Page 63 - 1963-04

Nr. 2586 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3
u;r. ÍL;X.'T~m KSMK
imu— iiurr]

Âcîivifatea gazetelor C II in r e a l i z ă m s a r c i n a d e c r e ş t e r e

de perete de la safe — strâns a p ro d u c tiv ită ţii m u n c ii

legată de sarcinile actuale Sarcina trasată sectorului Factorii hotărîlori care au numertceşte în schemă, ci aju­
forestier prin Directivele ce­ dus la obţinerea acestor re­ tate de angajaţii altor servicii
A c u m , in ca m p a n ia a g ric o lă le după cum se vede, in mijlocul lui de-al llî-lea Congres al zultate, sir.t: organizarea mun­ mai puţin aglomerate în lu­
frămintărilor colectiviştilor, îi mobi­ P.M.R. de a realiza in anii şe- cii în brigăzi cu acord global crări în anumite perioade. In
d e p rim ă v a ră , g a z e le le d e p e re ­ lizează la muncă, li atrage atenţia a- senalului o productivitate a şi in brigăzi sim ple; studie­ acest iei, numărul lucrătorilor
supra celor mai importante sarcini muncii cit mai mare a stat în rea temeinică a proceselor teh­ auxiliari se menţine acelaşi cu
le d e la sate au u n r o l im p o r ­ care lle stau în fată. Ar fi bine dacă permanenţă în centrul preocu­ nologice avansate şi aplicarea toate că sarcinile de plan sint
biroul organizaţiei de bază P.M.R. ar părilor întreprinderii noastre. lor la toi mai multe locuri de in creştere faţă de perioadele
tan t în m o b iliz a re a c o le c tiv iş ti­ îndruma în aceeaşi măsură şi colec­ Colectivul nostru de muncă a muncă; extinderea mecaniză­ trecute. De asemenea, s-au
tivul postului U.T.M. de control a înţeles din timp că producti­ rii la operaţiunile de doborît, luat măsuri pentru valorifica­
lo r la lu cru , în p o p u la riza re a cărui Igazetă este mult depăşită dc e- vitatea muncii este indicatorul rea superioară a masei lem­
venimente. economic de care depinde spo­ noase prin utilizarea buturilor
fru n ta ş ilo r, în e x tin d e re a e x p e ­ rirea nivelului producţiei şi ri­
Articole pe probleme actuale şi bi­ dicarea permanentă a nivelu­
rie n ţe i în a in ta te şi a m e to d e lo r ne redactate arc şi gazeta de perele lui de trai al oamenilor mun­
de la Sfatul popular al comunei Gal- cii. Ca urmare, la I.F. Dobra
re co m a n d a te d c ş tiin la a g ro te h ­ da de Jos. Atrage mai mult alentia secţionat, scos-apropiat, încăr­ şi crăcilor la fabricarea man­
articolul in care se vorbeşte despre productivitatea muncii a cres­
n ica . S u b în d ru m a re a o rg a n iz a ­ necesitatea grăbirii ritmului însămin- galului de bocşă.
lătilor dc primăvara şi in care era cut an de an. In anul 19G0, in­ Obiectivele propuse au şi
ţiilo r d c p a rtid , co le ctiv e le ga ze­ criticat consiliul de conducere al cat şi cojit.
G.A.C. din Galda de Jos care ră­ dicele de productivitate s-a iost traduse in fapt in mare
te lo r d e p e r e te a u d a to r ia să măsese în urmă cu executarea aces­ Considerăm lotuşi că n-am măsură în primul trimestru
tor lucrări. In urma publicării arti­ realizat în proporţie de 113,14 făcut totul pentru creşterea • din acest an. In acest timp,
a tra gă in ju r u l lo r m u lfi cores­ colului colectiviştii din Galda do Jos productivităţii muncii. De personalul lehnico-adminisira-
au intensificat mutica, au folosit la la sulă, in 1961 în proporţie aceea, pentru viitor, am pre­ tiv, precum şi numărul munci-
p o n d e n ţi v o lu n ta ri d in rin d u l maximum timpul prielnic şi au recu­ conizat măsuri care să ducă la lorilor auxiliari, nu a iosl mă­
perat răminerea in urmă. de 113,63 Ia sută, in 1962 iu obţinerea unor realizări şi mai rit, iar indicele de utilizare a
c o le c tiv iş tilo r fru n ta şi şi cu a ju ­ frumoase. In acest scop, pen­ masei lemnoase a înregistrat
A rtic o le învechite proporţie de 103,51 la sută, iar tru anul 1963, am prevăzut o o creştere de 2 la sulă faţă
to r u l a cestora să scoa tă cu re ­ redistribuire a sarcinilor pe de cel planificat.
In comuna Sibişel, raionul Oraştic, in primul trimestru al aces­ compartimente, iar în cadrul
g u la rita te e d ilii În g rijit red a c­ colectiviştii muncesc cu însufleţire compartimentelor pe oameni,
pentru a însăminta la timp culturile tui an, cu toate greutăţile în-
ta te, in te res a n te , b o g a te în c o n ­ de primăvară. Dar acest lucru nu este
oglindit de gazeta de perele, organ limpinate, productivitatea mun­
tin u i. L a g a ze tele d c p e re le tre ­ al organizaţiei de bază P.M.R. .şi al
sfatului popular comunal. La datado cii a fost mai mare decit cea
b u ie d c asem enea c ritic a te ră - lt aprilie la această gazetă de pere­
te se mai aflau articole publicate în planificată.
rn in c rile in u rm ă la în s ă m in - preajma zilei de 3 martie a.c., arti­
cole care vorbeau despre alegerile de
lă ri. p la n tă ri d c p o m i ş i v ii. la djpulati in sfatul popular comunal.
Cum poate fi calificat acest fapt dacă
cu ră ţa tu l p ă ş u n ilo r şi la a lte nu lipsă de răspundere ? Biroul or­
ganizaţiei de bază P.M.R. este con­
lu c r ă r i c e se e x e c u tă în a cea stă vins de utilitatea unei gazete de pe­
rete oaie să trateze la timp cele mai
p e rio a d ă . importante probleme ale satului, să in aşa tel ca serviciile supra­ PETRU ILINCAR
contribuie la îmbunătăţirea muncii,
M u lt e g a z e le d e p e re le a le să popularizeze fruntaşii şi metodele
lor. De aceea esle necesar ca intr-un
o rg a n iz a ţiilo r d c bază d in g o s ­ timp scurt organizaţia da partid să solicitate să nu fie majorate directorul I.F. Dobra
analizeze activitatea colectivului ga­
p o d ă r iile c o le c tiv e se o cu p ă cu zetei de perete şi să ia măsuri de
îmbunătăţire a muncii.
ră spu n d ere d c tra ta re a a cestor
Gazeta de perele din Sibişel nu es­
p ro b le m e , co n s titu in d un a ju to r le singura care nu reflectă preo­
cupările actuale ale colectiviştilor.
în sem n a t în m u n ca c o le c tiv iş ti­ Viai sint gospodării agricole colecti­ Dim m o n e a c o m is iilo r de fe m e i
ve în care, datorită faptului .că or­
lo r . A lte le însă n e g lije a z ă re ­ ganizaţiile de partid nu îndrumă su­
ficient colectivele de redacţie, gaze­
fle cta re a a c tiv ită ţii o a m e n ilo r tele de perete sint rămase în urma PENTRU ÎNFRUMUSEŢAREA pomi ornamentali pe spatiile 75 femei care, prostind peste
evenimentelor sau tratează proble­ ORAŞULUI verzi clin cvartal. 2.500 ore de muncă patriotică,
m u n c ii d e la sa le în a ctu a la me lipsite de importantă pentru co­ au curăţat de mărăcini şi au
lectivişti. Acum, în primele zile căl­ LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE împrăştiat muşuroaie înţele-
ca m p a n ie a g rico lă , ră m în m u lt duroase ah; primăverii, locui­ PE PĂŞUNE nite pe o suprafaţă de 87 ha.
Acum când !a sate se dă bătălia torii oraşului Deva au între­ De asemenea, pe suprafaţa de
în u rm a e v e n im e n te lo r, n u c o n ­ pentru grăbirea însămîntărilor de prins numeroase acţiuni de îli­ Comisia de femei din cadrul 87 ha,, ele au împrăştiat cite
primăvară, gazetele de perete trebuie ft umnseţare şi gospodărire a G.A.C. „Scînleia“ din Timpa, 2 0 0 kg. superfosfat, la fiecare
s titu ie un s tim u le n t. să aducă o contribuţie însemnată Ia oraşului. In cvartalul ,,23 Au­ comuna Băcia, şi-a inclus în hectar.
mobilizarea colectiviştilor. îndrumate gust“, din iniţiativa grupelor planul de munca lucrări care
A m le c lu ru t a cu m c ite v a z ile îndeaproape de organizaţiile dc de partid pe blocuri şi a co­ să vină în sprijinul campa­ In această acţiune s-au evi­
partid, colectivele gazetelor de pere­ misiei de femei, numeroase niei de primăvară. Unul din denţiat colectivistele Viorica
m a i m u lte e d ilii a le u n o r g a ­ le trebuie să pregătească ediţii cit locatare au efectuat 1 .0 0 0 ore obiectivele propuse este şi Marcu, Firomln Neagu, Vio-
mai atractive, legate sirius de preo­ de muncă patriotică. Ele au acela de curăţare a păşunii. nela Bufnilă, Maria Creţu,
zete d e p e re le d e o rg a n iz a ţii­ cupările colectiviştilor. In aceste zi­ săpat, au nivelat şi au plantat Piuă in prezent la această ac­ Olga Stancu şi altele.
le începe însămintarea porumbului, ţiune au participat zilnic cile
lo r d c p a rtid d c la sale. la tă principala cultură din epoca ll-a a
campaniei. Gazilele de perete au da­
con s ta tă rile fă cu te cu acest toria să publice articole in oare să S tru n g a ru l S i­
se vorbească despre experienţa frun­
p rile j. taşilor in cultura porumbului, să se \ O IE ISI A m ia n Puseu, d c
popularizeze agrotehnica înaintată şi
măsurile luate pentru succesul aces­ la U .R .U .M . P e ­
tei lucrări. Nu trebuie apoi scăpate
din vedere lucrările ce se desfăşoa­ —g u s t ; S E B E Ş : R e g ă s i r e a tro ş a n i îşi d e­
ră pentru sporirea bazei furajere ş.a.
Edi|ii interesante— „la zi" L2adi& cin e ­ p ă ş e ş te p la n u l
Este de datoria organizaţiilor de
La gazeta dc perele a organizaţiei partid de a face ca fiecare gazetă de m a to g ra fu l „ P ro g re s u l“ ; S tră zile z iln ic cu 5 0 -0 0
de bază P.M.R. din G.A.C. Miercurea perete să fie un agitator înflăcărat
articolele se schimbă cu regularitate. în campania agricolă de primăvară. 20 APRILIE 1963 a u a m i n t i r i — c i n e m a t o g r a f u l ,,,11 . la sula.
Ultima ediţie cuprindea (articolele:
„Ce fel de seminţe folosim în cam­ GH. PAVEL Sadoveanu“ : O R A Ş E I E : Sub cu­
pania de primăvară“, „Cum se des-
lăşoară munca în sectorul zootehnic“ Programul 1 : 5,07 Muzică inter­ —p o l a a l b a s t r ă c in e m a to g ra fu l ..V .
şi „Contribuţia fierarilor şi rotarilor pretată de fanfară; 5,40 Cinlece
la buna desfăşurare a campaniei de şi jocuri populare ,- 6,20 Emisiunea —R o a i l ă “ ; P o v e s i c d e s p r e o f a l ă
primăvară“. Arlicolele erau îngrijit pentru, sate ; 6,30 Muzică popu­
redactate şi reflectau preocupările ac­ lară ; 7,10 Melodii de estradă; c in e m a to g ra fu l “„ F l a c ă r a ; I I A -
tuale ale colectiviştilor. In articolul 7,30 Sfatul medicului; 7,45 M r-
„Ce fel de seminţe folosim in cam­ şuri sportive; 8,08 Muzică uşoa­ 7 —E G : L ă s a r e a n o p ţ i i c in e m a ­ In campania de primăvară să desfăşurăm
pania de primăvară“, se arăta impor­ ră ; 8,30 Valsuri sim fonice: 9,00
tanta utilizării unor seminţe de cali- Roza viaturilor; 9,25 Melodii to g ra fu l „ P o p u la r“ ; B R A D : P e rm i­
l.ue în sporirea producţiei agricole
la hectar şi faptul că în pri­ —s ie p e ţ ă r m c in e m a to g ra fu l „S i. © largă muncă politică de masă
măvara aceasta, la porumb, colecti­
viştii vor folosi pe aproape ţoală ro ş ie “ ; I.O N E A : P a rte a la d e v i­
suprafaţa planificată numai seminţe
dubiu hibride din generaţia I şi a — “ ;n ă c i n e m a t o g r a f u l „ M i n e r u l (U r m a r e d in p a g . l - a ) larizalc, să se organizeze convorbiri cr-.sai ca agitatorii, în convorbirile
ll-i !n alt articol se arată contri­ ale agitatorilor pe marginea recoman­ pe care le organizează, să explice oa­
buţia însemnată pe care au adus-o populare romîneşli şi ale minori­ 7 —E I U Ş : P a r t e a t a d c v i n ă cin e ­ cum se vor executa lucrările depinde dărilor Consiliului agricol regional menilor cauza pentru sare semăna­
fierarii şi rotarii la buna desfăşu­ tăţilor naţionale; 10,00 Tarantele ; şi obţinerea recoltelor. Dc aceea se Hunedoara cu privire la cultura po­ tul porumbului trebuie făcut atunci
rare a campaniei agricole de primă­ 10,15 Cîntece pentru cei mici; m a to g ra fu l „ V R o a ilă “ ; Z L A T N A : cere ca în aceste zile, toate organiza­ rumbului în anul 1963. citul temperatura iu sol a ajuns la
vară prin efectuarea unor reparaţii 12.20 In săli şi pe stadioane; 14,00 ţiile de partid de la sate să-şi intensifi­ 8-10 grade C. Să se arate concret ce
de calitate la atelajele gospodăriei Muzică uşoară cerută de ascultă­ —P a r t e a t a d c v i n ă cin e m a to g ra ­ ce activitatea, să mobilizeze masele în Organizaţiile de partid din S.M.T. !e.MMiună a Însăminta mai devreme
colective. Şi articolul despre „Cum se tori ,- 14,30 Muzică populară din executarea campaniei, să ridice în­ au obligaţia să desfăşoare o temei­ sau mai tîrzin, ce prejudicii aduce
desfăşoară munca în sectorul zoo­ “ —f u l „ M u n c i t o r u l ; I L 1 A ; F e l e l e treaga muncă politică dc masă la ni­ nică muncă politică iu rindul meca­ aceasta. Datoria organizaţiilor de
tehnic“ este actual, folositor. In ol se velul actualelor sarcini. nizatorilor pirilru a le explica impor­ parlid, a agitatorilor este de a popu­
arată cum muncise colectiviştii din cin e m a to g ra fu l „ G h . D o ja " ; A P O L - tanta hotărîrii cu privire la premie­ lariza fruntaşii în producţie, metode­
brigada zootehnică pentru a spori Din iniţiativa organelor şi organi­ rea tractoriştilor, datoria pe care a- le bune folosite şi rezultatele obţi­
p'oduclia de lapte, carne şi lină, se Banat; 10,15 Vorbeşte Moscova; —D U L D E S U S . F e l e l e cin e m a ­ zaţiilor dc partid au fost organizate ceşlia o au de a contribui prin mun­ nute, folosind în acest scop convor­
arată practic cura se întocmesc ra­ în iarnă şi întîlni-ri cu caracter de ca lor la obţinerea unor recolte cil birile, gazetele d > perele, panourile,
ţiile. Ura bine dacă articolul ar fi 16,45 Orchestre de muzică popu­ to g ra fu l „23 A u g u s t“ . schimb da experienţă la G.A.C. frun­ mai mari pe loturile pe care le lu­ graf irole, staţiile de radioficare, ma­
vorbii şi despre pregătirea păşuni­ taşe. S-au organizai schimburi dc ex-.. crează. Este bine ca birourile orga­ terialele din „Carnetul agitatorului“,
lor, mai ales că la G.A.C. din lară ale Filarmonicilor de sta t; perientă între legumicultori, nenumă­ nizaţiilor de bază şi conducerile u- din pr;să etc.
Miercurea anul acesta s-au făcut su- raţi brigadieri au fost şcolarizaţi la nitătilor agricole, conlrolind îndea­
praînsamînlări, s-au curăţat de mu­ 18.21 Program muzical pentru (Buletin diferite cursuri în cadrul cărora a proape mersul lucrărilor in campa­ Organizaţiile de partid din G.A.S.,
şuroaie şi scaieţi suprafeţe însemna­ fost popularizată experienţa unităţi­ nie, să se inlilnească în mod siste­ S.M.T. şi G.A.C. trebuie să antreneze
te de păşune. fruntaşi în producţie din industrie lor fruntaşe in producţia de legume. matic cu brigadierii, cu şefii de echi­ pe fiecare membru şi candidat de
Esle cazul ca, încă din campania dc pă, cu tractoriştii şi să stabilească paitid în aşa fel Incit aceştia să lie
Gazeta de perete a organizaţiei de şi agricultură,- 21,30 Muzică de primăvară să se pună în aplicare pe împreună ce trebuie făcut pentru a in fruntea acţiunilor, iar prin exem­
partid din G.A.C. Miercurea al cărei scară cit mai largă melodele înain­ doua zi. unde tribuie intervenit pen­ plu1 lor personal să însufleţească pe
dans. -• tate datorită cărora unităţile frunta­ tru ca munca să meargă mai bine toţi cei ce muncesc în agricultură.
responsabil este Iov, Ion Ludoşan, es- şe au obţinui recolte bogate. Orga­ şi să se respecte regulile agrotehnice.
@Ln.m ia PENTRU 24 ORE nizaţiile de partid au datoria de a Alături de comunişti, in desfăşu­
populariza larg recomandările sec­ Esle cunoscut faptul că in anotim­ rarea muncii politice de masă trebuie
20 APRILIE 1963 Vreme nestabilă cu cer schim­ ţiei dc cereale şi plante tehnice a pul de primăvară urmează să se exe­ antrenaţi tovarăşii din activul fără
bător, temporar noros. Vor că­ Consiliului Superior al Agriculturii cute, pe lingă însămînlări şi arături de parlid, tineretul, femeile, deputa­
—D E V A : V a c a n t ă l a m a r e c i­ dea averse de ploaie însoţite pe cu privire la avantajele extinderii în şi alte lucrări ca plantări dc pomi şi ţii sfaturilor populare. Printr-o acti­
alocuri de descărcări electrice. cultură a hibrizilor dubli de porumb, vită de vie, întreţinerea livezilor de vitate politică desfăşurată intens,
n e m a to g ra fu l ..P a tria " D e s tă in u iri Vîntul va sufla moderat prezentînd folosirea îngrăşămintelor, timpul op­ pomi, curăţatul păşunilor, amenajări prin antrenarea tuturor forţelor di
intensificări locale şi temporare tim de semănat, asigurarea unei den­ de răsadniţe, de grădini pentru le­ care dispun organizaţiile de partid,
— cin e m a to g ra fu l „F. S irb u “ ; din sectorul sud-vestic. Tempera­ gume şi zarzavaturi, lucrări de întri- trebuie să creăm în rindul oamenilor
tura staţionară. In cursul zilei sităţi corespunzătoare a plantelor tincre a culturilor dc toamnă. Toate muncii din agricultură o atmosferă
.U U X E D O A R A M a rile s p e ra n ţe maximele vor ii cuprinse intre 16- trebuie făcute bine şi la timp, deoa­ de muncă entuziastă, plină de răs­
22 grade, iar noaptea minimele In­ etc. Paralel cu aceasta să fie popu- rece tărăgănarea lor înseamnă pier­ pundere, care să menţină un ritm de
— cin e m a to g ra fu l „ V ic to ria “ ; S I­ tre 6 - 1 2 grade. deri. Trebuie depusă o muncă susţi­ muncă susţinut pe întreaga durată a
nută pentru fertilizarea în întregime campaniei.
M B R IA : D ă -i în a in te fă ră g r i­ PENTRU URMĂTOARELE a suprafeţelor destinate culturii legu­
3 ZILE melor şi zarzavaturilor, pentru pregă­ Este în acelaşi timp de datoria sfa­
— *j ă c i n e m a t o g r a f u l „ I . P i n l i l i e ; tirea seminţelor din soiurile cele mai turilor populare, consiliilor agricole
Vreme umedă cu temperatura productive, a utilajelor ce sc vor raionale şi orăşeneşti, a specialişti­
—P E T R O Ş A N I : C a m e l i a cin e m a ­ staţionară. folosi la lucrările clin grădină ctc. lor din agricultură să controleze şi
să ajuta G.A.C. în efectuarea lucră­
“ ;t o g r a f u l „ A l . S a b i a In e le le g lo ­ .Vtivilatea politică trebuie să vi­ rilor 1 timp şi la un înalt nivel agro­
nă în sprijinul organizării judicioa­ tehnic. Să se urmărească zi de zi
—r i e i cin e m a to g ra fu l „7 N o ie m ­ se a tuturor forţelor, a întregii munci, starea timpului, a terenurilor, să se
astfel ca aceasta să se desfăşoare cu indice consiliilor dc conducere ale
—b r i e “ ; A L B A I U L I A : L u p c n i 2.0 o mare intensitate, să se prevină şi gospodăriilor, suin şi cînd să fie fă­
să se înlăture orice neajuns, iar fie­ cute lucrările de arături, însămînţări,
— c in e m a to g ra fu l „ V ic to r ia “ ; M u z i­ care maşină, atelaj, să dea maximum să pievină eventualele deficiente care
de randament. Paralel eu aceasta va s-ar ivi.
—c a n t u l o r b cin e m a to g ra fu l „23 A u - trebui să se asigure executarea lu­
crărilor di cea mai bună calitate. A- Cadrele de specialişti din agricul­
Mam aia in prag de sezon gitatorii trebuie să explice mecaniza­ tură sint chemate ca în aceste zile
torilor şi colectiviştilor de ce esle să-şi mute centrul activităţii lor pe
V a lu r ile u riaşa a le m ă rii, s lîrn ile d in ce le m a i h u n e d e re cre e re şi tea lo c u lu i, cu m că o d in io a ră lo c u ­ că rie , p e c a r e -l în tîln in i în stin g ă , nevoie ca însămînlănle să sc efec­ ogoare, acolo unde se decide soarta
d is tra c ţie . s -a m a i m ic ş o ra t. P r in t r -o s e rie d c tueze înlr-un timp scurt. Atenţie deo­ recoltei. Invătînd din experienţa a-
d e v ia tu rile fă r -d c o b s ta co le a le ie r­ lu c ră ri d c d ra g a re şi asanare, s-a să -şi p etrea că a ici va ca n ta . In sezo­ sebită trebuie dală repartizării agi­ riului trecut, conducerile unităţilor a-
c îş lig a l d in e l o în tin s ă . su p ra fa ţă tatorilor pe brigăzi şi echipe, instrui­ gricole au datoria să ia asemenea
r ile acestea era u s tră b ă tu te d o a r de ca re lă rg e ş te p e rs p e ctiv a p a rc u lu i d in n u l a n u lu i tre cu t, b u n ă oa ră , sta ţiu n e a rii lor cu sarcinile concrete ce le măsuri tehnice şi organizatorice in­
ju r u l s ta d io n u lu i „1 M a i“ . A u în c e ­ revin in această perioadă. Ei trebuie cit lucrările din campanie să se poa­
n ii, s -a u p o to lit, lă s in d în u rm ă p la ja N u d ep a rte de p la jă , in tre h o te ­ p ă s to ri. E ra u p re fe ra te p e n tru fio p a - p u t şi lu c ră rile d e a m e n a ja re a m a ­ să fie aceia care, prin exemplul lor lă desfăşura în cele mai bune con­
lu r ilo r la cu lu i, ca re v o r f i în tă rite personal şi prin munca de lămurire diţii. In acest scop, să se folosească
lin iş tită . P o d u l d c g h ea tă d c pe la ­ p rin p e re u ri d e beton . D c -a lu n g u l a g ă z d u it m a i m u lt d e 120.000 d e a color d!n colectivul în care lucrea­ fiecare zi şi oră bune de lucru, în-
lo r, a co lo u n d e p in ă m a i ie r i p a tro ­ ză, să contribuie la mobilizarea co­ tieaga capacitate a utilajelor, lucră­
lu rile „ A u ro ra “ şi „ S e le c t", în co n ţi s u rile tu rm e lo r d e o i ce v e n e a u d in n a u s tu fu l şi p a p u ra , se a m e n a je a z ă p e rs oa n e d in peste 30 d c ţă ri, p r in ­ lectiviştilor şi mecanizatorilor pentru rile efeotuîndu-se pe măsură ce tere­
p e lu ze cu f lo r i şi se p la n te a z ă a rb o ri a se asigura efectuarea tuturor lu­ nul se zvîntă.
c u l S iu lg liio l s-a f r in l d c m a i m u ltă n u a re a c o m p le x u lu i c o m e r c ia l d a t în in te rio ru l D o b ro g c i spre a se adăpa o rn a m e n ta li. M in d ria s ta ţiu n ii ră m în crărilor agricole în cele mai bune
insă lo t c o n s tru cţiile . G u s tu l a rtis tic condiţii şi în timpul optim. Fiecare Acordind atenţia cuvenită desfăşu­
v re m e , ia r în p a rc u ri v e rd e le g a z o ­ —d i n a p a d u l c e a „ l a c u l u i l a p t e l u i “ şi fa n te z ia ş i-a u d a t a ic i m in a în m i­ tre ca re A n g lia . B ra z ilia , R .S . C e h o ­ rării în bune conditiuni a lucrărilor
n u n a te le îm p le tiri a le b e to n u lu i cu brigadă, echipa şi colectivist să cu­ agricole, organele şi organizaţiile de
fo lo s in ţă a n u l tre cu i, se p ro file a z ă s tic la şi m a te ria le le p la s tice . s lo v a că . E lv e ţia . F ra n ţa , R .D . G e r ­ partid, organizaţiile dc tnasă, cadrele
noască bine sarcinile din plan ce le- dc specialişti pot să-şi aducă o con­
n u lu i ş i-a în c e p u t u rcu ş u l. M u lte d c p e a cu m . d in tre sch e le şi a rm ă ­ cu m s -a r tra d u ce d in tu rce şte n u m e le tribuţie de scamă la realizarea sar­
au fost repartizate, tarlalele pe ca­ cinilor trasate de partid în vederCa
s în t a ic i la M a m a ia s e m n e le c a re —t u r i m ană, In d ia , J a p o n ia , U .R .S .S ., R .P . continuei dezvoltări a agriculturii
re voi lucra şi ce producţii vor tre­ noastre socialisto.
scena, ca b in e le şi a m fite a ­ d e azi a l la c u lu i S iu lg liio l. N u d ep a r­ P o lo n ă , S .U .A . şi R .P . U n g a ră .
bui să obţină. De asemenea este ne-
vestesc sosirea p rim ă v e rii. S i în p r i­ tru l sp a ţios a l u n u i m o d e rn te a tru te s -a în fir ip a i cu v re m e a o m ică

m u l rîn rl zv o n u l u n e i m u n ci în s u fle ­ P e lin g ă p ito re s cu l lo c u rilo r şi m ă ­

în a e r lib e r cu 1.200 d e lo c u r i. P e aşezare d c p ă s to ri, ca re v a lo rific a u re ţia c o n s tru c ţiilo r n o i, la p re s tig iu l

ţite , ca ra cte ris tic a cestu i a n o p lim p de m a lu l la cu lu i S iu lg liio l, p e lo c u ri la p te le d c la o i şi de u n d e i se tra g e

in te n s e p r e g ă tir i p e n tru a sigu ra rea p e c a re -l ciş tig ă M a m a ia c o n trib u ie

p in ă n u d e m ult. p u s tii, n ă p ă d ite d e p ro b a b il şi n u m e le : că ci v a ria n ta şi c o n fo rtu l h o te lu rilo r c it şi m ereu

c o n d iţiilo r o p tim e de re cre c re v iito ­ stu fă riş, se în a lţă în p re ze n t un fr u ­ turcească a tra d u c e rii c u v în tu lu i M a ­

r ilo r oa sp eţi a i s ta ţiu n ii... m a i b u n a d e s e r v i r e <i v i z i t a t o r i l o r .

m os clu b n a u tic, cu un m ic p o rt p ro ­ m a ia în sea m n ă ..sa lu l u n tu lu i“ . A ş e ­ In tc rio a re lq h o te lu r ilo r v o rb e s c d e la

Citeva. noutăţi p riu p e n tru a costa rea a m b a rc a ţiu n i­ za rea s-a m ă rit cu tim p u l, ia r o c u ­ sin e d e sp re g r ija p e n tru a s ig u ra re a
lo r s p o rtiv e şi d e a g rem e n t. E ch ip e le p a ţia lo c u ito r ilo r săi s-a e x tin s . D a r
u n o r c o n d iţii d e c o n fo rt u ltra m o d e r­

d c d u lg h e ri şi fie r a r i b e lo n iş li c o n ­ n u m e le d e M a m a ia s-a p ă stra t. S a lu l ne : p a rd o s e li d in p la s tic, co v o a re ,
t Ie ş in d d in h ib e rn a re , v ile le , h o te ­
d use d e C o n s ta n tin N e d e lc u şi Io n e x is tă si a zi. L im b a d c n is ip d in tr e
t lu r ile şi re s ta u ra n te le ş i-a u d a t jo s In iliin d u -s e tra n sform a rea lito ra ­ m o b ilie r in tr-u n s til o rig in a l, d u la ­

( V îlc n au te rm in a l lu c ră rile la sol m a re şi la c a c o n tin u a t să ră m in ă lu lu i ro m în c s c in tr -u n c o m p le x u n ic p u ri ascunse în p e re ţi, ca m ere de

o b lo a n e le şi ş i-a u d esch is fe re s tre le . m a i d e p a rte p u stie, n ă p ă d ită d e -o

* A u în c e p u t a m e n a jă rile , c u ră ţe n ia şi şi dau zor cu p re g ă tirile p en tru tu r­ d e s ta ţiu n i b a ln c o -c lim a lc r ic e , s-a to a le tă cu d u şu ri, fo to lii, p e rd e le , ta ­

( m o b ila re a . M u n c ito rii şi h o rtic u lto rii na rea b e lo a n e lo r p rim u lu i p la n şcu . v e g e ta ţie săracă, s p e c ific ă a ce s to r te ­ crea t p o s ib ilita te a v a lo r ific ă r ii d in b lo u ri, te le fo a n e te le v iz o a re şi n e ­

t L u c r ă r ile s in t m a i a va n s a te la c o n ­ re n u ri n is ip o a se . A c u m c ite v a d e c e ­ p lin a p ito re s cu lu i şi u tilu lu i M a ­ n u m ă ra te a lte m o tiv e d c în c în la rc .
) au în cep u t lu c ră rile d e a m e n a ja re a
m a iei. A n ii d in u rm ă au în re g istra t T o t u l este fă c u t p a rcă a n u m e p e n tru
t s tru c ţia s ta ţie i d e s e rv ic ii-a u lo , cu n ii, c i(iv a m o ş ie ri, in d u s tria ş i sau
p a rc u rilo r şi s p a tiilo r v e rz i şi d c e x ­
ra m p e d e sp ă la re, in s ta la ţii d e în tr e ­ c o m e rc ia n ţi, d e s iin în d u -i fru m u s e ţea un ritm im p e tu o s d e d e z v o lta r e : în a u m p le d e lu m in ă şi lin iş te o d ih n i­
tin d e re a a cestora în zona n o ilo r
p e tre c e rilo r, d esfrîu lu i. şi u n o r n o i L95 8 —
A c o n s tru cţii. A u fo s t aduşi şi p la n ta ţi ţin e re ş i a te lie r m e c a n ic , ce se c o n ­ 14 h o te lu r i c u 2.S15 lo c u r i: toa re, p e n tru a accen tu a n ota de in ­
în m o
) stru ieşte în a p ro p ie rea h o te lu lu i surse d e v e n itu ri, au a le s -o p e n tru — 75 h o t e l u r i c u S .S 1 0 tim ita te ş i c o n fo r t. A c e s to r a v in să
# a ici p ilc u ri de c o p a ci m a lu ri, în a lţi,
„ P a rc “ . P e lin g ă d ru m u rile d c acces co n s tru ire a p r im e lo r v ile . lo c u r i; în p re ze n t 33 d c h o te lu ri cu li se ad a uge a lte le : ş e zlon g u rile şi

ca re v o r d a un aspect n o u s ta ţiu ­
A şi p a rc a je le p r o p rii ce se a m e n a je a ­
A n ii. V e n in d d in sere, m ii d c f lo r i. C u c irc a 20 d e a n i în u rm ă , s ta ţiu ­ a p ro a p e 15.000 d e lo c u r i. H o t e lu r ile u m b re le le m u ltic o lo re d c p e p la ja
ză a ic i, în a lic o p t p u n cte a le sta­
A tr a n d a fir i şi a r b o r i o rn a m e n ta li îşi nea nu cu p rin d e a m a i m u lt d e o d u ­ „ P e r la “ şi „ P a r c “ n u m ă ră 12 ş i res­ în s o rită , m a g a zin e le cu lo t fe lu l de

ţiu n ii s în t în lu c ru s ta tii d c p a rc a re zin ă d c v iliş o a rc p ro p rie ta te p a rti­ p e c tiv 14 e ta je . A lte le au 10, a lte le p rod u se a lim e n ta re şi in d u s tria le , a r­

I în ce p a d ou a v ia tă în p a rc u rile M a ­ a c o p e rite p e n tru a d ă p o s lirca n u m ă ru ­

A m a ie i. S e m n u lu i este d a t în c ă d e la cu la ră . p a la tu l d c v a ră a l re g e lu i, însă. ră s p u n z în d u n u i gu st d e îm b i­ tic o le d c p la jă şi a rtiza n a l, c lu b u ­

t in tra re a iu sta ţiu n e , d e p e b u le v a r­ lu i m a re d e a u to v e h icu le care p o ­ c a z in o u l şi un h o te l s in g u ra tic spre —n a r e a r m o n i o a s ă ş i c o l o r i t v a r i a t rile , lib ră riile , e x p o z iţiile , film e le ,

A!t d u l L e n i n . u n d e a î n c e p u t p l a n t a r e a posesc în tim p u l s e zo n u lu i. M a m a ia n ord . pe m u lu l m ă rii. A d e v ă ra ta p ir - c ite 4 e ta je . A s p e c tu l a cesta e sle în ­ c o m p e tiţiile s p o rtiv e , p lim b ă rile pe
îşi v a în tr e g i a s p e ctu l şi cu a lte c o n ­ tu ire a p ito re s cu lu i lo c u rilo r, a m in u ­
A tra n d a firilo r. la c si m a re cu a m b a rca ţiu n ile dc

s tru c ţii şi a m e n a jă ri a fla te în p re ­ n a te i p la je ca n is ip u l său fin , i-a tregit. cu c e le p e s te 20 d c re s ta u ra n ­ a grem en t, p a rfu m u l m iilo r de flo r i —i/—.y—,/—«r 'i 1/ 11 11—*i—¦t—>t—> (—'• f —i /-

AA p r e g n a n t a i c i . i l d a u ş i d e AGENŢIA OFICIULUI DE CONTROL
Io n u l n o u lu i, cu fie c a re an m a i zent. în lu c r u , p r i n t r e c u r e c e a a C a - fo st d ă ru ită acum , in a n ii p u te rii te în ca d ra te în c o m p le x e le h o te lie re ,
z in o u lu i-b a r c a re se v a te rm in a in p op u la re. AL MĂRFURILOR DEVA
d a la şi în p lu s , c irc a 5.000 d e p e rs o a n e
Ccaută pentru angajare la colecti vul O.C.M. de pe lingă C.S.H., |
A aceasta c o n s tru c to rii. O a ra tă s ch e le le n u m eroa sele b a ru ri, c o fe tă rii, m a g a ­ ca re lu crea ză zi de zi la s e rvire a [ personal lelinic în următoarele specialităţi:

A nou în ă lţa te, u ru itu l b e to n ie re lo r, to a m n ă , un s o la r pe p la ja n o rd ică ..Perla'' staţiunilor zin e co m e rcia le , ce n tre d c ră c o rito a ­ p ro m p tă a o a s p e ţilo r. © doi tehnicieni — specialitate siderurgie
de pe litoral
AA d u - l e - v i n o - u l n e î n t r e r u p t d e a u t o c a ­ a s t a ţ i u n i i e t c . re, te re n u ri s p o rtiv e , m ic i la cu ri a rti­ „ P r in s p le n d o a rea sa. M a m a ia ca ­ ® un tehnician — specialitate maşini unelte

A m io a n e în c ă rc a te cu m a te ria le . C o n ­ p ă tă a ccep ţiu n ea d e m in u n a t în lim ­ Condiţiile de angajare sint cele prevăzute de H.C.M. 1053/1960.1
Solicitanţii se vor adresa la O.C.M. Deva, strada Horia nr. 2 , 'J
fic ia le şi a le i, to a te d isp u se d u p ă ba ro m în ă “ . C re d cu această a p re ­ Ltelefon 471.
r
A s tru c ţiile p e ca re le rid ic ă m acum Aduceri aminte... M a m a ia îşi m e rită , p e d re p t c u - o c o n ce p ţie a rh ite c tu ra lă m od e rn ă şi cie re . p e ca re am g u s il-o p rin tre n e ­ ^ v—t \—/u» J U u li
A — spune in g in e ru l N ic o la e O n iccl.
A —ş e f u l ş a n t i e r u l u i vînl. a c e a s tă d e n u m i r e . E a a r e n ă s ­ to to d a tă în d iu z n e a lă , in tr-u n vast n u m ă ra te le n o tă ri fă cu te d e v iz ita ­
s in t m e n it e să
L im b a aceasta d c n is ip d in n o rd u l

A com p lete ze a rh ite c to n ic a im p u n ă to a ­ C o n s ta n te i, situ a tă in tre M a rc a N e a ­ cut, e la lîn d u -ş i în tre g u l p ito re s c şi p a rc ca re în sum ează p este 70 d c h e c­ to r i în a lb u m e şi c u r ii d c im p re s ii,

A re lo r c o m p le x e de h o te lu ri, resta u­ g ră şi la cu l S iu lg liio l p e o lu n g im e s p le n d o rile a rh ite c tu ra le , a b ia în a n ii e x p r im ă c e l m a i l/in c c e e a ce se

d in u rm ă . Se fa ce a n u n ţa tă p r iv i­ ta re .
r ilo r în că ilin ora şu l C on sta n ta , p rin
At d e c ir c a 15 k m ., a c ă p ă ta t în f ă ţ iş a ­ fin a le spun e în c ite v a cu v in te d espre

ra n te şi n u /ga zin e rid ic a te în a n ii M a m a ia este re n u m ită astăzi nu M a m a ia z ile lo r noa stre.

rea p e ca re n e -o o fe ră a stăzi a bia

d in u rm ă. să a s ig u re , p e lin g ă c o n ­ —in a n i i d in u r m ă şi ca este in în ă lţim e a h o t e lu r ilo r ei. „ S u r p r iz e le “ n u m a i în ta ră , c i şi peste h ota re. N. SIMION
corespondentul Agerpres
d iţiile o p tim e de cazare crea te p in ă în n o ire . B ă trîn ii p o v es te s c d in ce le le in tim p in ă în a in te d e a in tra in Z e c i d e m ii d e oa sp eţi d in d ife rite peniru regiunea Dobrogea

a cu m in a cea stă s ta ţiu n e , ş i c o n d iţ ii a u z ite d e la b ă tr în ii lo r d e p r in p a r­ staţiu nea, p ro p riu -z is ă . L a c u l T ă b ă - ta ri d e p e g lo b v in în fie c a re sezon

«¦*.«.«>