere. bază, care de asemenea, a negli­ jează aceste acţiuni. Intre acestea putem aminti gospodăriile colective
din Romos, Orăştioara do Jos, Martineşli, Foit, Bobîlna, raionul Orăştie
De Ia data adoptării hotărârii, jat problema păşunilor şi nu a Reciu, Tău, Ohaba, Secăşel, raionul Sebeş, Oarda dc Jos şi Bonic, raio­
au trecut aproape patru luni, îndrumat conducerea G.A;C. pen­ nul Alba, Rîul Alb, Demsuş şi Pui, raionul Haţeg, Bretea Mureşană,
tru a organiza munca în vederea Brănişca şi Veţel, raionul llia, precum şi numeroase alte gospodării din
timp in care puteau fi executate defrişării suprafeţei amintite. O raionul Brad şi oraşul regional Hunedoara.
nu numai lucrări de defrişare ci
mare răspundere revine şi tova­ Ţinînd seama de faptul că lucrările pe păşuni sini mult rămase în
şi de curăţare a unei mari su­ răşilor din comitetele executive urmă, va trebui ra în timpul care a mai rămas pînă la începerea păşuna
prafeţe din păşunea folosiţii de ale sfaturilor populare comunal tului, sfaturile populare, organele şi organizaţiile de partid şi conducerile
gospodărie. Cu toate acestea, şi şi raional, care nu-şi aduc amin­ unităţilor agricole să ia măsuri pentru urmărirea îndeaproape a îndeplini­
în prezent păşunile proprietate te de păşuni decît atunci cînd rii măsurilor stabilite* cu privire la sporirea producţiei de iarbă la ha,
obştească se prezintă în aceeaşi trebuie să raporteze situaţia lu­ Pentru aceasta e necesar ca paralel cu executarea lucrărilor agricole în
situaţie ca şi în anul trecut. Cil crărilor de primăvară. Chiar şi cîmp să fie antrenate mase tot mai largi de colectivişti, de tineri şi fe ­
despre defrişarea celor 20 ha. mei la acţiunile de curăţare şi fertilizare a pajiştilor — condiţie hotărî-
atunci se ocupă mai mult de alte foare în obţinerea de rezultate bune în domeniul creşterii animalelor.
Raid realizat de :
acţiuni, fără să se intereseze de
N. TîRCOB, R. BUDIN, M.
RUG1NESCU şi P, FĂRCAŞIU, ce colectiviştii din brigada de Ia

corespondent voluntar. Ociu a G.A.C. din Vaţa, nu exe­
cută lucrările necesare pentru
mărirea suprafeţei de păşune.