Page 6 - 1963-04

PAC. 2
ssam fTJ & fiM W .W KU ÍM XlEt s rn
I N F O R M A Ţ I I DE PARTI D
VULCAN. Comitetul de partid
de la E. M. Vulcan ave în cen­
trul preocupărilor sale conlinua
îmbunătăţire a activitaiii maiş­
trilor. In acest scop, intr-o .şe-
din(ă plenară a camitelului de
partid a fost analizată contribu­
ţia maiştrilor la îndeplinirea sar­
cinilor ele plan. Cu privire Ia a-
ceastă problemă a prezentat un
referat tor. Arcadie Fodor, ingi­
ner şef al minei.
Din referatul prezentat şi dis­
cuţiile purtate a reieşit că in ul­
tima vreme activitatea celor mai
mulţi maiştri este bună. Ei işi
aduc o mare contribuţie la intro­
ducerea şi extinderea metodelor
înaintate de muncă, la îndeplini­
rea şi depăşirea sarcinilor de
plan. In această privinţă a fost
apreciată activitatea ce o desfă­
şoară maiştrii Laurenţiu Farcaş,
Ti tu Patru, Emil Jurca, loan Bi-
strian, A. Manciu şi alţii.
Participanţii la discuţii au re­
latat in cuvîntul lor şi unele as­
pecte negative. In cadrul exploa­
tării mai există unii maiştri care
nu se străduiesc să-şi îndepli­
nească obligaţiile cc le au. Maiş­
trii mineri Teodor Balint şi Ion
Marian, spre exemplu, încâlcind
ei înşişi disciplina nu sînt exem­
ple pentru ceilalţi mineri. S-a
arătat de asemenea că nu toţi
maiştrii dau sprijinul necesar e-
chipelor rămase în urmă, nu se
preocupă de respectarea întoc­
mai a normelor de securitate a
muncii etc.
Pentru înlăturarea lipsurilor
existente şi îmbunătăţirea con­
tinuă a activităţii maiştrilor a
fost elaborat un plan de măsuri
care prevede organizarea tracr
cursuri de ridicare a calificării
acestora, schimburi de experien­
ţă etc.
IO AN CARPEN
secretar al Comitetului de parlid
Exploatarea minieră Vulcan
‘ţ
ORAŞTIE. Zilele trecute, în ca­
drul învăţământului de partid,
cursanţii cercului de studiere a
Statutului P.M.R. de la organiza­
ţia de bază nr. 4 — cartier 0-
răşliie au ţinut seminar la tema:
„Organizaţia de bază — temelia
partidului". Seminarul s-a desfă­
şurat în bune condiţiuni, majori­
tatea cursanţilor şi în mod deo­
In E d itu r a p o litic ă a u a p ă r u t :
V . I. LEIMIN ( O p e r e c o m p t e i e )
voi. 14
’Acest volum conţine scrierile lui
V. I. I.cnin din perioada septembrie
IfWtj — februarie 10117. In cuprinsul
lor, dezbătînd problema atitudinii
partidului revoluţionar al pridetiirin-
luliii fata de lupta parlamentarii. E t­
nia precizează Iai tic a acestuia in pe­
rioada de ofensivii a contrarevoluţii i. tu mo toarele broşuri :
iniile inii că el trebuie să-şi mtnlină
independenta sa organizatorică şi itlior
logică. I.uluirile din volum rombul
totodată pe menşexdii. dezvăluind l i ­
gă!ura dintre opoilunismul lor iu pio-
IN SPRIJINUL PROFESORILOR CARE PREDAU OBIECTUL „A G R IC U L T U R A “
(urmare din nr. 3ŞTI)
C. Cîmpul lloricol
Se organizează pe o suprafaţă de
189 m.p. (31,5 X 6 iu.), în parce­
lele 41— 47. Iu acest cimp se vor
cultiva Hori anuale, bianuale şi pe­
rene.
D. Cîm pul pomicol
Esle formal din şcoala de puteţi,
şcoala d:e pomi, arbuşti fructiferi
şi livadă.
a. Şcoala de puieţi
220;5 m.p. (31,5 X 7 m.) in parcelele
48— 50,
Panceta 48 se va cultiva cu măr,
păr şi gutui şi are o suprafaţă de
91: m.p. (13 X 7 pi.), din care măr
56 ni,p. ( 7 X 8 m.), păr 21 m.p.
(7 X 3 nu), gutui-14. m.p. (.7 X 2 iu.). 7. Vişin 18 50
Parcela. 1.9 se va cultiva cu cor­
coduş şi piersic şi are o suprafaţă
de 84 m.p. (1:2 X 7 m ).
Corcoduşul va ocupa suprafaţa de
56 in„p. (7 X 8), iar piersicul 28
m p.. (7 X 4 m.).
Pur,cei-a 50 se va cultiva cu cireş
şi vLşiji şi are o suprafaţă de 35
m>p. (7 X 5 ui.), din care cireşul va
ocupa 21 ni,p. (7 X 3), iar vişinul
M m,p. (;7 X 2 iu.).
cuprinzi nd necesarul de seminţe şi distanţele de semănat în
şcoala ele puieţi
cLj Suprafaţa Cantitatea
C ! SPECIA parcelei de sămînţă
2 mp.
RK.
i. Mar 56 0,33
2: Păr 21 0,42
14 0,08
3i Gutui 56 3,50
4. Corcoduş 28 8,40
5. Piersic 21 0,84
6. Cireş
7. Vişin '' m
sebit tov. Eugenia Maieu. Elena
Bekeş, Franci se Risavi, Nicolae
Moca, Rozalia Laslo, aducindu-şi
0 importantă contribuţie la a-pror
fundarea problemelor puse în
discuţie.
SIDONIA MUBEŞAN
•-Oiespondentă
PETREŞTI. Organizaţia de ba^
ză de la fabrica „ l Mai" Pe-
treşti manifestă o preocupate
permanentă pentru continua în­
tărire a riadurilor sale prin pri­
mirea celor mai buni dintre cei
mai buni muncitori, ingineri şi
tehnicieni. Zilele trecute organi­
zaţia de bază, lui ud în discuţie
pe rînd cererile tov. loan Spăta­
rii:, Simian Mazăre şi Vasile Ce-
1ic a hotărât, în unanimitate, pri­
mirea lor în rândurile candidaţi­
lor de partid, ţinindu-se seama
de calităţile lor politice, morale
şi profesionale.
D UM ITRU C R IN I EA
corespondent
RIŞCULIŢA. In cadrul gospo­
dăriei colective din Rişculiţa se
va organiza in acest an o livadă
de pomi fructiferi- Fruntaşi în
această acţiune sânt membrii si
candidaţii de partid. La propu­
nerea făcută de către tov. Avram
Ceau, organizatorul grupei de
partid, în ziua de 25 martie au
participat la săpatul gropilor
zeci de colectivişti.. S-au eviden­
ţiat în această acţiune tov. I’on
Luea, Nicolae Ceau, Ion Bădău.
Avram Opri.şa, Anica Dragosin .şi
alţii.
Sl-MION CEAN
corespondent
TE1UŞ. Organizaţia dc bază
P.M.R. de la depoul de locomo­
tive C.F.R. Tciuş a analizat în-
tr-una din adunările generale fe­
lul în care-.şi desfăşoară activi­
tatea organizaţia U.T.M. In acest
scop a prezentat un referat iov.
Dumitru Radu, secretarul orga­
nizaţiei U.T.M.
Pe baza analizei a fost apoi c-
laborat un plan de măsuri me­
nit să contribuie la continua
îmbunătăţire a muncii de edu­
caţie a tineretului, la antre­
narea acestuia în rezolvarea pro­
blemelor ele producţie şi ob­
şteşti etc.
V. STREMŢAN
corespondent
blcmc de lueticii şi oportunismul lor
organizatoric şi demască duplicitatea
partidelor burgheze liberale.
¦k
In aceeaşi editură au mai apărui
— „Lupta poporului romin !nipo­
n ii,) exploatării şi. asupririi sociale
şi naţionale, p.enlrg independenţă"
(secolul ai XlV-lea — începutul se­
ce lului al NlX-Ica — 1821).
—' „Anul revoluţionar 18-18 in
ţările romine“ .
b. Şcoala de pom i
Se organizează, pe trei timpuri in
parcelele 51—53. Fiecare cimp are
o suprafaţă de 270 m.p. (30 X 9 ni.).
Iu cîmpul 1 reparli/area speciilor
este următoarea: mărul va ocupa
T AB EL
cuprinzând necesarul dc material sădilor şi distanţa de plantare
pentru şcoala de pomi
SPECIA Suprafaţa Nr. de puieţi
buc.
22 parcelei
mp.
1. Măr
72 201
2. Păr 18
3. Gutui 9 25
4. Corcoduş 108
5. Piersic 27
6. Cireş 18
c. A r b u şii fr u c H fe ri
Parcel a 5-J se \d cultiva cu c0()r
şurii şi va ocupa o suprafaţă de
108 m.p.- (9 X 1? ni.) ; parcela 56 se
va cultiva cu zmeură şi va ocupa
o suprafaţă de 63 m.p. ( 9 X 7 m.).
Parcela 55 se va cultiva cu coa­
căz şi are suprafaţa de 108 m.p.
(9 X 12 in.) ; parcela 57 se va cui-
T ABEL
Distanţa de semănat cm.
între rînduri Pe rînd.
40 1,5— 2
40 1,5— 2
40 1,5— 2
25 1,5— 2
30 2,2— 3,5
30 2 — 2,5
30 2 —2,5
Miţi,şotii, florile de puf ale pri muierii...
Postul de corespondenţi
0 CA ,O . B o z voluntari ne informează
C onstruim al tre ile a
adăpost pentru anim ale
La sfîrşitul acestui an sectorul
zootehnic al gospodăriei noastre
va cuprinde peste 230 capete bo­
vine. In scopul adăpostirii şi în­
grijirii animalelor în condiţiuni
corespunzătoare ara prevăzut în
planul de producţie pe acest an,
construirea celui de-al treilea
grajd care va avea o capacitate
de adăpostite de 100 capete vite
mari.
Pentru construcţia noului grajd
noi am confecţionat 50.000 buc.
cărămizi, am scos 20 m.c. pia­
tră şi am transportat deja la lo­
cul construcţiei o mare cantita­
te de nisip. Am mai procurat 10
m.c. lemn de construcţie şi 600
kg. de var. Acum se lucrează la
săparea fundaţiei.
IOAN MANTA
brigadier /.oolehnic
72 in.p. (8 X 9 ni.), părul 18 m.p.
(2 X 9 in.), gutuiul 9 m.p. Il X 9
iu.), corcoduşul 108 m.p. (12 X 9
iu.), piersic 27 m.p. ( 3 X 9 m.), ci­
res 18 m.p. ( 2 X 9 ni.), vişinul 13
m.p. (2 X 9).
Distanţa de plantare
între rînduri Pe rînd
cm. cm
90 40
50 90 40 de 693 m.p. (31,5 X 22 ni.).
90 40
302 90 10 In aiara organizării acestor tim ­ colecţie de soiuri, 70— 80 ta sulă din
90 40 puri esle necesar să se organizeze suprafaţa fiecărei parcele din câm­
75 90 40 şi un mic seclor dc răsadniţe intr-un purile iitolehnic şi legumicol se va
50
90 40 loc adăpostit din jurul şcolii.
liva cu agriş i>i are o suprafaţă de
45 m.p. (9 X 5 in.).
cuprinzînd necesarul de material sădilor şi distanţa dc plantare
pentru parcelele eu arbuşti fructiferi
S P E C JA Felin mater, Suprafaţa
parcelei
sădi tor
mp.
Căpşuni stoloni 108
Coacăz marcóle 108
Agriş marcóle 45
Smeur drajoni 63
d. Livada
Se va organiza in parcela 58 şi 59.
In parcela 58 se va organiza li­
vada de seminţoase, care ocupă o
suprafaţă de 913,5 m.p. (31,5 X 29).
Ordinea rinduritor este de la esL la
vest : riadul 1 se va cultiva cu gu­
tui ; riadul 2—5 se va culliva cu
măr ; rîndul 6—7 se va culliva cu cais; rîndul 5 se va cultiva cu prun;
par, rîndul 6 se va cultiva cu cireş,
DRW SOElüüf
Foto: V. ONOIU
Am planfaf 9 0 0 de m eri
Tn gospodăria noastră s-au pre­
gătit din timp gropile pentru
plantarea celor 3.000 dc pomi
fructiferi planificaţi pentru aceas-
lă primăvară. Avînd pregătite
gropile, acum cîleva zile s-a în­
ceput plantatul. Colectiviştii din
20 de heefare penfru porum b „5 .0 0 0 '*
Experienţa din anul trecut ne-a
dovedit că prin mărirea supra­
feţei cultivate cu porumb pentru
obţinerea unei producţii de 5.000
kg. boabe pe teren neirigat se
pot realiza producţii mari. In a-
cest scop noi am pregătit încă
din toamnă 20 dc hectare. Pe a-
Lucrări m iivad a
/
Colectiviştii noştri execută în livi.ştii M. Cismaş, A. Ileana, M.
această perioadă, printre alte lu­ Bic şi V. Pavcl au muncit cu
crări, stropitul, curăţatul .şi vărui­ multă hărnicie la executarea aces­
tul pomilor din livadă. Pînă în tor lucrări.
prezent au fost stropiţi, curăţaţi
şi văruiţi 1.600 dc pomi. Colcc-
TABEL
cunrinzînd necesarul dc material sădilor şi distanţa dc plantare
SPEC IA Numărul de pomi
buc.
1. Măr
2. Păr
3. Guiu:
4. Piersic
5. Vişin
6. Cais
7. Prun
8. Cireş
E. C îm p u l v ific o l
Cuprinde şcoala de porlajloi (par-
cela 69 ce se organizează pe o su­
prafaţă de 157,5 m.p. (31,5 X 5 m.)
şi via în parcela 61 pe o suprafaţă
Aleea centrală va avea o lăţime
dc 3 m. Alcele dintre (impuri, pre-
cum şi i ele dintre sectoarele ci mpu-
T A BEL
Distanţa de plantare
Cantitatea
buc. Intre rînd. Pe rînd.
510 80 25
52 130 120
21 180 120
84 150 50
In parcela 59 se va organiza li­
vada de simburoase. Are aceeaşi
suprafaţă ca şi parcela 58.
Rîndul 1 şi 2 so vor culliva cu
piersic; rîndul 3 se va cultiva cu
viş in ; rîndul 4 se va cultiva cu
Conferinţe
pentru mineri
In ultimul timp, pentru mine­
rii de la E. M. Uricani au fost
organizate, la recomandarea co­
mitetului de partid, numeroase
conferinţe pentru ridicarea nive­
lului lor ele cunoştinţe politice,
culturale şi profesionale. Astfel,
au avut Ioc 16 conferinţe pe teme
politice, 24 conferinţe tehnice, 8
de cultură generală şi 4 pe teme
sanitare. Ele au fost ţinute în
faţa a peste 6.000 de auditori. De
o apreciere deosebită s-au bucu­
rat expunerile: „Principiile cc
stau la baza politicii externe a
statelor socialiste", „Originea
şi evoluţia omului'", „Cinci şi do
ce a apărut religia", „Economisi­
rea lemnului de mină la săparea
lucrărilor miniere" şi altele, la
care a luat parte un mare nu­
măr dc muncitori.
R. BĂLŞAN
corespondent
Schimb de experienţă
Zilele trecute, la Uzina de pre­
parare a minereurilor clin Gura-
barza a sosit în schimb de ex­
perienţă un grup dc 27 lucrători
din cadrul Întreprinderii minie­
re „Bihor", absolvenţi ai cursu­
rilor de calificare de 6 luni. Gru­
pul a vizitat sectoarele : şteam-
puri, flotaţii si anlezdrobitor.
Participanţii au apreciat că
schimbul dc experienţă a con d i­
buit Ia îmbogăţirea cunoştinţe­
lor lor profesionale.
Conform planului dc muncă al
cabinetului tehnic din cadrul
Uzinei de preparare a minereu­
rilor Gurabarza, în acest an lu­
crătorii de aici vor efectua 5
asemenea schimburi dc experien­
ţă Ia uzinele de preparare din
| cadrul exploatărilor Deva, Cer­
te], Săcărîmb, Săsar, Zlatna .şi
Roşia Montană.
MI HAI SUSAN (fitm u a
corespondent
brigada Il-a pe care o conduc au
plantat pină acum 900 de meri.
S-au evidenţiat in executarea a-
ccstci lucrări colectiviştii A. Cri-
şan, L. Popa, I. Bordei şi alţii.
MIRON TAMAŞ
brigadier de timp la brigada Il-a
cest teren am transportat acum
în primăvară cîtc 30 tone dc gu­
noi de grajd Ia fiecare hectar.
Am asigurat şi sămînţa necesa­
ră prin schimbarea cantităţii de
1.385 kg. porumb boabe cu să-
mînţă de porumb dublu hibrid.
MIRON ŢIC
TR A IAN ŞTEF
ajutor conlabij
pentru livadă
Distanţa de plantare
m.
28 4X4
11 4X 4
7 4X 4
14 4X 4
7 4X 4
7 4X 4
7 6X 1
4 8X 8
lui pomicol, vor avea lăţimea de
2 m. Aleele dintre grupele d;e plan­
te vor avea lăţimea dc: 1 ni., iar in­
tre parcele se lasă 30— 50 cm.
In cazul cîijd şcoala dispune de o
cultiva cu specia respectivă, iar res­
tul va ii folosit pentru colecţii. In
aceste cimpuri se poale iace anual
o rotaţie a culturilor în aşa iei, in­
cit să sc respecte pe cil e posibil
cerinţele aso lameni ului.
O. dală cai organizarea se inimi-
ţează şi registrul Iotului didactic.
In acesl registru se Irece in fiecare
an schiţa de organizare a Iotului.
Pentru iiecare specie sc rezervă
i— 2 pagini in care se trec calendar
rislir lucrările ce sc execută in ca­
drul fiecărei specii, precum şi re­
zultatele obţinute.
TABEL
cuprinzînd necesarul de material saditor şi distanţele de plan­
Nr. Felul materiatnlui Disk de plantare
crf. sădi tor
ni.
1. Butaşi-porlaltoi 2X2
2- Viţe altoitei m x i,2
N r . ?572
agsagqwwsg ."waa
\ fjV n s
(Va d io matugraful „Victoria" ; SIMBRIA :
Laşul — cinematograful ../. Pinli-
lic "; PE'l ROŞA X I: Pentru un zim-
4 APRILIE 1963 bet senin — cinematograful „Al.
PROGRAMUL I : 5,40 falsuri Sahia“ ; Balada husarilor —
lerpretale do fanfarei ; (v? Mu] — cinematograful „7 Xoiembric";
uşoară ; 0,20 Emisiunea ;enlru ALBA IU L I A : Miracolul lupilor
te : Lucrări în livada tu poi — cinematograful „ Victoria“ : Ce­
0,30 Cintece din folcloril nou tatea Iiuramzamin — cinematogra­
jocuri populare; 0,45 Muzică ful „23 August" ; SEBEŞ: Cinci
slrumentală ; 7,10 Mici piise do i oameni la drum — cinematograful
Iradă; 7,35 Anunţuri, nuizifl ..Progresul" ; ‘I c iubesc viată — ci-
8,08 Melodii populare ; i,00 V io ncmalograţul Sadoveanu“ ;
să ştiu; 9,25 Muzică uşcţua ; II, OIlAŞ'l I E : Aventurile lui Hticltlc-
Formaţii vocale şi inslruncntale bery l inii — cinematograful ..V.
muzică uşoară ; 12,00 Mutica pop Roade'1: S-a intimidat în ziua
Iară; 13,10 Muzică din operei solstiţiului — cinematograful ,.Fla-
14.00 Muzică populară cin Munj căra“ ; H A Ţ E G : A l 0-lea ccrc
nia ; 14,30 Concert de nuzică uşcj — cinematograful „ P o p u l a r " :
r ă ; 15,00 Din muzica di eslradj B R A D : Cartouclxe — cineinalo-
10,15 Vorbeşte Mosco'a !; 10, graful ,,St. roşie"; L O N E A : Re-
Procjram interpretat de Emilia Ij gclo Neapolului — cinematograful
Irescu ; 13,00 Uni verşi Ulea telij „Mânerul" ; T E IU Ş : Bufonul re­
că radio ; 18,30 lecţia de imba fri
c'eză (pentru începători) 18.40 M gelui — cinematograful „Vasile
zică uşoară interpretată de Dori R oa d ă '; Z L A / N A : Solul soliei
D răgbici; 19.00 Clubul nistru; 22, sale cinematograful „ Muncito­
Muzică dans ; rul" : IE I A : Misterul celor doi
PROGRAMUL H: 12,<5 Meloj domni — cinematograful „G h.
de muzică uşoară; 13,31 Mir/i
populară ; 1-1,10 Melodii distrnctix Doja" ; ’APO ED IJL DE S U S : S-a
15.05 Muzică uşoară sovietică furat un tramvai — cincmalogra-
Ghenadi Podclski şi Zara Lovin ful 23 August" .
15.30 Uverluri clin operele; 10
Cintece pionereşti; 10,30 Solişti Vm lelift
orchestre de muzică popular
17,35 Anunţuri, reclame, muzid
18.05 „Săplămîna muzicii magii m eteorologic
re“ ,- 13.35 Cintece şl jocuri poj
lare ; 19,00 „Cîntăm patria social PENTRU 24 ORE
tă“ — program de cintece; 19 Vrem 3 schimbătoare cu cerni
Muzică de dans ; 20,40 Mari ini
preli ai cinlcciilui popular: Gej noros ziua şi înseninări locale
ge Folescn ; 21,15 Muzică de dat noaptea. Vor cădea precipitaţii
22.00 Melodii de dragoste ; sub formă ele ploaie iar în regiu­
nea do munle sub forma do nin­
soare. Vint potrivit din est. Tem­
4 A P R I L I E 1963 peratura maximă va fi cuprinsa
DEVA : festival Chaplin — ziua între G şi 0 grade iar mini­
nematograful „Patriei ; HU\ ma, noaptea între 0 şi 5 grade;
DO ARA : Cazată din hală — cit pe văi, mai coborilă.
contabil
Efichefareţ lofului didactic
Etichetarea are drcpl scop sa ia grupei dc plante. Exemplu : „legu­
posibilitate elevilor de a rccunoao minoase penlru boabe".
speciile cultivate in lot. Etiche|o Etichetele parcelelor au dimensiu­
se iac din lemn sau tablă, se vji- nile tablei 15/10 cm., iar dimensiu­
sesc cu v opsea albă şi se scriu iu nile suportului de 50 cm. lungime.
vopsea neagră. Pe eticheta parcelei se scrie: de­
Etichetele cimpurilor au dimenu- numirea populară şi ştiinţifică a spe­
nile tablei 50/30 cm., iar dinienu- ciei. De exemplu: so scrie deasupra
nile suportului 60 cm. lungime. denumirea populară „griu“ , iar de­
Pe etichetele timpului se s e t : desubt denumirea ştiinţifică: „Trili-
„cimp iitolehnic“, „cimp legumiţi“ cnm vulgare". Denumirea ştiinţifică
ele. se va folosi de elevii clasei VlII-a
Etichetele grupelor de specii au in cadrul obiectului „Bplanică“ .
dimensiunile tablei: 30 15 cin., iar Intrurit etichetele de tablă cu su­
dimensiunile suportului 50 cm. in-
gimo. port dc fier beton au o durabilitate
mai mare, sînt recomandate în spe­
Pe etichetă se scrie: denunirea cial penlru etichetarea parcelelor.
Cum se organiziază lu cră rile p ractice
în lolul didacfie
T.a organizarea lucrărilor praclce necesară, ţinînd cont de decalajul
in lotul didactic se va ţine cont de cere so creează uneori intre orele
următoarele : de curs şi lucrările practice.
— Lucrările practice să fie e:c- — Lucrarea practică se explică
cutale la momentul optim şi la un şi se execută demonstrativ de către
nivel superior cerut de agrotednea proiesor, iar elevii îşi nolează in
culturii respective. „carnetele de practică“ (oale dalele
— Măsurile agrotehnice ce se e;o-
culă în lot trebuie să aibă la biză cerute de lucrarea respectivă.
cunoştinţele teoretice prezentate la
orele de curs. — Elevii vor executa sub directa
supraveghere a profesorului lucrarea
— Lucrarea practică trebuie sj fie practică, care va urmări modul de
precedată de o recapitulare a cunoş­ lucru al elevilor şi va interveni ori
de cîte ori va fi nevoie.
tinţelor teoretice caro se poale face
in clasă sau chiar di,roci în puip.
Aceasta recapitulare esle absolut Esle foarte important ca elevii să
urmărească rezullalele obţinute in
urma aplicării unei măsuri agroteh­
nice şi să le interpreteze cu ajuto­
tare Ia vie rul profesorului.
Supraf. parcei, Nr, Pe parcurs şi Ia siirşilul anului
lup. şcolar se vor evidenţia şi stimula
de plante elevii care au căpătat deprinderi
buc.
150 30 practice, că urmare a lucrărilor eîec«
<593 315 luate in lotul 'didactic.