Page 61 - 1963-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNflŢI-VA I |
Anul XV, Nr. 2586
/•’. C . O r S ş li e . s e c ţ ia m e c a n ic ş e f. U n c o l e c t i v d e m u n c i t o r i d e a i c i c o n -
'clu s d e m a i s t r u l O c t a v i a n S l r n e a e x e c u t a t r e p a r a ţ i a c a p i t a l ă a a t e l i e r u l u i
?a n in cu 4 z ile în a in te de te rm e n u l fix a t.
I X F O T O G R A F I E : M a is tru l O c ta v ia n S tro e , d is c iitîn d cu un g ru p de
m u n c ito ri d espre ca lita te a lu c ră rilo r efectu a te.
HTIWPiHflBEflZILEIOE1HUI
in sprijinul jurnaliştilor
Minerii clin Ghelar lucrează in
aceste zile cu multă însufleţire
pentru a trimite furnaliştilor clin
Hunedoara cantităţi sporite de
minereu, cu cit mai njull metal.
Ei au luat noi măsuri pentru mai
buna organizare a producţiei.
Transportul subteran iunejionea-
ză acum mai bine, ceea ce face
ea minerii clin abataje' să poată
Noi succese
Colectivul E. M. Deva a înche­
iat primul trimestru al anului cu
un succes deosebit: depăşirea
planului la toţi indicii. Acum, in
preajma marii sărbători a oame­
nilor muncii, întrecerea între
schimburi şi brigăzi continuă cu
şi mai multă însufleţire. Din a-
batajele brigăzilor lui Ladislau
Ghezan, Gheorghe Pascal şi cele­
Se întrec turnătorii
' La ultima consfătuire de pro­
ducţie de la turnătoria veche a
Uzinei „Victoria" Călan, colecti­
vul de ,aici- a apreciat că anga­
jamentele ce şi le-au luat pentru
trimestrul I I al anului pot fi rea­
lizate pină la sfârşitul lunii apri­
lie. In acest scop vor fi rezolvate
toate măsurile tehnico-organizato-
rice şi propunerile muncitorilor
Expoziţie de caricaturi şi afişe
In c a d ru l c lu b u lu i m in e rilo r d in L u - g liin a O v id iu , C im p o ie ru Io n . Z o ia
p e n i s -a deschis, d e c u rin d , o e x p o z i­
ţie d e c a ric a tu ri f i a fişe. A ce s te a o g lin ­ d e e p ig ra m e a p a rţin în d to v . A rd e le a n
desc aspecte d in a c tiv ita te a o a m e n i­
lo r m u n cii (lin lo ca lita te . D in tre lu ­
c r ă r ile exp u se se re m a rcă ce le sem ­
n a le de to v a ră ş ii M a rto ri lo s if. G lic u r-
Consfătuire p e feme legumicole
D in in iţia tiv a C o n si­
liu lu i a g ric o l re g io n a l
a fo s t o rg a n iz a tă la
G .A .C . d in M ice ş ti. ra ­
io n u l A lb a , o con s fă tu i­
re la care au p a rtic i­
p a t in g in e rii a g ron o m i,
b r ig a d ie r ii le g u m ic o li şi g u m e in caz ile b ru m ă
g ră d in a rii d in gospo­
d ă riile a g ric o le co le ctiv e
clin re g iu n e .
i In ca d ru l co n s fă tu irii,
V IG IL E N T
Ca de obicei, manevrantul Şu-
vaina Gheorghe se postă în a-
propicre de-linia pe care urma
să sosească trenul. Unul cile u-
nul, vagoanele îi trecură prin fa­
ţă. Privirile îi erau îndreptate a-
tît spre încărcătură, cit şi spre
părţile componente ale vagoane­
lor.
Deodată i se păru că un vagon
este aplecat puţin într-o parte.
După ce trenul se opri, cercetă
O dată cn sosifea primăverii, magazinele oieră cumpărătorilor un
bogat sortiment dc măriuri dc sezon.
V IN E R I 19 A P R IL IE 1963
primi la timp materiale şi va­
lon ele goale şi cleci să utilizeze
clin plin timpul de lucru.
Toate acestea au făcut ca în
luna în curs, pînă în ziua de 18
aprilie, planul de extracţie pe
exploatare să fie depăşit cu 700
tone minereu, iar cel ele livrări
realizat în proporţie de 101,2 la
sută.
lalte, pleacă la „zi" tot mai mult
minereu. Deci, măsurile lelmico-
organizatorice aplicate pînă în
prezent îşi dovedesc eficacitatea.
Aşa se face că în primele 17 zile
ale acestei luni s-au înregistrat
noi succese: depăşirea planului
la minereu extras cu 5,6 la sută,
la minereu prelucrat cu 9,2 la
sută şi la cupru cu 17 la sută.
din consfătuirile de producţie,
care au termen de rezolvare in
trimestrul II, va li intensificată
ş-i mai mult întrecerea socialistă
la fiecare sortiment.
In cinstea zilei de 1 Mai tur­
nătorii s-au an'găjat Să producă
peste plan 15 tone radiatoare,
12,5 tone articole sanitare, 50
bucăţi vane băi şi alte produse.
T a c ite şi a lţii. L u c ră rile s in t în s o ţite
A u g u s tin .
E x p o z ifia se b u cu ra d e o m a rc a flu ­
enţă de v iz ita to ri.
MIRCEA C1NCORA
corespondent
p a rtic ip a n ţilo r li s -a cesle te m e au fo s t fă -
v o rb it despre im p o rta n ­ tu te de in g .
ta c u ltiv ă r ii le g u m e lo r C în d ea . şefu l s ecţiei
tim p u rii şi despre fo ­ h o r tiv ilic o le d in c a d ru l
los ire a f o liilo r de p o lie ­ C o n s iliu lu i a g ric o l re ­
tile n ă in v e d e re a p ro te ­ g io n a l şi G rig o re l ’ o-
jă rii c u ltu rilo r de le ­ filă c in e l ce rce tă to r
S ta ţiu n e a e x p e rim e n ta lă
şi te m p e ra tu ri scă zu te. h o rtic o lă d in
E x p u n e rile şi d e m o n ­ N IC O L A E IR IM 1 E
core s p o n d e n t
s tra ţiile p ra c tic e pe a -
cu atenţie vagonul eu pricina. Nu
se înşelase; vagonul avea un arc
rupt.
A anunţat de îndată pe impie­
gatul de mişcare, care a dat dis­
poziţii de scoatere din garnitură
a vagonului defect. In felul acesta
trenul 2.699 a putut pleca din
staţia Pui în depline condiţii de
siguranţă a circulaţiei.
I. CR1ŞAN
corespondent
m s& s® M
m „w M
Pentru recolte bogate de porumb
Agrotehnica îş i v a s p u n e c u v îm tu S
'A n u l a c e s ta g o s p o d ă r i a n o a s t r ă v a s u r i. G o s p o d ă r i a ş i - a a s i g u r a t t o a t e p a l g e r m i n a t i v p e m a i b i n e d e 130
c u ltiv a p o ru m b pe o s u p ra fa ţă de s e m in ţe le de p o ru m b necesa re. în ­ ha.
300 h e cta re . D e p e 50 h e cta re am tre a g a s u p ra fa ţă v a f i în săm ân ţa tă
s ta b ilit să re a liz ă m o p r o d u c ţie d e n u m a i c u m a ş in ile 2 S .P .C . 2 c,lc a l g o s p o d ă r ie i (s e c r e ta r M a r in
5.0 00 k g . b o a b e la h e c ta r în te re n S .M .T . P e n tru b o a b e v o m
n e irig a t.
O b ţin e rii p ro d u c ţie i p la n ific a te îi
a c o rd ă m o a te n ţie d eoseb ită . Aş
v re a să a ră t în să m a i în tîi că to a ­
te s u p ra fe ţe le d e stin a te c u ltu r ilo r d in
p rim a u rg e n ţă au fo s t in s ă m în ţa le.
P in ă la 16 a p r ilie a m s e m ă n a t 20
ha. cu o rz , 21 ha. cu m a ză re p e n ­
tru boa be (fa ţă de n u m a i 10 ha. c il
am s ta b ilit în p la n u l d e p ro d u c ţie ),
35 ha. c il b o rce a g . 10 ha. cu flo a -
rc a -s o a re lu i, 20 ha. cu s feclă de za­
h ă r, 30 lia . cu s fe c lă fu r a je r ă , 20
ha . c u o v ă z p e n tr u m a să v e rd e , 76
ha. cu tr ifo i in cu ltu ră p ro te cto a re
şi 45 ha. cu lu cern a . D e asem enea,
la g ră d in ă s -a u însăm ân ţa t d ife r ite
c u lt u r i p e 15 ha.
In v e d e tca în s ă m in ţă rii p o ru m ­
b u lu i n o i am h ia t o s e ric de m ă ­
Avem posibilităţi pentru sporirea cenfnuă
a p r o d i s c f îIiS!
Gospodăria noastră colectivă a
dobindit o bună experienţă in ceea
ce priveşte obţinerea de recolte
sporite la cuilura porumbului. In
anul trecut, de pildă, cu toate con­
diţiile de secetă, de pe întreaga
supraiaţă cultivată cu porumb am
recoltat in medie cile 3.192 kg.
boabe la ha. Am avut insă unele
parcele de pe care am obţinui
peste 4.BS0 kg. boabe ta ha. Acest
lucru ne dovedeşte că avem posi­
bilităţi pentru sporirea continuă a
producţiei dc porumb. De aceea,
ne-am propus ca şi în acest an să
acordăm o marc atenţie culturii
porumbului.
Experienţa ne-a dovedit că la
baza realizării de recolte mari stă
respectarea regulilor agrotehnice.
Pornind de la acest considerent
noi am început pregătirile in ve­
derea cultivării porumbului incă din
toamna trecută. Asliel, întreaga
suprafaţă destinată culturii porum­
bului a fost arată Ia 28—30 cm.
adincime. O dată cu arătura adÎD-
că, pe parcelele unde porumbul aie
ca plantă premergătoare prăsitoa­
re, s-au administrat îngrăşăminte
naturale. De asemenea, suprafaţa
de 30 ha. destinată producerii a
ci te 5.000 kg. boabe Ia ba. s-a
fertilizat cu peste 1 .0 0 0 tone gunoi
de grajd. O atenţie deosebită am
acordat procurării şi pregătirii se­
minţei. In prezent avem asigurată
şi condiţionată întreaga cantitate
de saminţă din soiurile UD 103 şi
203, care în condiţiile de climă si
N ic o la e
—'i—11——'i—'/—1r
la
C o b o tin d n ă v a ln ic d in m u n ţi, cele
tr e i C riş u ri îş i p o a rtă a p e le la v a le ,
îm p ă rţin d in t ic ele, cu fră ţe a s că în ­
G co a g iit. ţe le g e re , p ilo r e ş lile p la iu ri b ilio re n c,
b o g ă ţiile fa u n e i şi flo r e i a cestu i m i­
n u na t c o lţ a l ţa rii. A ic i, în to cm a i
cu in tr -o o g lin d ă m a g ică , în lîln e ş li
un vast u n iv e rs d c fru m u s e ţi. P a r­
tea d e ră s ă rit este s tră ju ită , ea d c
un z id u ria ş, d c M u n ţii B ih o ru lu i,
îm b ră c a ţi în h a in a v e rd e a p ă d u rilo r
p in ă la p e s te 1.000 m . în ă lţim e , d in ­
c o lo de ca re se în tin d p ă ş u n ile m ă ­
noase şi tu fe le d c ie n u p e ri. D in aceş­
tia . s p re sud se d e s p rin d , ca r a -
n n in lc u n u i u ria ş c o p a i de p itih u .
c u lm ile d in ţa te P lo p iş . R e n icţi. B u -
d ureasu . l.a p o a le le m u n ţilo r se des­
fă şoa ră o zon ă de d e a lu ri, a p o i o
câ m pie la rg ă , o p a rte d in fo s tu l fu n d
a l u n e i m ă ri d is p ă ru te d e m ilio a n e
de a n i.
O faună bogată şi variată
In c îm p ia s că ld a tă d c a p e le c e lo r
tre i g e m e n i tră ie sc d ro p ii şi p a ­
ju r i. L a c u rile în tin s e d in c îm p ia S a -
lo n tc i sin t im p în z ite d e c îr d u r i d c
ra ţe să lb a tice d in ca re u n e le n i­
m eresc, cîle o d a lă . in to lb a u im ito ri­
lo r. U rc în d spre p ă d u rile d c steja r,
b in e cu n o s cu te p e n tru le m n u l lo r tare,
ce le d c s a lcim şi te i d in zon a d c
d ea lu ri, în lîln im s to lu ri de fa za n i şi
p o lîrn ic h i, isp ita c e lo r m a i în ce rca ţi
m în u ito ri ai p u ş tilo r de v în ă to a rc.
D a r o a m e n ii se în g r ije s c d c o c r o t i­
rea şi în m u lţire a a ce s to r p ă s ă ri. N u
p o ţi tre ce p rin p ă d u rile d in ju r u l
c o m u n e lo r Ţ in e a şi C riş fă r ă să nu
te o p re ş ti la c a b a n e le c o c h e te a le
m a iş trilo r c re s că to ri de fa za n i. De
a ic i, în fie c a re p rim ă v a ră . c ile
—1 3 .0 0 0 1 4 .0 0 0 p u i . d e f a z a n i s in t l ă ­
sa ţi lib e r i în p u d u rile d in această
p a rte ¦ a ţă r ii, h i ju r u l p ă d u r ilo r se
c u ltiv ă - s o rg , o v ă z şi a lte p la n te ’n e -
! W-7u w J w-f<—t vt i—! S-.-7v—' v—! wJ '—I <nJ wJ v-
4 pagini 20 bani
cu ltiv a n erea n ) a con v oca t o ad unare de
p o ru m b d u b lu h ib rid 101, 103 şi p a rtid . C u acest p r ile j au fost d ez­
203, g e rm in a ţia l-a , ia r p e n tru s ilo z
v o m fo lo s i s e m in ţe d in s o iu l UD
108. T e r e n u l d e s tin a i c u ltu r ii p o ­
ru m b u lu i a fost b in e p re g ă tit. O d ie rii. ş e fii d e e ch ip e şi m e ca n iz a to ­
m a re p a rte d in s u p ra fa ţă a fost
fe rtiliz a tă , a d m in is lrîn d u -s e c ile 25-
80 to n e g u n o i d e g r a jd la ha., d u p ă
ca re a u rm a t o a ră ta ră ad în cu .
O a ltă m ăsură cu re a fo s t lu a tă
de că tre c o n s iliu l de con d u cere al
g o s p o d ă rie i n oa stre a fo s t a ic e a că
te re n u rile d estin a te c u ltu rii p o ru m b u ­
lu i au fost p red a te b rig a d ie rilo r de
câm p J u ja Ila id a . lu liiis D u g a ci. v iş tii şi m e c a n iz a to rii la lu c ru sin !
b a n A n g lie i si R cn iu s C a rn e a . A -
ceş lia au în ce p u t, cu s p r ijin u l m e ­
ca n iz a to rilo r p re g ă tire a te ren u lu i,
e x e c u tîn d în acest scop lu c ră ri d c
d is c u irc şi g ru p a re . In f e lu l acesta
p in ă in p re z e n t s-a a sigu ra t un bun
soi ale gospodăriei noastre dau cele
mai ridicate producţii.
Lucrările de semănat şi între­
ţinere a culturii vor ii executate
mecanizat. Am stabilit ca la semă­
nat, tare se va face cu maşinile
2SPC2, sa lucreze tractoriştii Ni-
cclae şi Constantin Petruţescu,
care cunosc bine funcţionarea şi
reglările ce trebuie făcute la ma­
şini, pentru a ne asigura densita­
tea oplimă de plante stabilită.
Maşinile vor fi deservite de co­
lectivişti pricepuţi, după o preala­
bilă instruire. Pentru a asigura
Brigada de trac­
torişti condusă
de Nicolae Cris-
tea execută ară­
turi pe tarlalele
G.A.C. din Sin-
tandrei.
^ţm m uieţl
!filuni eelov-
cesare h ra n ei a cestor pă să ri de m a re
v a lo a re e co n o m ică . Iu u ltim ii a n i. în
cre s c ă to riile de Im a n i au a p a ru l spe­
c ii n o i ; fa z a n ii o r n a m e n ta li a u r ii şi
a rg in tii d e o ra ră fru m u ş e le . V a rie ­
ta tea fa u n e i d in această p a rte a ţă ­
r ii este lo t m a i cu n o s cu tă , f iin d a -
p r e c ia tă şi p e s te h o ta re , u n d e se tr i­
m it p e n tru ..c o lo n iz a re " m ii d c fa ­
za n i. p o lîr n ic h i şi ie p u ri.
M a i sus, iu lie iz v o a re le C riş u r i­
lo r. în M u n ţii A p u s e n i, in p re a jm a
a p e lo r re p e zi ca re fe ră s lru ie s c un
la n ţ în tre g de m u n ţi, tră iesc v id re le ,
—i a r î n a d î n c u l p u d u r i l o r jd e ru l,
v u lp ile şi ris iil. cu n oscu te p e n tru v a ­
rie ta te a şi fru m u seţea b lă n u rilo r lo r
v a loroa se
...A p o i V a lea Ia d u lu i. V ir fu l P o ie ­
n ii, B a za rul S om eşu lu i. C e tă ţile P o ­
n o ru lu i. d e un pitoresc, c a r e -ţi ră -
m in e m u ltă v re m e în a m in tire , v e ­
dem c e rb i c a rp a tin i, că p rioa re , c o ­
coşi d e m u n te, v u lp i, m is tre ţi. S il­
v ic u lt o r ii aii d e s c o p e rit p r in p ă r ţile
acestea d e c u rim l u n a n im a l ra r in -
l î l n i t : d in e le „ lin u l" . Se spune că
în ţa ra n o a stră n u s in i decât c île v a
e x em p la re . D c m ă rim ea un u i d in e
m ijlo c iu , e l a re p ic io a re le s cu rte şi
b la n a d c c u lo a re g a lb e n m u rd a r. P ă ­
ru l lu n g îi a coperă aproa pe com p let
u re c h ile . D e a ltfe l, u n u l d in aceste
e x e m p la re este a cu m a d m ira t d c v i ­
z ita to rii G ră d in ii z o o lo g ic e d in O ra ­
dea.
...V u le a F in iş u lu i. In apa cris ta lin a
a C riş u lu i se zb e n g u ie p ă s tră v ii şi
lip a n ii, ca şi în cre s c ă to riile spe­
c ia l a m e n a ja te la F in iş şi V aşcă u,
• Ultimul popas al meta­
lului ;
(pag. 2 -a)
• Cum realizăm sarcina de
creştere a productivităţii mun­
cii ;
• Activitatea gazetelor de
perete de Ia sale — strins le­
gată de sarcinile actuale ;
(pag. 3-a)
• De peste hotare;
(pag. 4-a)
La rîn d til său co m ite tu l de p a rtid
V i-
b ă tu te o seam ă de p ro b le m e p riv in d
m o d u l în c a re se v o r d esfă şu ra lu ­
c ră rile p e n tru cu ltu ra p o ru m b u lu i.
T o l in acest scop z ile le trecu te a
avu t lo c o ş ed in ţă d e lu cru cu b rig a ­
rii. O a m e n ii au fo st in s tru iţi să cu ­
noască te m e in ic s a rcin ile ce Ic re v in
p riv in d sem ă n a tu l p o ru m b u lu i, epoca
in ra re este n e ce s a r să se în c a d re z e ,
fe lu l cum v o r tre b u i a p lica te lu c ră ri­
le d e în tr e ţin e r e ele. M ă s u rile lu a te .
Im tu rirca cu care au p o rn it c o le c ti­
g a ra n ţii s ig u re că o b ie c tiv e le ce n i
le -a m p ro p u s in p la n u l d e p ro d u cţia
e u p r i v i r e l a c u l t u r a p o r u m b u l u i coj
fi re a liz a te cu succes.
inq. SZEGF.DY LADISLAU
preşedintele G.A.C. din Sîntandrei
realizarea producţiei planificate am
stabilit ca brigadierul de cimp Pe­
tru Voi na să răspundă de toate lu­
crările ( ' trebuie executate la cul­
tura porumbului, începind de la
pregătirea terenului şi pînă la re-
( o l rre.
Organizindu-ne bine munca noi
am terminat pregătirile în vederea
semănatului porumbului. Aşteptăm
doar ca timpul să devină prielnic
începerii acestei lunari.
MARI A DOG ARIJ
ing. agronom la G.A.C.
din Pricaz
u n d e se p r o d u c a n u a l p este un m i­
lio n d c p u icţi, fo lo s iţi p e n tru re p o p u ­
la re a n u r ilo r d c m unte.
Rarităţi florale
P rin lu n a iu n ie , p a rfu m u l ră s p in -
d il d e lilia c u l s ă lb a tic în f lo r it d in
V a le a Ia d u lu i în m ire s m e a ză îm p re ­
ju r im ile p în ă d epa rte. P e şoseaua
spre G tira h n n ţ, o p la că in d ică re ­
ze rv a ţia n a tu ra lă p e n tru o ctr.o lirca
la u ru lu i, u n ic u l lo c în ţa ra n oa stră
und e creşte această p la n tă . M a i spre
“.n o r d î ş i î n a l ţ ă t a l p i n a . . g h i m p e l e
fra te ră tă c ito r a l fa m ilie i d c arbu şti
DRUMEŢI ND
PRIN ŢARĂ
ile p rin p ă d u rile ra io a n e lo r H a rg h ita
şi In eit. Să tre c irn şi p rin p a rc u rile
re g iu n ii, p rin re z e rv a ţiile n a tu ra le...
I ii p a rc u l d in co m u n a lu a i, a rb o re le
„ T is a “ ne p riv e ş te de la în ă lţim e a
c e lo r 15 m e tr i. D o i o a m e n i a b ia ii
p o t îm b ră ţiş a tru n c h iu l. A r e peste
80 0 d c a n i. L a b ă ile ,./ M a i “ n u
e x is tă o a s p e te sau tr e c ă to r să n u se
oprească în fa ţa a rb o re lu i „ la ic a ",
ca re se în ru d e ş te cn sp ecia d in C a ­
lifo rn ia . E ste cu circa tre i m e tri m a i
în a lt d c c îl „ T is a “ d in p a rc u l In c u ­
lu i şi stră ju ieş te a ic i de m a i m u lt
d e 100 d e a n i. L a ie ş ire a d in c o m u ­
n a D o b ota , la o riz o n t, spre com u n a
C .h ie ş d , l e î n l i n i p i n ă f a l n i c g i g a n t i c u l c h i şi c u u n m a re d e b it este „ I 'e lix
steja r „ M ih a i V ite a z u l", a că ru i v îrs -
lă tre c e d e 10 s e co le. C a u n p rin o s
adus c a p ilo r ră scoa lei d in 1784, lo ­
c u ito rii com u n e i au d e n u m ii cele
J u J w ./ V—I ’— t '— I '— ! i v - J U-J v
n campania de primăvara
să desfăşurăm o largă muncă
politică de masă
înfăptuirea cu succes a măreţelor
sarcini ce revin agriculturii noastre
socialiste, făurirea unui belşug de
bunuri agricole, cere ridicarea conti­
nuă a nivelului întregii munci orga­
nizatorice şi politice desfăşurată în
rindul maselor largi de oameni ai
muncii.
Oa urmare a condiţiilor create prin
încheierea colectivizării agriculturii,
a activităţii creatoare a colectiviştilor
şi cadrelor de mecanizatori, a mun­
cii depuse de către organizaţiile de
partid, în regiunea noastră au (ost
obţinute succese de seamă in spo­
rirea producţiei agricole. Semnifica­
tive sînt rezultatele obţinute în mul­
te gospodării colective mai ales în
creşterea producţiei dc cereale. La
gospodăria colectivă din Cistei, în
urma aplicării unui complex de mă­
suri agrotehnice ca : executarea ară­
turilor adinei de vară şi toamnă, e-
tectuarea însămînţărilor la timp şi în
condiţii calitative bune, folosirea u-
nor seminţe de mare productivitate,
asigurarea numărului optim de plan­
te la ha. etc. s-a reuşit să se reali­
zeze de pe întreaga suprafaţă insă-
minţală cu porumb „5.000“, o produc­
ţie de 6.583 kg. de pe fiecare ha. Re­
zultate. bune s-au obţinut şi in al­
te multe gospodării din regiune. In
acest an există tonte condiţiile să
se obţină o simţitoare creştere a pro­
ducţiei de cereale. Zăpada abunden­
tă a asigurat rezerve mari de apă în
sol. Avem posibilităţi mult mai mari
de a lucra intr-un mod mai raţional
paniin tul. Pe ogoarele regiunii au in­
trat in brazdă 790 tractoare şi 488 se­
mănători de porumb. In regiune lu­
crează un mare număr.,de specialişti
care cunosc terenurile şi foitele exis­
tente in unităţile respective.
Folosirea din plin a acestor posi­
bilităţi se poate asigura numai prin
adoptarea unor .măsuri politice şi or­
ganizatorice bine chibzuite. Acest lu-
•>oru este dovedit de experienţa pri­
melor zile de lucru din campania de
primăvară. O orientare bună în aceas­
ta privinţă a avut organizaţia de
bază din G.A.C.'Sebeş care, destăşu-
rînd o largă muncă: politică şi or­
ganizatorică î n 1nudul colectiviştilor,
a reuşit să-i mobilizeze in aşa fel
incit pînă in ziua: de 8 aprilie în­
treaga suprafaţă destinată pentru o-
văz, borceag, mazăre furajeră şi 5 lia.
cu floarea-soarelui a fost însămin-
ţală. De asemenea, mobilizaţi de că­
tre organizaţia de parlid şi consiliul
alt
tr e i b ra ţe a le a cestu i s te ja r „ llo r ia ,
C loşca şi C riş a n “ .
I ii la c u r ile te rm a le se o g lin d e ş te ,
cu to a tă sp le n d o a rea , „ lo tu s u l", o
a ltă p la n tă s u p ra vie ţu ito a re
m u lte m ile n ii. V e g e ta ţia d in ju r f o r ­
m ea ză o a d e v ă ra tă oază s u b tro p ica lă .
Izvoare de sănătate
A id , lin g ă la c u rile te rm a le .
a flă s ta ţiu n ile b a ln e o -c lin ia lic c
M a i" şi „ V ic to r ia " . F a ra fra z în d cu ­
n o s c u tu l d ic to n că E g ip tu l este un
—d a r u l N i l u l u i aceste p e rle sin t
un d a r a l c o n d iţiilo r n a tu ra le d e o ­
s e b ite d in a p ro p ie re a O r a d e i: iz v o a ­
re n en um ărate, m ic ro clim a t cu ca ra c­
te ris tic i m e d ii cra n ien e. P rin aşezarea
lo r g e o g ra fic ă , la p o a le le la n ţu lu i
M u n ţilo r A p u s e n i, în a p ro p ie re a P ă ­
d u r ii C ra iu lu i, a ceste d o u ă s ta ţiu n i
s in i ia rn a f e iit c d e v ia tu r ile re ci,
ia r v a ra de c ă ld u rile e x ce s iv e . L a
b ă ile „1 M a i", în la cu l „ O c h iu l ţ i­
g a n ilo r “ , se a flă m a i m u lte iz v o a re
d e apă te rm a lă cu n oscu te p e n tru
—p r o p r i e t ă ţ i l e c u r a t i v e p o triv it d o­
—c u m e n t e l o r a f l a t e l a s t a ţ iu n e
d c p rin a n u l 1552. C e l m a i m a rc iz ­
“ —v o r d e a i c i e s te „ I z b u c n i cu un
d e b it de a p ro a p e 500 m .c. apă în
21 de o re şi cu o te m p e ra tu ră de 42
gra d e C. T e m p e ra tu ra c e lo rla lte iz ­
v o a re os cile a ză în tre 28— 36 gra d e.
L a b ă ile „ V ic to r ia “ , iz v o ru l m a i v e ­
fo ra t în că în a n u l 1600, u rm a t de iz ­
v o ru l „ B a lin t“ , fo ra t în 1885. T e m ­
p e r a t u r a a p e i e s te d e 4 9 g r a d e '. C .
Iz v o a re le te rm a le , b o g a t m in e ra li-
de conducere al gospodăriei, colecti­
viştii din Peştişul Mare au termi­
nat la vreme însămînţările din epoca
I. Concomitent cu aceste lucrări ei
s-au îngrijit şi de asigurarea unei
producţii sporite de porumb şi car­
tofi transportînd pe cîmp cantitatea
de 600 tone gunoi de grajd. Hotărîţi
să realizeze în acest an producţii
sporite de cereale pe fiecare ha. cul­
tivat, colectiviştii din Teiuş s-au pre­
gătit temeinic pentru campania de
primăvară. Intr-una din adunările ge­
nerale ale organizaţiei de partid, co­
mun’ Iii de aici au dezbătut şi ela­
borat măsurile ce trebuie luate in
acest scop. Rezultatul este că gospo­
dăria colectivă din Teiuş se situea­
ză printre unităţile fruntaşe din ra­
ionul Alba in executarea lucrărilor
agricole de primăvară. Demnă de a-
preciat este şi iniţiativa luata de că­
tre biroul organizaţiei de bază din
G.A.C. Cistei de a instrui agitatorii
în scopul desfăşurării în rindul co­
lectiviştilor a unei largi munci de
mobilizare pentru executarea ta timp
a lucrărilor de lerasare în vederea
plantării de vii şi livezi. Prin munca
politică desfăşurată s-a reuşit ca pi­
nă la 31 martie să fie terasate peste
16 ha. La Ohaba, Apoldul de Sus,
Aurel Vilaicu, organizaţiile de bază
au folosit in instruirea agitatorilor
cadre de ingineri şi tehnicieni. Aceş­
tia au ţinut in faţa agitatorilor con­
ferinţe, expuneri cu privire la obţi­
nerea a 5.000 kg. porumb la ba., ex­
tinderea suprafeţelor cultivate cu le­
guma si zarzavaturi etc.
In unele gospodării colective ca a-
celea din Lăpugiu, Fintoag şi Lăsau,
organizaţiile de bază au repartizat
sarcini concrete pe fiecare membru şi
candidat de parlid in executarea lu­
crărilor de primăvară.
Le indicaţiile Comitetului raional aî
P.M.R. Orăştie, multe comitete şi or­
ganizaţii de bază P.M.R. din unită­
ţile socialiste au luat măsuri pentru
a se îmbunătăţi agitaţia vizuală. La
G.A.C. Gooagui, de exemplu, pe lin­
gă faptul că s-a afişat şi prezentat
planul do producţie, au fost confec­
ţionate lozinci ca „Şi noi putem ob-
line producţii de 3.000 kg. grîu la
ha. daca vom asigura următoarele
condiţii: densitate optimă, arături şi
însămîriţări la timp, îngrăşăminte, pli­
vi Il11 buruienilor, recoltat în faza de
coacere în pîrgă“. La gospodăria co­
lectivă din Romos s-au afişat lozinci
şi panouri prin care se arăla ce mă­
suri trebuie luate pentru a se obţi­
ne o producţie de 2 0 .0 0 0 kg. sfeclă
furajeră la ha., cum trebuie lucrat
pămintul pentru a se recolta cile
5.000 kg. porumb de pe fiecare ha.
etc.
Asemenea exemple dovedesc că a-
colo unde organele şi organizaţiile de
partid desfăşoară o activitate concre­
tă, sint bine folosiţi agitatorii şi alte
mijloace pentru desfăşurarea muncii
polilice de masă, rezultatele sini bu­
ne, oamenii muncesc cu hărnicie, cu
însufleţire. Efectul practic pe care-1
are luarea unor asemenea măsuri se
constată şi in faptul că unele gospo-
dăiii colective au reuşit să foloseas­
că din plin timpul optim de însămin-
tări, să nu piardă nici o zi bună de
lucru pe ogoare.
Sînlem în plină şampanie a mun­
cilor agricole de primăvară. De felul
lOAN ZAHARIE
activist al G'omitctului regional
Hunedoara al P.M.R.
(C o n tin u a re în pag. 3 -a )
za le. s u it in d ic a te în tra ta m e n tu l a
n u m eroa se a fe cţiu n i.
D a ca n a tu ra a fă c u t d a ru ri m in u ­
n a te a cestor lo c u ri, cei ca re au crea t
c o n d iţii p e n tru ca o d ih n a şi tra ta ­
m e n tu l sa se d esfă şoa re în c o n d i­
ţ ii o p tim e , cei ca re au pus a p ele cu
p r o p rie tă ţi c u ra tiv e în s lu jb a sănă­
—t ă ţ i i s in t o a m e n ii, m u n ca lo r c re a ­
p e s te to a re . R e ce n t au fo st te rm in a le la
„ V icto ria lu c ră rile de fo ra re p rin
ca re s-a u ca p ta t n o i iz v o a re cu un
d e b it d e a p roa fie 800 v a g o a n e de
apă m 24 de ore (ce a m a i m a re
sursă te rm a lă d in E u ro p a ), cu o
se tem p era tu ră de 50 gra d e C.
,./
A ic i îşi p e tre c c o n ce d iu l şi ben e­
ficia z ă de tra ta m e n t în to t cu rsu l li­
n u lu i m ii d e o a m e n i a i m u n c ii d in
d ife r ite re g iu n i a le ţă rii. P e n tru c o n ­
tin u a d e z v o lta re „ c a p a c ită ţii d e ca ­
za re au fo st con s tru ite , în u ltim ii a n i
10 p a v ilio a n e d e m a re ca p a cita te.
U n ştra n d u i apă te rm a lă , u n icu l
d e acest fe l d in ţară , a fo st de n -
sem enea re ce n t co n s tru it. O b a ie fă ­
cu tă a ic i la n u n u d c îfiv a paşi de
n ă m e ţii de zăpadă, nu p re zin tă va ¦
lo a re a u n e i p e rfo rm a n ţe s p o rite , d e­
oa rece, in ş tra n d u l s ta ţiu n ii „ V ic to ­
r ia “ , apa te rm a lă o fe ră a m a to rilo r
d e s p o rtu ri n a u tice c o n d iţii ca in
lu n a lu i cu p tor.
A c e s t e c u n o s c u t e s t a ţ i u n i a u ‘d e ­
în că
v e n it şi un im p o rta n t o b ie c tiv tu ­
ristic. A n d e an, to t m a i m u lţi v iz i­
ta to r i d in ţa ra şi d e p este h o ta re
p op osesc a ici.
?
...S in t d o a r cito v a d in fru m u s e ţi­
le ţă rii c e lo r tre i C riş u ri... R ucsacul
la s p in a re , b a s to n u l în c ru s ta t la su b­
ţio a ră ... şi cu s ig u ra n ţă v e ţi a fla şi
v e ţi în re g is tra şi m u lte a lte s p le n d o ri
d e care vă v e ţi a m in ti m u ltă vrem e.
M. VELNICIUC
corespondent Agerpres