Page 59 - 1963-04

Mr. 2535 r,. 3

închiderea anului de studiu Unde duce slaba organizare — A . O IE fol H> A — —

în învăţanuîntui de partid de la sate a pr@duefiei dladia lograful „Al Sabia“ ; Moartea în
insula de zahăr — cinematogra­
1« acest an de invăţăniiut de partid lui tac parte 45 de tovarăşi de care 19 APRILIE 1963 ful „7 Noiembrie.“ ; ALBA I U H A :
PROGRAMUL 1 : 5,07 Muzică Povestiri despre revoluţie — cine­
cfercurile şi cursurile organizate la organizaţia de bază se ocupă cu gri­ La întreprinderea forestieră din Că buna organizare a activităţii ducerea 1. P. Hunedoara ar fi studiat populară; 5,40 Program de polci; matograful „Victoria“ ; Muzican­
sate au (ost frecventate de aproape jă pentru a-i creşte şi educa. Bine Hunedoara, anul trecut, planul a rost ducea Ia realizarea integrală a planu­ şi extins şi în celelalte parchete ex­ 0,07 Melodii populare interpretate tul orb — cinematograful „23 Au­
totalitatea membrilor şi candidaţilor a răspuns şi tov. Ion Iovănescu. Vor­ îndeplinit la toţi indicii şi au iost lui de producţie o dovedeşte şi urmă­ perienţa cîştigală aici. de taraful Uzinei „1 Mai“ din Plo­ gust“ ; SEBEŞ: Regăsirea — cine­
de par-tkl cit şi da un mare număr bind despre „Consolidarea eeonomico- torul exemplu. Din cele 11 parchete ieşti; 0,20 Emisiunea pentru sate; matograful „Progresul“ ; Străzile
de ţărani muncitori şi alţi oameni ai organizatorică a gospodăriilor colec­ dale însemnate cantităţi de masă de exploatare existente în întreprin­ Organizaţia de partid, în loc să în­ 7,10 Cîntecb; 7,30 Sfatul medicului; au amintiri — cinematograful „M.
muncii din activul fără de partid. tive“ el a arătat că o mare însem­ lemnoasă peste plan. Lucrul acesta dere, numai unul şi-a îndeplinit pla­ drume şi să controleze activitatea 7,45 Muzică uşoară; 10,00 Din re­ Sndoveanti“ : O R Ă Ş T lE : Sub cu­
In cele mai multe cercuri şi cursuri nătate în această privinţă a avut-o a dovedit că atunci cînd conducerea nul trimestrial. Esle vorba de parche­ conducerii tehnico-administrative, a pertoriul formaţiilor artistice de pola albastră — cinematograful „V.
au avut loc convorbirile recapitula­ unirea gospodăriilor colective mici în tehnico-adminislrativă şi organizaţia tul Dosul Vadului, condus de tov. împărtăşit de multe ori punctul a- amatori; 10,30 Concert de estradă; Roailă“ ; Poveste despre o fată —
tive. Despre felul cum s-au desfăşu­ gospodării mai mari. S-a subliniat de de partid au privit cu tot simţul de Ghcorghe Crîsnaru, care a dat peste cestcia de vedere: sînt greutăţi „o- 11,34 Muzică din operetele compo­ cinematograful „Flacăra“ ; H A ­
rat ele ne-au scris numeroşi cores­ asemenea că pentru întărirea econo- răspundere îndeplinirea planului s-au sarcinile de plan 143 m.c. lemn de bieclive“ şi mai mult nu se poate. zitorilor romîni; 12,00 Valsuri in­ ŢE G : Lăsarea nopţii — cinema­
putut obţine realizări inimoase. celuloză şi 2.134 ni. steri lemn de- foc. Cu toate că planul nu s-a realizat, terpretate de fanfară; 12,20 Mu­ tograful „Popular" ; B R A D : Lu-
pondenţi. Ei nc-au relatat despre pre­ mico-organizatorică a gospodăriei co­ A avut oare colectivul din acest organizaţia de partid a făcut o sin­ zică populară interpretată de Tita peni — 2 9 — cinematograful „St.
Bilanţul primului trimestru al aces­ gură analiză a activităţii economice Bărbulescu şi violonistul Stan Si­ roşie“ ; I.ONEA : Omul cu obiec­
ocupările organelor şi organizaţiilor lective este necesar ca organizaţia de tui an este însă nesalisiăcălor. Din mian; 14,00 Concert de prinz; tivul — cinematograful „Minerul";
15,00 Ansambluri vocala din ope­ T E IU Ş : Partea la de vină — cine­
« de partid, ale propagandiştilor care bază să desfăşoare o susţinută muncă planul producţiei globale nu s-a rea­ parchet, condiţii mai bune faţă de in trimestrul I; ceea ce esle prea pu­ rele; 15,30 Muzică uşoară dc Te- matograful „V. Roailă“ ; Z L A T N A ;
mistocle Popa; 10,15 Vorbeşte Pompierul atomic — cinematogra­
au dovedit răspundere şi s-au intere­ organizatorică şi politică pentru a se lizat decît 85,53 la sută, iar la pro­ celelalte ? Dimpotrivă. Lucrînd la ţin in condiţiile existente. Moscova; 10,45 Ciută clarinetis­ ful „Muncitorul“ : 1LIA ; Felele —
ducţia mariă 08,11 la sută. mare altitudine a intîmpinat mai multe tul Iliuţă Rudăreanu; 17,10 Cîntece cinematograful „Gh. Doja“; A P O L -
sat să organizeze obtiue producţii a- greutăţi, fiind şi zăpada mai mare. Conducerea lehnico-administrativă, inspirate din lupta popoarelor D U L DE S U S : Felele — cinema­
Care sînt cauzele? Fără a pune pe „Secretul“ / succesului trebuie căutat împreună cu organizaţia de partid, pentru pace şi libertate; 17,30 tograful „23 rAugusl“.
şi să contribuie la Scrisori sosite gricole mari, pentru primul plan unele greutăţi, se cuvine numai şi numai în organizarea temei­ Irebuie să tragă învăţăminte din ac­ In slujba palrici; 18,15 Program de
desfăşurarea in ce­ a fi mobilizaţi1 toii totuşi să arătăm că zăpada abunden­ nică a muncii în loate fazele procesu­ tivitatea depusă în primul trimestru cîntece populare; 18,40 Solişti de O jtile U ti
tă, care a căzut in luna ianuarie a lui tehnologic. Ingrijindu-se din timp al acestui an. muzică uşoară; 19,00 Jurnalul sate­
le mai bune con- Ia redacţie colectiviştii la în­ slînjenit desfăşurarea unei activităţi de formarea stocurilor de masă lem­ lor,- 20,15 Cîntece închinate patri­ m e te o r olătyic
ditiuni a acestor deplinirea muncilor normale. Minusul de producţie înre­ noasă corespunzătoare în punctele de ei socialiste,- 20,30 Noapte bună,
gistrat este însă mult prea mare. încărcare a funicularelor şi autoca­ copii: „Fancik“; 20,40 Concert de PENTRU 24 ORE
convorbiri de sfîr- agricole, realiza- Pentru îmbunătăţirea activităţii de muzică populară romînească; 21,30 Vreme schimbătoare şi relativ
Principala cauză a nerealizării pla­ mioanelor, s-a avut în vedere orien­ viitor este necesară extinderea mun­ Melodii populare cerule de ascul­ călduroasă, cu cerul variabil, tem­
şit de an. rea sarcinilor economice. nului trimestrial constă în slaba or­ cii in acord global la mai multe bri­ porar acoperit. Vor cădea ploi sub
ganizare a pregătirii producţiei şi lip­ tarea de ansamblu, în perspectivă am găzi. De asemenea Irebuie ca în tim­ tători. formă de averse însoţite local de
La cursul seral anul 1 din gospo­ Din relatarea corespondentului nos­ sa de control în înfăptuirea sarcini­ pul ce! mai scurt să se întocmească descărcări electrice. Vîntul va su­
lor. Aceasta a dus la crearea unor putea spune, a realizării planului de un plan operaliv de recuperare a mi­ fla slab, pînă la potrivit, din sec­
dăria colectivă „Retezatul“ din Cîr- tru Petre Fărcaşiu, reiese însă că nu disproporţii mari de stocuri între diie- torul sud şi sud-est. Temperatura
ritele iaze ale procesului tehnologic producţie. In felul acesta fur.icularul staţionară, ziua va ii între 17 şi
neşti convorbirea recapitulativă a in toate cercurile şi cursurile învă- de exploatare şi deci la folosirea ne­ 22 grade iar noaptea între 3 şi
raţională a maşinilor şi utilajelor. Wissen de care s-a servit a fost io- 9 grade.
avut loc zilele trecute. Din 17 cursanţi lămintului de partid lucrurile au stat Dar să exemplificăm. In situaţia tri­ PENTRU URMĂTOARELE
mestrială, la sortimentul buşteni de Iosit raţional, Iransportînd mai mult
au participat la discuţii 11. Semnifi­ la (el de bine. Zilele trecute, aşa cum fag pentru gater figurează o nerea- nusului, care să fie repartizat pe 3 ZILE
lizare de plan de 3.132 m.c. La în­ cu 145 m.c. masă lemnoasă faţă de Vreme nestabilă. Temperatura
cativ este faptul că convorbirea a fost sc programase, trebuia să aibă loc ceputul anului, din acest sortiment parchete, brigăzi şi puncte de lucru. staţionară la început, apoi iii u-
norma stabilită. Bine era dacă con­ şoară scădere.
bogată in conţinut, fiecare temă fiind convorbirea recapitulativă !a cercul

dezbătută în strinsă legătură cu mun­ de studiere a Statutului P.M.R. din Paralel cu aceasta se cere o muncă

ca practică, cu viata. Dezbătînd pro­ G.A.C. Livadia — brigada din Pc- de concepţie mai organizată, de pers­

blema „Principiile organizatorice ale tros. Cursanţii au venit, dar propa­ pectivă.

P.M.R.“, tov. Iosif Mică a arătat că gandistul a lost absent. Din această D. O. (2u iem a

partidul nostru sa călăuzeşte neabă­ cauză cursanţii au fost nevoiţi să

tut în întreaga sa activitate după în­ plece acasă după ce-au aşteptat timp 19 APRILIE 1963

văţătura rnarxist-leninistă pe care o de trei ore sosirea propagandistului DEVA ; Vacantă la mare — ci­

aplică în mod consecvent şi creator Petru Brotei. se găseau în faza fasonat 9.784 m.c., nematograful ..Patria'' Destăinuiri
cantitate care întrecea cu mult sar­
la condiţiile tării noastre. El s-a refe­ . Despre felul în care s-a desfăşurat cina de plan în primele Irei luni ale — cinematograful Sirbu ‘ ;
rit apoi la grija ce o poartă parti­ convorbirea recapitulativă la cercul anului. In faza scos, stocul scade
dul întăririi neîncetate a rîndurilor de studiere a Statutului P.M.R. din sa­ brusc Ia 1.690 m.c. Ca să ajungă HUNEDOARA . Marile speranţe
sale. Anul trecut, rîndurile organi­ lul Subcetate ne-a scris coresponden­ apoi în faza apropiat la numai 7C8
zaţiei s-au întărit prin primirea a m.c. — cin e m a to g ra fu l „ V ic to ria “ ; S I ­
2 G candidaţi de partid care înainte fă­ tul nostru Nicu Sbuchea. El relie­
cuseră parte din activul fără de partid. M B R IA : D ă -i în a in te fă ră g r i­
fează buna pregătire a cursanţilor
—j ă c i n e m a t o g r a f u l „ I . P i n t i l i e “ ;

P E T R O Ş A N I : C a m e lia — cin e m a -

Grijă deosebită se manifestă pentru Marin Savu şi Ion Barba care în La fel slau lucrurile şi la sorti­

continua îmbunătăţire a muncii cu cadrul convorbirii de sfir.şit de an mentul lemn de foc, unde planul tri­

activul fără de partid. Din rîndurile au dat răspunsuri bune. mestrial n-a fost realizat decit în pro­
porţie de 53,19 la sută.
AOENţlă OFICIULUI OE CONTROL
Este adevărat că la buşteni de ste­

jar pentru gater planul a fost depăşit AL MĂRFURILOR OEVA
cu 216 m.c. Depăşirea însă s-a făcut

pe seama nerealizării ailor sortimen­ fcaută pentru angajare ia colectivul O.C.M. de pe lingă G.S.H. , )
te. Folosirea acestei practici nu aduce
nimic bun economiei naţionale şi prin |personal tehnic în următoarele specialităţi: Î

urmare ea trebuie înlăturată din ac­ © doi tehnicieni — specialitate siderurgie
tivitatea de viitor a întreprinderii.

Tov. M ARIA BARA - Vilcele pasionat" şi „Viaţă nouă" nu © un tehnician — specialitate maşini unelte
R e le : Articolul pe care l-aţi tri­ sînt izbutite din punct de vede­

mis redacţiei, intitulat „Desfă­ re literar, lipsindu-lc imaginile Ju rn al vo rb it Condiţiile de angajare sînt ce le prevăzute de H.C.M. 1053/1960.1
şurarea procesului de învăţământ artistice. De aceea ele n-au pu­
pe raza comunei Bretea Romî- tut fi publicate. Vă rugăm ca în „In interesul fiecărui colectivist“ Solicitanţii se vor adresa la O.C.M. Deva, strada Horia nr. 2,1
nă" nu a putut fi publicat. Dv. viitor să ne trimiteţi veşti din
^telefon 471. î

vă propuneţi să analizaţi, în ur­ viaţa satului, despre succesele —- a fost tema jurnalului vor­ 1 I-- I »— / <— /1-l \-~J i ! i_
ma şedinţei consiliului pedago­ obţinute de colectivişti în acti­ bit prezentat de curind în fafii colec­

gic, activitatea cadrelor didacti­ vitatea lor zilnică. tiviştilor din comuna Sălaşul Superior,

ce în trimestrul II. Nu faceţi Tov. DRAGOSIN MARIA — raionul Haţeg. Cu acest prilej s-a vor­ La fabrica „Ardeleana" din Alba Iulia lucrează şi tov. Ana Timandi. întreprinderea Regională de Electricitate
însă acest lucru ci afirmaţi doar Vinţul de Jos: Ne-aţi trimis un bit, folosindu-se exemple comparative Organizîndu-şi bine munca, ea reuşeşte să-şi depăşească. lunar planul de Hunedoara-Deva_ _ _
că învăţătorii şi profesorii au număr de nouă poezii. Desigur despre cointeresarea colectiviştilor în producţie.
folosit metode bune, adecvate, că nu toate sînt reuşite. Vă sfă­ muncă şi despre necesitatea folosirii A N IU N Y k
care au dat rezultate. Care sînt tuim să nu trataţi probleme mă­ din plin a fiecărei zi. prielnice pentru In fotografie: Tov. Ana Timandi la maşina de cusut.
însă aceste metode, ce fel de runte, fără conţinut şi la supra­ efectuarea în cele nud bune condifii ţin e re a exatnenuSui penfru obţinerea
rezultate au dat, ce sarcini con­ faţă, cum procedaţi în poeziile şi la timp a lucrărilor agricole din auforizajiei de elecfrician instalator
crete v-aţi propus pentru viitor „Ghioceii gospodăriei", „Iubeş- campania de primăvară. In cadrul jur­
etc. nu arătaţi. De asemenea, tc-mă" şi „Chemarea primăve­ nalului vorbit s-an mai expus proble­ în ziua de joi 9 mai 1963 o rele 8
poeziile „Pădurarul" şi „Livada" rii". O parte clin poezii le reţi­ me ca : „Despre muncă şi familie“, dim ineaţa, la sediul în tre p rin d e rii din
nem spre publicare. „Chipul moral al omului nou“ etc. Pe D eva, sfrada G eo rg e Enescu nr. 3 9 .
nu au putut fi publicate deoa­ Ungă exemplele luate din cadrul
rece nu sînt suficient realizate Tov. MUSULBAŞ ECATERINA G.A.C., din viata nonă a satului, la C o n d i ţ i i l e de admitere la examen ai obţinerea
din punct de vedere literar. jurnal s-au folosii mulaje, schite şi autorizaţiei sînt cele prevăzute la art. 185— 186 din
— Hunedoara. Poezia dv. „Pri­ Regulamentul pentru u t i l i z a r ea energiei electriee.
Vă rugăm să ne scrieţi în a- planşe. Manifestarea a fost urmată de
ceastă perioadă despre munca mului cosmonaut" dovedeşte li­ înscrierile se fac în orice zi de lucru
acţiuni cu cartea. pînă la 9 mai 1963.
depusă de cadrele didactice din nele calităţi. Desigur ea mai tre­
comună pentru încheierea cu Jurnalul vorbit la care au participat
succes a anului şcolar. buie încă lucrată. Ar fi bine da­
numeroşi colectivişti va fi prezentat şi
Tov. STOICA ALEXANDRU — că aţi activa în cercul literar
Rcnghet: poeziile „Silvicultor în fufa colectiviştilor din celelalte gos­
„Flacăra" din Hunedoara. Aco­
podării colective de pe raza comunei.
lo veţi găsi suficiente mijloace
de a vă forma. ANDREI NĂSTASE
corespondent

operatorul bate la maşină textul Industria electronică sovietică, că atomică al Academiei R. P.
în limba de tradus. precum şi noua invenţie a plă­ Romîne). Au urmat apoi „CIFA-2",
cuţelor cu aer-pneumonice*), ne­ „CIFA-3", „CIFA-4", cu care s-au
Cibernetica biologică — bioio- influenţate de radiaţii, vor -asi­ făcut sute de milioane de ope­
gura ciberneticienilor sovietici raţiuni matematice, atît privind,
nica — se ocupă cu folosirea noi succese în munca lor pusă cercetările ci6 fizică nucleară,
în slujba comunismului. cit şi pentru nevoile unor insti­
mijloacelor electronice atît pen­ tuţii şi întreprinderi din ţară.
2. Maşini electronice de calcul Astfel, cu maşinile electronice de
tru studierea organismelor vii, calcul au fost furnizate date pri­
în unele ţări socialiste vind planul de irigare a luncii
cîţ şi pentru exercitarea influen­ Dunării; de dirijare a vagoane­
In R.D. Germană se constru­ lor goale acoperite şi descope­
împletirea celor mai noi rezul­ de producţie din industrie, lometri distanţă de centrul de De curind a fost creată în ţei asupra naturii vii în scopul iesc de mulţi ani maşini auto­ rite ; privind vibraţiile şi rezis­
tate ale dezvoltării electronicii — transporturi, construcţii, în cer­ U.R.S.S. o instalaţie cibernetică obţinerii rezultatelor dorite. Unii mate de calcul. Agregatul elec­ tenţa discurilor turbinelor pen­
mai cu seamă în domeniul ma­ cetările ştiinţifice, în calculele de calcul din Kiev. Folosind infor­ originală, care ajută la automa­ oameni de ştiinţă sovietici sînt tronic „Robotron-18" rezolvă cal­ tru combinatul metalurgic Reşi­
şinilor de calculat, automaticii şi planificare şi proiectare, în sfera tizarea culesului de text în tipo­ preocupaţi de folosirea ciberne­ cule cu rezultatul final de 18 ci­ ţa ; stabilitatea sistemelor elec­
telemecanicii — cu unele părţi ale evidenţei şi administraţiei. maţiile obţinute prin cablu, ma­ grafie. ticii pentru interpretarea selec­ fre în mai puţin de o secundă. trice ; stabilirea corelaţiei varia­
matematicii, cu statistica matema­ ţiei naturale, pentru problemele Maşinile de calculat automate de ţiei consumului de metal cu
Savanţii sovietici au adus în- şina de calculat a executat peste Cine ar putea să-şi închipuie de ereditate, de genetică. Maşina tip „D", „ZRA-1" şi altele, sînt greutatea pieselor ş.a.
tică, logica matematică, calculul sem&ste contribuţii în dezvolta­ rezolvarea problemelor legate de „Ural-2", folosită de Institutul de folosite pentru cercetări ştiinţi­
probabilităţilor, teoria modernă rea ciberneticii şi acum princi­ un miliard de operaţiuni, cău­ zborul sateliţilor şi navelor cos­ chirurgie al Academiei de Ştiinţe fice şi unele chiar pentru pro­ S-au construit calculatoare
a informaţiilor, şi cu cercetările pala lor preocupare este ca rea­ mice, cu şi fără oameni, fără Medicale a U.R.S.S., a ajutat la ducţie. Maşina „D-4", construită analogice la Institutul de ener­
din domeniul fiziologiei a dus la lizările acesteia să fie puse în tând tehnologia cea mai avanta­ ajutorul preţios al ciberneticii ? diagnosticarea unor boli de ini­ la Universitatea din Dresda, are getică al Academiei R.P. Romîne;
apariţia ciberneticii. *). slujba creării rapide a bazei teh- Trenajoarele de pilotaj şi navi­ mă şi se desfăşoară acum lucrări dimensiunile unui televizor. Ea la Institutul politehnic din Bucu­
nice-materiale a comunismului. joasă şi comandând timp de 48 gaţie, necesare în pregătirea cos­ pentru a folosi aceasta în diag­ rezolvă în decurs de 8 ora peste reşti, care a fost destinat în spe­
Cibernetica a devenit ştiinţa de ore aparatele combinatului de 4 milioane de operaţiuni, înlo­ cial integrării unor ecuaţii dife­
cuind munca a circa 1.000 de ope­ renţiale cu neliniarităţi speciale
produse chimice. t ratori, care ar folosi maşinile de şi studierii sistemelor de reglaj
calcul obişnuite. automat şi la alte institute dc
Mari agregate energetice sînt cercetări.
In R.S. Cehoslovacă, pe lingă
automatizate maximal de . com­ maşinile electronice de calcul, Calculatorul „M EC IPT", pro­
ca „Epos", de exemplu, care iectat şi construit la Institutul
plexul „Sirius", care măsoară şi efectuează pînă la 30.000 de ope­ politehnic din Timişoara, a fost
raţiuni pe secundă, s-a construit folosit şi pentru experimentarea
care se ocupă cu studierea sis­ Cibernetioienii sovietici au corectează parametrii instalaţii­ monauţilor ca şi aparatele pe nosticarea unor boli de ficat. recent şi un examinator auto­ traducerii automate de texte din
mat, care pune întrebări şi dă limba engleză în limba romînă.
temelor de comandă şi a proce­ construit o bună parte din ma­ lor şi dă comenzile cuvenite. Ma­ care le folosesc aceştia în zborul Cu ocazia unei discuţii pri­ răspunsurile cuvenite în caz că
cosmic sau cele de la centrele vind aspectele biologice ale ci­ elevul a greşit. Centrul de calcul din Cluj con­
selor de dirijare prin metode şinile electronice de calcul ce şina automată „Ecran-4" ajută de calcul terestru, se realizează berneticii, omul de ştiinţă sovie­ tribuie nu numai la rezolvarea
cu ajutorul mijloacelor ciberne­ tic Mark Aizerman arăta că o Din cele 18 maşini de calcul unor probleme de cercetări ştiin­
matematice. Sisteme de coman­ există azi în lume şi performan­ pe inginerii dispeceri de la cen­ tice. maşină ca şi un om poate fi în­ cu cod, care funcţionează în R.P. ţifice, ci şi la calcule de pro­
văţată să distingă cifre, litere, să Polonă, 14 sînt construite în ducţie.
dă, de dirijare pot fi întâlnite în ţele acestora sînt tot mai apre­ trele de distribuire ale marilor Oamenii de ştiinţă de la Mos­ recunoască anumite portrete, ţară. Maşina „ZAM-3" este o ma­
cova, Leningrad, K iev au început peisaje şi altele, ca pe retina şină universală cu transistori, La Facultatea de matematici
organismele vid, în maşinile au­ ciate. Analizatorul diferenţial cu reţele energetice. Numai în a experimenta maşini cibernetice ochiului omenesc. In timpul ex­ care execută aproximativ 20.000 şi fizică din Bucureşti, studen­
în procesul de învăţămînt. Ma­ perienţelor, maşina „a învăţat" de operaţiuni logice pe secundă. ţii au posibilitatea să lucreze în
tomate create de om, în socie­ 24 de integratoare este cel mai Ucraina, folosirea acestui atomat şinile electronice de predare a să identifice toate cifrele de la Se lucrează la construirea altor cadrai secţiei de maşini de
lecţiilor vor deveni „pedagogul 1 la 10, scrise de diferiţi opera­ maşini de tip „ODRA-1003" cu calcul.
tate. mare din lume, iar maşinile de va aduce o economie anuală de cibernetic", care, pe baza pro­ tori. Succesul experienţelor pen­ transistori, necesare atît indus­
gramului stabilit de profesori, tru „instruirea" maşinii, arată triei, cit şi pentru prelucrarea Rezultate deosebite au obţinut
Deşi foarte nouă, cibernetica calcul de tip „BESM", „Strela", circa 2 milioane dc ruble. Hidro­ vor expune cursanţilor lecţiile academicianul sovietic V. Tra- datelor administrative ori de evi­ cercetătorii din cadrul colectivu­
nu numai că şi-a făcut loc rapid „Raza", „Setun", „Ural“ , „Minsk", centrala de pe rîul Karamîş lu­ la cel mai înalt nivel. Controlul peznikov, deschide în faţa auto­ denţă contabilă. lui condus de acad. Gr. C. Moisil,
în rîndul ştiinţei şi tehnicii, dar „Kristal" şi altele, şi-au adus crează cu uşile închise de şase însuşirii cunoştinţelor făcute la maticii perspective nebănuite. In în domeniul teoriei algebrice a
a şi ajutat la dezvoltarea aces­ contribuţia nu numai în cerce­ ani, iar despre starea şi modul Kiev şi Leningrad cu maşina acest fel ne putem imagina o in­ 3. Cibernetica în ţara noastră schemelor cu contacte şi relee.
de funcţionare a instalaţiei se „Ural-1", la convorbiri pe teme stalaţie care să „înveţe" a de­
tora. tări ştiinţifice, ci şi în diferite ştie din comunicările „autora- de filologie, a dat bune rezul­ pista, după sunet, anumite stri­ Ţara noastră este prima din­ Mijloacele cibernetice sînt
domenii ale producţiei. portorului". tate. Folosind asemenea maşini, căciuni într-o uzină, sau să pună tre ţările socialiste în afară de puse acum în slujba socialismu­
In U.R.S.S. şi ţările socialiste, un profesor poate examina 20 de un diagnostic ascultînd bătăile Uniunea Sovietică, care a con­ lui şi comunismului şi ele exe­
unde automatizarea complexă a La Moscova, Leningrad, Kiev, Pentru piesele mici de ceasor­ studenţi în numai 20 de minute, inimii. struit un calculator digital elec­ cută cu precizie şi repede co­
producţiei, constituie o sarcină Frunze, Vilnius şi în alte loca­ maşina indicînd dacă studenţii tronic, „CIFA-1" (calculatorul menzile pe care omul i le-a atri­
au dat răspunsuri corecte sau O maşină cu cîmp de acţiune electronic al Institutului de fizi- buit. Rezultat al talentului, spiri­
din cele mai importante, ciber­ lităţi au fost create centre de nic, condensatorii electrici ş.a., greşite, faţă de întrebările puse. aproape nelimitat este maşina tului inventiv şi muncii omului,
netica şi-a cucerit un bine­ calcul, iar în întreprinderile cu s-au construit automate „dotate" electronică „MH-14", construită ) Pneumonica — tehnica curen­ aceste mijloace îl vor ajuta pe
meritat loc, iar realizările ei sînt secţii şi linii automatizate, con­ cu logica sortării. Institutul de cibernetică al recent. Ea poate fi folosită pen­ tului, va permite să se creeze cm să transforme şi să stăpâ­
Academiei de Ştiinţe a R.S.S. tru calculul construcţiei apara­ maşini de calcul pe bază de cu­ nească mai bine natura.
' puse în slujba omului pentru tribuţia ciberneticii a început să Calculul automat şi-a făcut loc Ucrainene şi alte colective au telor cu reacţie, a traiectoriilor renţi de aer şi nu pe> bază de
realizat un „bibliograf electro­ sateliţilor artificiali, poate indica IStftbi felectronîce,' s t e l t Xn STRE'JA
a-i uşura munca. se facă simţită. şi în transporturi. încă de la în­ nic", care, primind comanda, pescarilor unde sînt bancuri cu
enumera titlurile articolelor şi peşte, poate dirija tehnologia po­
1. ProgTesele ciberneticii în industrie, prezenţa „tehno­ ceputul anului 1962, a intrat în cărţilor solicitate, numele auto­ limerilor sintetici, prezice tim­
logului automat" poate asigura probă „mecanicul automat" pe rului, anul editării şi limba dc pul, descifrează vechile manus-
publicare. Cititorul va putea scrise.
în U.R.S.S. tehnologia prelucrării unor pie­ o porţiune a căii ferate Mosco­ primi în cîteva minute lista bi­
bliografiei solicitate. Savanţii sovietici caută în dez­
Automatizarea foloseşte în se la strunguri automate şi ma­ va— Leningrad. Dar m i numai voltarea ciberneticii să creeze
bună măsură cuceririle ciberne­ nuale după schiţele stabilite, ale- conducerea, ci şi formarea garni­ Maşinile de tradus au deja o automate în mai multe trepte,
ticii şi de aceea, în Programul g-înd cel mai raţional regim de turilor de trenuri poate fi dată vechime apreciabilă în U.R.S.S.
Partidului Comunist al Uniunii tăiere, sculele necesare, ordinea Una din recentele realizări în care să meargă pînă acolo îneît
Sovietice se prevede aplicarea operaţiunilor tehnologice. In sec­ în seama unor maşini electroni­ acest domeniu este maşina care
pe scară largă a ciberneticii, a ţia de convertizoare a oţelăriilor ce, care pot rezolva acest lucru traduce simultan cu dactilogra­ să-şi aleagă singure programul,
din Dneprodzerjinsk, maşina pentru 8 staţii în cîteva minute, fierea, Pe !hîrţia maşinii de scris
dispozitivelor electronice de electronică de tip U.M.Ş.N. a de­ termind rapid tren urile şi adu- în raport cu anumite -condiţiuni
venit creierul şi inima acestei cînd economii de milioane de
calcul şi comandă în procesele ruble. Dacă ciberneticienii din

secţii, întrucît ea reglementează Leningrad introduc „creierul
*) Cuvîntul ciberneticei vine de programul de lucru al converti­ electronic" pentru dirijarea cir­
la kibernitis (greceşte) = cir- zoarelor, sosirea fontei şi a ma­ culaţiei autovehiculelor în oraş,

maci, folosit pentru prima dată teriilor prime, dirijarea procesu­ cei din Moscova nu-1 ‘folosesc
de savantul (francez Ampere în lui de topire a fontei şi de scur­ numai la metrouri, ci studiază
anul 1834 in sens de „ştiinţă a gere a metalului.
acum posibilitatea aplicării aces­

comenzii“. In 1948 a fost rein­ Fără egal în practica mondia­ tuia la planificarea şi dirijarea
trodus de matematicianul ame­ lă a fost reglementarea produc­ maşinilor de şantier de pe toate
rican Norbert Wiener pentru ţiei fabricii de sodă calcinată de şantierele de construcţii din
„tehnica sistemelor automate de lu combinatul Slaviansk din ba­

«omandă“; zinul Donatului, aflată iă ?30 Iri- Moscova. apare textul ni limba rusă, deşi exterioare.