Page 62 - 1963-04

DRUMUL SOCIALISMULUI
>AG. 2
u n t r im e s
t ie
In secţiile de laminare, metalul iace
ultimul popas la C. S. Hunedoara. De
aici, el ia drumul fabricilor, uzinelor
ţa şantierelor, transiormindu-se in
maşini, unelte, construcţii ş.a.m.d.
Prin urmare, daca economia naţio­
nală va primi sau nu aceste produse
in cantităţile necesare depinde in ma­
re măsilră şi de laminatorii de ia
Hunedoara. Deci, realizarea planului
de stat la toţi indicii, in inod nimic,
este pentru ei o sarcină de mare
răspundere. Cum s-au achitat de ea
în primul trimestru al anului? Iată
întrebarea la care vom răspunde, pe
scurt, în cele ce urmează.
De la bun început trebuie arătat
că, sub îndrumarea organizaţiilor de
partid, colectivele de laminatori au
pregătit temeinic condiţiile pentru
asigurarea realizării planului pe
1963. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de
plan muncitorii, inginerii şi tehnicie­
nii au făcut propuneri preţioase de
măsuri tehnico-organizatorice, care
au fost apoi cuprinse în planurile de
măsuri. Tot atunci, analizând temei­
nic posibilităţile de care dispun, lu-
minalorii s-au angajat să dea pesle
planul anual cantităţi Însemnate de
produse, să sporească indicii de uti­
lizare a agregatelor, să reducă re­
butul .şi să realizeze economii im­
portante la preţul de rost.
Pentru traducerea in viaţă a an­
gajamentelor, ei au trecut la apli­
carea întocmai a propunerilor din
planurile M.T.O. şi la o organizare
cit mai bună a întrecerii socialiste.
Măsurile ce se aplicau in fiecare zi,
la fiecare sector, criteriile stabilite
in întrecere, erau adecvate condiţii­
lor specifice de muncă şi gradului de
tehnicitate al agregatului. Aşa sc face
.că la laminorul de 800 mm. au fost
aduse o serie de perfecţionări teh­
Ce propunefs pentru dezYoltarea realizărilor?
Răspunde iov.
Constantin Dragomir,
laminator şef
la laminorul de sîrmă
Colectivul secţiei noastre a înregis­
trat în primul trimestru al anului o
depăşire a planului de producţie des­
tul de importantă. Aceasta, pentru că,
sub îndrumarea organizaţiei de partid,
ne-am îmbunătăţit continuu metodele
de muncă şi am căutat să menţinem
agregatul mereu în stare bună de lunc-
ţionare. In ce mă priveşte, m-am stră­
duit ca, împreună cu echipa pe care o
conduc, să asigur pc cît posibil mer­
sul normal al liniei de laminare şi
rr-ai ales, să contribui ia reducerea
duratei staţionărilor.
Reducerea duratei dc staţionare a dintre noi, va conduce la realizările binc-zis, prezcnlîndu-ne la lucru cu
agregatului este o rezervă importan­ aşteptate.
tă de creştere a indicelui de utilizare
şi în general, dc îmbunătăţire a rea­
lizărilor noastre. In acest sens am cău­
tat să prevenim din timp orice avarie,
anunţînd maistrul atunci cînd ob­
servam vreo defecţiune, sau luînd mă­
suri pe loc dc înlăturarea ei. Şi.
ceea ce-i mai important, m-am stră­
duit să reduc la maximum timpul dc
schimbare a cilindrilor. Această ope­
raţiune ne răpeşte cel mai mult timp
şi sc repetă (în fiecare zi). Dar. iată
cum procedez : oi i dc cîte ori am uc
efectuat o schimbare dc cilindri îmi
organizez munca în aşa fel îneît să
pot merge succesiv cu toate operaţiu­
nile. O parte din oameni lucrează la
'demontare, alţii la schimbare, iar unii ţiei şi a combinatului mai ales, să ia
la armături. In plus, îmi pregătesc lăturarea acestui neaj uns.
nice şi îmbunătăţiri in procesul te'n-
nologic, la laminorul de 650 nun. s-au
adus soluţii îmbunătăţite in tehnolo­
gia laminării proiilelor noi, la sîrmă
şi prclile fine, în organizarea muncii
şi reducerea staţionarilor. Pe grafi­
cele de întrecere au apărui rubrici
legale de depăşirea planului de pro­
ducţie, a indicilor de utilizare şi re­
ducerea rebutului pe categorii de
cauze.
Pe măsura preocupării au iost şi
rezultatele. La siirşit de trimestru,
colectivul laminorului de 800 mm. a
înregistrai o depăşire de plan sie
peste !490 tone laminate, cel al la­
minorului de 650 mm. de peste 10.-!00
tone. Depăşiri frumoase s-au înre­
gistrat, de asemenea, la laminoarele
de sîrmă şi profile iine. A rămas în
urmă doar colectivul laminorului de
1000 mm. Cauzele sini în mare parte
obiective. Există însă şi lipsuri in­
terne in organizarea muncii.
Or, de felul în care-şi realizează
Um'mrul de 1000 mm. planul depinde
mult producţia celorlalte scclii: 650
mm., sirmă, proiile fine. F.-le nece­
sar deci un eiort în plus pentru a
ieşi ciin impas. Posibilităţi de recu­
perare a răminerii în urmă există.
Trebuie doar folosite din plin. Vor
trebui luate măsuri de asigurare a
agregatului cu lingouri calde, de ri­
dicare a productivităţii cuptoarelor,
reducerea în continuare a rebutului
şi în general, de o cit mai bună or­
ganizare a muncii pe întreg fluxul
tehnologic.
Există şi posibilitatea îmbunătăţirii
iii continuare a realizărilor înregistra­ lor însufleţilor, au mobilizat în­
te la celelalte secţii. De altiel, des­
pre toate acestea, ne vom ocupa mai
pe larg în materialele cuprinse în
pagina de faţă.
La c e le m ai noi secţii
din timp toate sculele şi materialele
de care am nevoie.
Organizîndu-nc tot mai bine mun­
ca, am ajuns ca în decurs dc cîtcva
luni să reducem timpul de schimbare
a cilindrilor de cîteva ori. Cu toate
acestea consider că, pe secţie, mai
avem mult dc muncit în această di­
recţie. Dc aceea, chiar în consfătuirea
de producţie din luna trecută, am lan­
sat o chemare la întrecere către toa­
te celelalte echipe pentru găsirea ce­
lor mai bune mc'.ode şi procedee de
Im p o rta n te re ze rv e de c re ş te re
a prod uctivităţii m uncii
reducere a staţionărilor pentru schim­
barea dc cilindri. Cred că o preocu­
pare susţinută pentru generalizarea ex­
perienţei înaintate, dobîndite de unii
Aş vrea să mai adaug că, ceea cc
ne îngreunează în muncă şi conduce
la prelungirea nejustificată a timpu­
lui efectiv dc înlăturare a avariilor
este lipsa mănuşilor dc protecţie. Da­
torită faptului că fluxul tehnologic
este continuu toate părţile componen­
te ale agregatului : jghiaburi dc con­
ducere, ghidaje etc. sînt fierbinţi şi
ori de cîte ori se iveşte o avarie,
muncitorii sînt nevoiţi să alerge după
furtunc cu apă, să piardă astfel timp
preţio: pentru a le răci. Pe cînd, dacă
ar trista mănuşi, s-ar putea interveni
direct. Deci, propun conducerii sec­
cele mai urgente măsuri pentru în­
Succesele se pregătesc
Pc scurt, bilanţul cu care a
încheiat colectivul nostru . de
muncă primul trimestru al anului
1963 se prezintă astfel: J0.443
tone laminate peste plan, o e-
conomie suplimentară la preţul
ele cost de 800.000 lei, depăşirea
indicilor de utilizare a agrega­
tului în fiecare lună, creşterea
productivităţii muncii. Mai b;ne­
zis, depăşirea planului de stat la
toţi indicatorii.-
In cele ce urmează am să mă
opresc asupra căilor şi metodelor
mai importante de muncă folo­
site de către comitetul de partid
pentru a se ajunge aici.
Este ştiut că succesul in orice
sector de activitate se pregăteşte
din timp. De aceea, comitetul de
partid a luat în discuţie proble­
ma asigurării condiţiilor pentru
realizarea planului pe anul in
curs încă înainte de sfîrşitul lui
'62. Chiar în luna noiembrie, in­
tr-o şedinţă a sa, a stabilit prin­
cipalele măsuri ce trebuie Iuţi­
te în acest sens. Atunci s-a arătat
că este necesară schimbarea am­
plasării fierăstraelor de tăiere la
rece şi a preselor orizontale pen­
tru a se încadra în fluxui tehno­
logic, modificarea comenzii ma­
caralelor tehnologice, călirca ci­
lindrilor de laminare cu curent
de înaltă frecvenţă, ce duce la
creşterea duratei de funcţionare
a lor de circa 3 ori ş.a.m.d. Mai
tirziu, cu ocazia prelucrării cifre­
lor de plan, s-a putut prezenta în
faţa muncitorilor un proiect de
plan de măsuri tehnico-organiza­
torice judicios întocmit.
Menţionez că prelucrarea cifre­
lor de plan pe 1963 cu masa de
muncitori a fost pregătită cu
multă răspundere. Mai iutii, ele
au fost aduse la cunoştinţa co­
muniştilor, care, prin exemplul
tregul colectiv la căutarea celor
mai eficace căi şi metode pen­
tru a le realiza şi depăşi. In felul
acesta, la şedinţele ce au avut loc
pe schimburi, s-au luat angaja­
mente preţioase. In loial, pe sec­
ţie, ne-atn angajat să depăşim
planul anual de producţie cu
Echipa de laminatori condusă de Eugen Oniga, de la laminorul de 650
mm., intr-una din zilele trimestrului i a atins o producţie de vâri la ia-
minarea proiilelor U 22. In felul ac esta, schimbul in care lucrează, (cel
condus de tehnicianul Alexandru Ci ra) a depăşit in ziua respectivă !adi­
cele de utilizare planificai cu 25 to ne pe oră.
In foto: Eugen Oniga, împreună cu Adam Vasiu, Ghcorgho Dănilă şi
Ianis Laros, membri in echipa sa.
Răspunde iov.
Marian Dinu.
laminator şef la
laminorul de p rofile
fine
Agregatul nostru este tînăr. In pe­
rioada care s-a scurs de ia începu­
tul anului şi pînă in prezent am ob­
ţinut cu cl o scrie dc rezultate fru-
moaşe. Avem însă posibilităţi reale
să le consolidăm şi să le îmbunătăţim.
Rezerve există. Una din ele este şi
preluarea schimbului din mers. Mai
circa 1 0 minute mai înainte avem pu-
sibilitatea să urmărim procesul de la­
minare al uneia sau două bare. In
Iclul acesta ne putem da scama de de­
ficienţele care au apărut în mersul a-
gregatului şi la preluare, ştim cc-i
de făcut. Dacă este necesară vreo in­
tervenţie o putem face de Ia bun în­
ceput. Apoi, este bine ca oprirea a-
gregatuiui pentru revizie şi schimbări
dc calibre să se facă la circa o ju­
mătate de oră după preluarea schim­
bului. Piuă atunci, lăcătuşii au timp
să-şi pregătească materialele şi sculele
necesare, aşa îneît să poată lucra cu
maximum dc randament. In ultimul
timp am procedat aşa cu echipa mea
şi am obţinut rezultate foarte bune.
O altă rezervă, 'destul de mare ’după
Nr. 2586
15.000 tone laminate şi indicii de
utilizare cu 2,3 la sută, să reali­
zăm o economie suplimentară la
preţul de cost de 200.000 lei, sa
reducem rebutul cu 1,5 la sută
sub admis.
Pentru ca angajamentele să
i ie îndeplinite ritmic este nece­
sară o cit mai bună organizare
a muncii şi a Întrecerii' socia­
liste, deci şi o urmărire strictă
a realizărilor. De aceea, birourile
organizaţiilor de bază pe schim­
buri au primit indicaţia de a
urmări zilnic felul în care se rea­
lizează toate sarcinile d e'p la n ’ şi organizaţiei de bază. Bunăoară,
a interveni operativ ori de cîte
ori se constată vreo deficienţă.
Astfel, s-a încetăţenit obiceiul ca
fiecare secretar să aibă un car­
neţel cu rezultatele zilnice şi ob­
servaţiile asupra principalelor
cauze ce au creat o stare anor­
mală. De asemenea, s-a introdus
metoda de a se ţine scurte şe­
dinţe ojjerative, la sfîrşit de
schimb, atunci cinci un indice de
plan nu se realizează, cu toţi f ac­
torii care-1 determină. In ele sc
analizează cauzele care au creat
starea de lucruri respectivă şi
*sc iau măsuri de înd-eptare.
Este o metodă bună, care şi-a do­
vedit adesea eficacitatea. Exem­
ple sc pol da cit de multe.
Comitetul sindical de secţie la
rindul său a fost îndrumat să
organizeze cii mai bine întrecerea
socialistă şi să o urmărească în­
deaproape. Criteriile au fost ast­
fel stabilite îr.cît eforturile să i ie
îndreptate spre îndeplinirea an­
gajamentelor anuale. S-a schim­
bat agitaţia vizuală. In secţie s-au
afişai lozinci legale de principa­
lele obiective ale întrecerii şi an­
gajamente. Graficul întrecerii s-n
completat zilnic la toţi indicato­
rii, iar pentru popularizarea si
generalizarea experienţei înain­
tate — factor important în îm­
bunătăţirea realizărilor secţiei —
s-au scos ediţii speciale la gaze­
ta de perete ori de cîte ori s-au
ob'/aut rezultate deosebite şi
s-au organizat schimburi de ex
perienţă. Un asemenea schimb
de experienţă a avut loc chiar în
părerea mea, pentru sporirea indice­
lui de utilizare a agregatului şi redu­
cerea rebutului o constituie efectua­
rea judicioasă a probelor. Mai con­
cret, iată despre cc este vorba. După
schimbarea liniei, sau a cajclor, sc
laminează întotdeauna ° bară, sau
două, dc probă. Dc multe ori aceste
probe sc execută cu bare largi (pro­
be lungi) dc 750 kg. In acest caz, dacă
montarea nu s-a !acut corect, sau exis­
tă o altă defecţiune, bara dc probă st
rcbutcază. Cantitatea de rebut este,
după cîte sc vede, destul dc marc. In
plus. limpul pierdut pentru scoaterea
ci este de circa o jumătate dc oră.
Pentru înlăturarea acestor neajun­
suri propun să se probeze numai cu
probe scurte, dc 250 kg. Cu ele cslc
mai uşor de lucrat, iar în cazul că
sc rebutează sc pierde mult mai pu­
ţin metal. Durata de scoatere a ba­
rei este numai de circa 1 0 minute.
Rezultatele ce se obţin sînt aceleaşi.
Aş vrea sa mar adaug ca ne în-
grcunca/ă mult în munca lipsa mănu­
şilor dc protecţie. Orice intervenţie
pentru înlăturarea vreunei avarii du­
rează din această cauză, mult mai
mult dccît este necesar în mod nor­
mal.
In cele dc mai sus am arătat doar
cîteva din metedelc de muncă care,
după părerea mea, generalizate, ar
aduce o îmbunătăţire simţitoare a
realizărilor colectivului nostru dc
muncă. Desigur că slrătluindu-ne mai
mult vom găsi şi altele. Important
cslc ca fiecare dintre noi să depisteze
rezervele ce mai există în acest sens
la fiecare loc de muncă şi să le folo­
sească cu curaj.
flfM
mm mm
luna trecută cu ocazia obţinerii m
de către schimbul A a unui indice
de utilizare foarte înalt. In luna martie, schimbul nr. 1 de la laminorul de sirmă a indcplinil
planul de producţie în proporţie d e !03,03 Ia sută.
Un accent deosebit s-a pus şi
pe munca cu agitatorii. Ei au fost La obţinerea acestui important succes o contribuţie însemnată şi-a
instruiţi întotdeauna la timp şi adus-o şi Constantin Scarlat, Gavril a Vermeşan şi Constantin Dragomir,
pe cele mai importante probleme pe care vi-i prezentăm în fotografia noastră.
ale producţiei ca: reducerea re­
butului, realizarea unor indici su­ ir w m B icm m
periori de utilizare a agregatului,
reducerea timpului de opriri
ş.a.m.d.
Asemenea- probleme s-au dis­
cutat şi în adunările generale ale
schimbul C a discutat despre
cauzele creşterii rebutului în
luna februarie, schimbul A des­
pre felul cum munceşte colectivul
de la cuptoare pentru asigurarea
alimentării liniei cu blumuri în­
călzite la temperatură prescrisă
si in cantităţi necesare ele. De
fiecare dată s-au stabilit noi mă­
suri, care au condus la îmbunătă­
ţirea şi consolidarea realizărilor.
Desigur, despre felul în care a
îndrumat comitetul de partid ac-
tivitalea colectivului nostru de
muncă s-ar putea spune încă mul­
te. Important este că în activita­
tea sa s-a orientat îndeosebi spre
prevenirea lipsurilor si pregăti­
rea din timp a realizărilor vii­
toare.
MIRCEA DELAPETA
secretarul comitetului de partid
de la laminorul de 650 mm.
F m inerea m ma poale
recu ată?r'P
In p rim u l trim e s tru a l a n u lu i s e cii,, b lu m in g nu a în d e p lin it p la n u l cxagonale în interior, prevăzută
•le p ro d u c ţie . O s ca m a d c c a u z e d c n a tu ră o b ie c tiv ă au la c u l ca in s p e ­ în exterior cu un tambur ne
c ia l în lu n a fe b ru a rie să sc p ia rd ă m u ltă p ro d u c ţie . P e n tru a a lfa cc care va (i înfăşurată o funie.
p o s ib ilită ţi e x is tă in ve d e re a re c u p e ră rii ră m in e rii in u rm ă . n c -u m ad resai Atunci cînd se face o mişcare
cu macaraua, funia sc înfăşoară
câ torva to v a ră ş i d in secţie. Ia tă ră s p u n s u rile p r im it e : sau rl vdaşoară pe fambur, per-
miţînd piuliţei să siringă sau
Ing. VASILE VAZDAUŢEAN cursuri de ridicare a calificării să slăbească lagărul cilindrului.
— şeful secţiei. După cum s-a muncitorilor şi maiştrilor. Ase­
încheiat prima lună, nc făcea să menea cursuri funcţionează pen­ AUREL PĂDUREAN — inginer
sperăm că vom raporta la sfir- tru muncitorii de la cuploare, principal. Recuperarea răminerii
şitul trimestrului depăşirea sar­ linia de laminare, ajustaj, elec­ in urmă este determinată şi dc
cinilor de plan. tricieni şi lăcătuşi, iar pentru o seamă de factori externi, cum
maiştri sc expun, conform tema­ ar fi aprovizionarea cu lingouri
Lipsa dc lingouri din luna fe­ ticii anuale, conferinţe tehnice. calde şi materiale refractare dc
bruarie însă, eind am laminat bună calitate.
tot stocul, a determinat o sc- Reducerea staţionărilor la re­
pioasă •aminere în urmă. Deşi paraţiile accidentale constituie de Dacă introducem în cuptoare
rezultau?le în luna martie au asemenea o rezervă importantă lingouri la o temperatură ele pes­
lost mu t mai bune (nivelul pro- in activitatea noastră în scopul te 700°C, durata de încălzire a
duci iei a fost mai marc deci cel creşterii producţiei de laminate. lor este mai mică de 3 orc. In­
realizat în h nilc anterioare), Dc aceea, am întocmit un gra­ troducerea în cuptoare a lingou­
planul de producţie nu a putut fic cu executarea reparaţiilor şi rilor încălzite numai la 350’C
fi îndeplinit. reviziilor la toate utilajele. determină prelungirea operaţiei
1 Faţa de accastă situaţie, noi respective pînă la 6 ore. Se în­
am luat o se •ic dc măsuri, me­ IOAN T R IF — maistru prin­ ţelege deci că noi dorini să pri­
ni le să asigu re recuperarea ra- cipal Ia linia de laminare. O deo­ mim de la oţelari lingouri cal­
mîncrii in urmă. In primul rinei, sebită importanţă ,’om acorda de pentru a putea astfel inten­
ne-am orientat asupra folosirii îmbunătăţirii activităţii la linia sifica ritmul dc laminare. Ur­
depline a capacităţii dc produc uc laminare. Incepînd din luna mărind graficul operativ cu
ţie. In acest scop, cu sprijinul trecută, am trecut la folosirea transportul lingourilor se obser­
conducerii combinatului, in ca­ cutiilor clc sprijin confecţionate vă însă că nu sîntem sprijiniţi
drul secţiei noastre a fost orga­ din lemn şi învelite cu tablă. in suficientă măsură. Numai in
nizată o formaţie dc zidari, caic Fiind mult mai uşoare (o cu­ ziua de 8 aprilie, de exemplu,
să execute toate lucrările de re­ tie sc jşoatc manevra fără efor­ din cele 19 trenuri cu lingouri
paraţii şi întreţinere a cuptoa­ turi prea mari de către un sin­ primite de la O.S.M. nr. ii,
relor. gur muncitor) faţă dc cele me­ şapte au avut încărcătura rece
talice (cu greu se putea mane­ şi numai trei au avut lingouri
O dată cu executarea lucrări­ vra o asemenea cutie de doi oa­ cu o temperatură de peste 60rfC.
lor dc reparaţii, ne-am propus, meni), folosirea lor contribuie
conform unui grafic defalcat pc la scurtarea timpului de monta­ Aprovizionarea ritmică cu ma-
luni, să trecem cuptoarele pc re şi demontare a cnjelor cu teriale, executarea la timp a
sistemul de evacuare lichidă a circa o jumătate de oră. principalelor lucrări dc investiţi'
zgurii. Procedînd astfel, vom ob­ (montarea transfercarului — pla­
ţine o productivitate ridicată la O altă îmbunătăţire adusă ia nificată în trimestrul I I ) , apli­
cuptoare şi o temperatură uni­ linia de laminare preconizăm s-o carea măsurilor preconizate, cît
formă de încălzire a lingourilor. facem prin evitarea manevrări­ şi îmbunătăţirile ce vor ii efec­
Vor fi eliminate în întregime şi lor repetate cu macaraua la tuate parale! cu reparaţia mi j ­
pierderile dc metal în cuptoare. reglarea axială a cilindrilor de locie a laminorului — planifica­
laminor. Acest lucru îl putem tă în trimestrul II — pot asi­
Pentru îmbunătăţirea exoloată- realiza cu ajutorul unei chei gura recuperarea răminerii în
urmă.
rii agregatelor am deschis
Un prom otor ai noului
C o rn e I P leşa lu crea ză la la m in o ru l co n fe cţio n a re a p ie s e lo r p e n tru o n ou ă v a ra ş i a i m e i d e m u n că n c s tră d u im '
d e SS0 m m . m fu n cţia de m a istru să gă sim o s o lu ţio n a re şi a a s lc i p r o - j
sudor. E ste b in ecu n oscu t nu n u m a i in o v a ţie . m u lte n e a ju n s u ri b letn e.
S
,c a u n p r i c e p u t m a i s t r u c i ş i c a u n — In tim p in ă m N u v a tre ce m u lt şi la la m in a i u i
r
n eo b o s it in o v a to r. M in te a lu i c m e ­ d in cauza p ro c e s u lu i d c c ă lire , spu­ Sd e 0 0 m m . v a f i a p l i c a t u n n o u
reu fru m in la tă d c n o i şi n o i p ro ­
b lem e , ca re să a d u că îm b u n ă tă ţiri în nea e l. C ă u tă m a cu m s tî-i a d u cem sistem d e lu cru ..
p rocesu l de p ro d u cţie .
îm b u n ă tă ţiri. Îm p re u n ă cu al/i t o - 1. CIOBANU
C u c îfiv a u n i în u rm ii, secţia în ­
re g is tra p ie rd e ri m a ri d in cauza
co n s u m u lu i rid ic a t d e c ilin d r i d c la ­
m in o r, ca re se azaa rep ed e. M u lţi I ri
ş i-a u pus în tr e b a r e a : a r p u tea oa re
să f ie r e f o lo s it i c ilin d r ii ? D e a cea s­ i"f^ iI B w he .
tă p ro b le m ă s-a ocu p a t şi m a is tru l
C o rn e ! P ies a . mm
A n u l tre cu t, la s lru n g a ria de c i­
-l i n d r i a s e c ţ i e i s a î n c e r c a t d u p ă u n
sistem p ro p u s d c m a is tru l P le ş a . su­
d u ra a u tom a tă sub strat de flu x , o p e­
ra ţie d upă ra re c ilin d rii p o l f i re fo -
lo s ifi. În c e rc ă rile au reu şit. M a i r ă -
m în ca lo tu ş i o p ro b le m ă d c re z o l­
va t şi a n u m e : re co n d ilio n a re a flu ­
x u lu i. N u p este m u lt tim p a fost
pusă la p u n ct o in s ta la ţie p e n tru
m ă cin a re a a cestu i m a te ria l, la r e a li­
za rea că re ia ş i-a adus d in filin c o n ­
trib u ţia şi m a is tru l C o rn e l Pleşa .
In o v a ţia a adus e c o n o m ii a n u a le d c
p e s le 1 0 0 .0 0 0 Ie i.
P în ă n u d e m u lt, la ieş ire a d in
fo a r fe c ă d e 1.000 to n e . se p ro d u c e a
o a g lo m e ra re a b ra m e la r d in c a re
cauză m aca ra u a nu pu tea fa ce fa fă
c e rin ţe lo r. C o le c tiv u l d e in o v a to ri d in
seefia d in ca re fa c e p a rte şi m a is­
tru l Pleşa . a re z o lv a t şi a c e a s tă
p ro b le m ă , p rin crea rea şi pu n erea
in fu n cţiu n e a u n u i îm p in g ă to r de
b ru m e . D a to r ită d e s c o n g e s tio n ă rii a-
cestu i lo c, ritm u l de la m in a re a spo­
rit s im fito r.
Z ile le tre cu te l-a m gă sii pa h a r­ Inovatorul Cornel Pleşa se consultă cu maistrul strungar Aurel Mi-
n i c u l m-aistru l u c r in d i n atelier la hăilescu asupra construcţiei subansam blelor de Ia o nouă instalaţie iiş
citire.