Page 65 - 1963-04

rT';", r^doara-Ucva ;
Anul XV. Nr. 2587
foaie tonele
L u c r ă r ile a g r ic o le d in c a m p a n ia d e p rim ă v a ră se d esfă şoa ră cu b u ric
re z u lta te în c e le m a i m u lte u n ită ţi a g ric o le d in ra io n u l Ilia . E x is tă însă
f i g o s p o d ă rii c o le c tiv e u n d e situ a ţia a ră tu rilo r şi în s ă m în fu rilo r, se p re ­
zin tă sub n iv e lu l p o s ib ilită ţilo r . In r în d u r ilc de fa (ă red ă m u n e le aspecte
con s ta ta te în c it a a G .A .C . d in r a io n u l Ilia .
C în d toţi p u n u m ă ru l
Inginerii Liviu şi Viorica Ardeanu
împlinesc un an tle cind au losl
repartizaţi să lucreze în gospodăriile
colective din Boz şi Brănişca. Li
şi-au propus încă din primele zile
ca aici, la noul lor loc de muncă,
sa îmbine cit mai armonios cunoş­
tinţele teoretice cu practica. Prin
cunoştinţele temeinice pe care le
posedă, tinerii ingineri au reuşit ca
in scurt timp să fie stimaţi şi as­
cultaţi de toţi colectiviştii, iar indi­
caţiile tehnice date de ei să iie
aplicate întocmai in activitatea prac­
tică a gospodăriei.
Drept rezultat al interesului ma­
nifestat ele conducerile gospodăriilor
colective şi organizaţiile de partid
U rm în d ex em p lu !
v e c in ilo r
Colectiviştii din Bretea Mureşană
s ,nt vecini cu cei din Boz şi Bră-
nişca. Atit unii cit şi alţii sint cu­
noscuţi in îaion ca oameni harnici
şi buni gospodari, intre ei există o
întrecere continuă în toate domeniile
de activitate. Cind cei din Brănişca
sau Boz încep o lucrare in cimp,
exemplul lor este urmat şi de cei
din Bretea Mureşană sau invers. Si
rezultatele obţinute sint din ce în
ce mai bune: s-au însămînţat toa­
ta cele 19 ha. planificate cu floa-
rea-soarelui, 18 ha. cu cartofi, !5
ha. cu ovăz. 36 ha. cu borceag, 10
ha. cu sfeclă de zahăr, 43 ha. cu
trifoi şi lucerna în cultură ascunsă,
ier pe mai bine de 4 ha. au fost
p'antate sau semănate diferite le­
gume.
In cel mult 3 zile — aşa cum re­
lata inginerul qospodăriei — prin
folosirea deplină a maşinilor S.M.T.
si a atelajelor proprii va fi terminat
de însăminţat şi porumbul pe ţoale
cele 120 ha. In ncesl scop pină acum
ou fost executate lucrări de arături
şl discuit pe mai bine de 70 ha.
SA FIM
COOOOOOOO X5COOOOO o o o o o o o o o o o o o o o o
o n iv e lu l p n g o lir ii p ro fes io n a le a m u n c ito rilo r
§ A n de an creşte p ro d u cţia
° a g re g a te n o i, d e m a re ca p a cita te , a cre scut
§ d e im p o rta n te le s a rcin i ce le re v in .
g S -a d o v e d it lă o te la r ii s in i şi b u n i g o s p o d a ri a i m e ta lu lu i. E i u rm ă re s c e la b o ra re a co re ctă a o te lu lu i,
p .!«t u r n a r e a l u i c o n f o r m p r e s c r i p ţ i i l o r t e h n o l o g i c e , a s t f e l i n c i t p i e r d e r i l e d c o t e l să L e c i l m a i m i c i . [o s t insă ţj
L c a z u ri c in d n u s a a co rd a t s u ficie n ta a te n tie a cestei p ro b le m e . C a u rm a re , u til a n u l tre cu t, r it şi iii p rim a i t r i-
c- t n e s t r u a l a n u l u i î n c u r s s -a u î n r e g i s t r a t p i e r d e r i În s e m n a t e d e o t e l .
| In le g ă tu ră cu această p ro b le m ă am ce ru l p ă re re a u n o r to v a ră ş i de la o le lă r iilc M a rtin şi o ltln r in e le c tric ă
8 clin co m b in a t. Ia tă ră s p u n s u rile p r im it e :
COOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
Pierderile puteau fi evita
Tn primele două luni ale anului
noi am rămas sub plan cu o în­
semnată cantitate de oţel. O
parte din această cantitate pu­
tea fi recuperată prin elimina­
rea unor pierderi. E adevărat,
pierderile de oţel pe luna februa­
rie au fost mai mici cu 3,5 kg./
tona de oţel bun faţă dc luna
ianuarie, dar ele au fost totuşi
mari.
Această stare de lucruri se da-
toreşte în primul rînd evacuării
şarjelor la o temperatură scăzu­
tă. Se ştie că încărcarea minereu­
lui în cuptor depinde în mare
măsură de compoziţia chimică a
fontei primită de la furnale. Pri­
mele încărcări le-am executat
deci în raport cu compoziţia fon­
tei existentă în acel moment în
melanjor. Deoarece fonta pri­
mită ulterior de Ia furnalele 1-4
nu a mai avut aceeaşi compozi­
ţie chimică, încărcarea minereu­
lui nu s-a mai putut face con­
form cerinţelor. Acest lucru a de­
terminat răcirea băii, iar şarjele
au fost elaborate la temperaturi
scăzute.
Tot în primele două luni ale
anului, în hala de turnare, tem­
peratura oalelor a fost redusă
din cauza frigului, ceea ce a pro­
vocat blocarea capului de dop.
In acesL caz, deschiderea a fost
posibilă numai prin intervenţia
SÎM BATA 20 A P R IL IE 1963
xaa
din Boz şi Brănişca, a îndrumărilor
dale de inginerii Ardeanu, stadiul
lucrărilor in aceste unităţi este bun:
semănatul culturilor din epoca I s-a
terminat şi se lucrează din plin la
pregătirea terenului penlru insămîn-
ţtilul porumbului. S-au însăminţat 13
ha cu ovăz, 20 ba. cu cartofi, 43
ha. cu diferite plante furajere, 8 ha.
cu floarea-soarelui, 1 0 ha. cu dife­
rite legume etc. De asemenea au
fost arate şi pregăliie pentru in-
saminţarea porumbului peste 1 0 0 ha.
In u n ită ţile a g ric o le lu c r u r ile p e n lr u p re g ă tire a te re n u lu i ce v a l i s e m ă n a t c u p o ru m b se d esfă şoa ră cu m u ltă În s u fle ţire .
I V I O T O G R A F I E : M e c a n iz a to ri d in b rig a d a a X V I - a a S .M .T . d in A lb a lu lia , e x e c u ţi ud a ră tu ri pe o g o a re le G .A .C . d in O ie jd e a .
de o fc l Iu C o m b in a tu l s id e ru rg ic d in I I u n t d o m a. A ic i
" 8
cu oxigen sau dop de lemn, timp
în care temperatura oţelului din
oală a scăzut .şi mai mult. Dc
asemenea, transportarea oalei de
la o serie de lingotiere la alta
s-a făcut cu jetul deschis. Ca ur­
mare, de fiecare dată am înre­
gistrat pierderi însemnate de o-
ţel.
Faţă de această situaţie, comi­
telui de partid şi conducerea sec­
ţiei, în urma unui studiu minu­
ţios, au luat măsuri corespunză­
toare menite să ducă la înlătura­
rea pierderilor de oţel.
S-au introdus mai întîi nomo-
grame la dozare prin care se
arată cantitatea de minereu ce
trebuie încărcată în funcţie dc
compoziţia chimică a fontei. Au
fost, de asemenea, confecţionate
troci de încărcare, permiţînd a-
daosurile de minereu în timpul
afînării şarjei, numai în limita
prescrisă. In felul acesta s-a în­
lăturat posibilitatea încărcării u-
nci cantităţi mai mari sau mai
mici de minereu, faţă de cea
prescrisă, care ar duce la ră­
cirea băii de oţel.
Intrucît temperatura şarjei la
evacuare are un rol important în
reducerea pierderilor de oţel, am
înlăturat practica de control a
temperaturii după aprecierea pro­
belor luate din cuptor şi turna­
te pe o placă de fontă. In pre­
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! şedinţa plenară a Comitetului naţional
pentru apărarea păcii din R.P. Pomină
Vineri a avut loc: în Capitală şedinţa plenară a pace din ţara noastră le va organiza in trimestrul
Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. II.al acestui an, precum şi o informare privind Fon­
Pomină. dul Păcii.
După cuvinlul de deschidere rostit de acad. N. Gh. La discuţii au luat cuvîntul Suzana C.idea, preşe­
Lupu, vicepreşedinte al Comitetului naţional pentru dinta Consiliului naţional al femeilor, acad. Geo Boq-
apărarea păcii, acad. Horia Hulubei, vicepreşedinte al za, vicepreşedinte al Comitetului naţional pentru apă­
Comitetului naţional pentru apărarea păcii, a prezen­ rarea păcii, preot Alexandru Ionescu, Vasilc Muşal,
tat informarea cu privire la lucrările sesiunii prezidiu­ vicepreşedinte al Consiliului Central al Sindicatelor,
lui Consiliului Mondial al Păcii care a avut loc Ia Gh. Pop, secretar al Comitetului regional de luptă
Malmo, la 2 şi 3 martie 1963. pentru pace Maramureş.
In continuare Sanda Rangheţ, secretar al Comitetu­ Participanţii la plenară au aprobai planul de acţiuni
lui naţional pentru apărarea păcii, a prezentat pro­ prezentat.
iectul planului de acţiuni pe care mişcarea pentru
(Agerpres)
Manifestări consacrate aniversării
a 93 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin
In Capitală şi în ţară au continuat fa ‘. Iu încheiere n urmat un pro­
să aibă ioc vineri numeroase mani­ gram artistic susţinui de ai lori de
festări cultural-arlistice consacrate la l calmi National „I. L. Caragia-
aniversării a 93 de ani de la naşte­ le şi solişli ai Teatrului de Opera
rea lui VlacJimir 11ici Lenin. si Balei al R.P.R.
S em ăn atu l P ra ctic i d ă u n ă to a re „Triumful ideilor marxism-lemnis- La casa de cultură a tineretului
c u ltu rilo r fu ra je re mului“ s-a intitulat simpozionul or­ „Griviţa Roşie“, în faţa cursanţilor
tre b u ie u rg e n tat In general, tiacloriştli care deser- refuzat să lucreze mai mull de 4 ganizat de Comitetul de stat pen­ şi propagandiştilor la invătăminlul
vesc gospodăria colectivă din Dobra ore la executarea arăturilor. In-
Gospodăria agricolă colectivă din — ne spuneau tovarăşii din condu­ tr-una din zile a lăsat lucrul la gos­ tru cultură si Artă in sala Ateneu­ de partid şi II.T.M. din raion a vor­
Roşcani a avut condiţii pentru a cerea G.A.C. — muncesc bine. do­ podărie şi s-a deplasat pe loturile
termina însămînţările din prima epo­ vedesc mult interes penlru ca toa­ personale ale unor colectivişti pen­ lui R.P. Romine, prezidat de acad. bit Marcel Jianu, director general
că. Cu ţoale aceslea pină la 18 aprilie te muncile agricole să fie excculaio tru a face arături. Prea puţin l-a
aici s-a însăminţat doar 6 6 la sută din interesat că arăturile in gospodărie Dumitru Duinitrescu, secretar prim al Institutului de documentare teh­
suprafaţa planificată cu mazăre, 25 în epoca optimă. Se întimplă insa sint rămase în urmă, că viteza de
la sută cu legume şi 50 la sută cu ca unii dintre ei să nu manifeste luciu stabilită iniţial iu i se îndepli­ al Academiei R.P.R. An vorbii acad. nică despre „Viaţa lui Lenin“.
cartofi. De asemenea, gospodăria răspundere faţă de sarcinile ce le
mai are de însăminţat aproape 50 neşte. Gheorghe Mihoc, despre „Leninis- * Expuneri asemănătoare au mai
de hectare cu plante furajere, bor- revin. Asemenea mentalităţi sint dăună­
ccag, trifoi, lucernă etc. mul şi progresul ştiinţei" ; Domos- avut loc la Uzinele „Electronica“,
Un astfel de exemplu îl constituie toare. Ele frinează bunul mers al
O situaţie similară există şi la mecanizatorul Traian Marcu. Aces­ lucrărilor agricole. Ar li bine ca to­ lene Botez, membru corespondent al unde a vorbii Florica Mezincescu,
G.A.C. din Burjuc unde pină la 13 ta nu numai că nu a ajutat, dar a varăşii din conducerea S.M.T. Do­
aprilie nu fuseseră semănaţi cartofii îngreunai chiai munca gospodăriei. ina să ia măsurile cuvenite. Academiei R.P.R , preşedintele Con­ director adjunct al Editurii Politi­
(18 ha.) şi legumele ( 8 ha.), insă-
mînţarea plantelor furajere se fă­ Zilele trecute, bunăoară, fiind in siliului pentru răspîndirea cunoştin­ ce, la Uzinele „Vulcan“, unde a
cuse pe numai 5 ha. din cele 44 schimbul de noapte, Traian Marcu a
planificate, iar arăturile pentru iu- ţelor cuitural-ştiinţifice, despre „Le­ luat cuvinlul Constantin Roman, rec­
săminţări pe abia 35 ha.
nin si cultura“ ,- piof. univ. Costin torul Institutului de construcţii, şi
Murgescu, membru corespondent al la atelierele „9 Mai“, unde a vorbit
Academiei R.P.R., despre „Ideile a- Romeo Orbenco, propagandist.
totbiruiioare ale leninismului trium- (Agerpres)
Săptămîna care s-n încheiat a iost deosebit ele importantă pentru Editarea operelor
terminarea insăminţărilor din epoca I şi a arăluriior. In unităţile agri­ lui V. /. Lenin în ţara noastră
cole din raionul Ilia, unde munca a iost bine organizată şi s-a folosit
din plin fiecare ceas prielnic de lucru, s-au obţinut rezultate bune. Pot opera lui Vladimir IIici Lenin cu­ de asemenea, 17 culegeri tematice cu-
fi amintite in această privinţă, in aiara unităţilor citate mal sus, gos­ noaşte o largă răspîndirc în ţara prinzind lucrări sau fragraeiiie din
podăriile colective clin Veţcl, Lăpuşnic, Şoimuş etc. unde însămînţările noastră. Numai în ultimul an dintre lucrările Iui V. 1. Lenin, printre care
din prima epocă au fost de asemenea terminate, iar arăturile de pri­ lucrările lui Lenin au apărut: „Ope­ „Partidul — iorţa conducătoare în sta­
măvară s-au executat pe cele mai mari suprafeţe. re complete" volumele 7-14, volumul tul socialist şi în construcţia comu-
3 din noua serie de „Opere alese", nislă“, „Despre alianţa dintre clasa
In alte gospodării însă, lucrările de arăluri şi însămînţări s-au des­ „Opere“ volumul 39, „Despre capita­ muncitoare şi ţărănime“, „Despre dez-
făşurat in ritm nesalisfăcător. Drept rezultai, pe întregul raion Ilia s-au lismul de stal. Capitalismul de stat in vollarea industriei grele şi electrifi­
semănat pină la 18 aprilie diier'le culturi pe numai 1234 ha., ceea ce perioada de trecere la socialism", carea ţării", „Despre construcţia de
„Despre democraţia socialistă sovie­ partid“, şi altele.
reprezintă 2 2 ,6 la sută din suprafaţa planificată. O situaţie similară tică".
există şi în ceea ce priveşte arăturile, lucrare executată pe abia 1529 Numeroase lucrări ale lui V. I. Le­
ha. din 4.350 ha. cil s-a prevăzut. Editura politică a pus la indemîna nin au apărut in mai multe ediţii, in
oamenilor muncii pină în prezent 127 tiraje mari: „Imperialismul, stadiul
Pentru desfăşurarea acestor munci înlr-un ritm susţinut, organiza­ de titluri ale lucrărilor lui Lenin in­
ţiile de partid, sfaturile populare şi consiliul agricol să execute un con­ tr-un tiraj total de 5.600.000 de exem­ cel mai înalt al capitalismului", în 6
trol mai eficient, să ajute mai calificat şi să ia măsuri de înlăturare a plare. Au apărut 39 volume din „Ope­ ediţii (218.000 exemplare), „Stîngis-
neajunsurilor peste tot unde acestea se ivesc. re“, .întocmite după ediţia a IV-a rusă inul — boala copilăriei comunismului“
iar din „Opere complete", după edi­ in 4 ediţii (190.000 exemplare), „Te­
ţia a V-a rusă, au iosl editate pină zele din aprilie“ (125.000 exemplare),
acum 14 volume. Au fost publicate, etc.
jAgerprcs)
Consfătuire cu privire ia elaborarea şi editarea
cărţilor agrozootehnice
C o n s iliu l S u p e rio r a l A g r ic u ltu r ii si re co m a n d ă ri cu p r iv ir e Ia a plica rea ,
C o m ite tu l d e S ta t p e n lru C u ltu ră şi ic lo r m a i bune m ăsuri şi m etod e te h -
A rtă au o rg a n iz a i v in e ri o co n s fă tu i­ n ic u -o rg a n iz a to rire in ved erea s p o ririi
re c ii p r iv ir e la e la b o ra re a şi e d ita ­
rea m a n u a le lo r p e n tru în v ă ţă m in tu l p ro d u c ţie i a g rico le .
a g ro z o o te h n ic de m asă şi lite ra tu rii a - P a r tic ip a n ţii la c o n s fă tu ire au sub-1
lin ia t to to d a tă n ecesita tea îm b u n ă tă ­
g ro zo o lch n icc. ţ ir ii c o n tin u e a c o n ţin u tu lu i şi c a li­
R e fe ra tu l p rezen ta t şi p a rticip a n ţii tă ţii m a n u a le lo r şi lu c ră rilo r d e spe­
c ia lita te . S -a a ră ta t, p rin tre a lte le ,
—la c o n s f ă t u i r e a ca d e m icie n i, p ro fe ­
s o ri, s p e cia liş ti d in in v ă tă m in lu l a - că a u to rii ca re tra tea ză p ro b le m e le
d e ba ză a le a g r ic u ltu r ii tr e b u ie să
g ric o l şi d in in s titu te le de cerce tă ri,
—a u t o r i ş i r e d a c t o r i d e c a r t e au a- tin ă seam ă d e ce le m a i n o i re a liz ă ri
ră ta t că in ta ra n o a stră s -a tip ă rit în a le ş tiin (e i a g ric o le , d e e x p erie n ţa
u ltim ii a n i un m a re v o lu m d e c u rii
a g ro z o o te h n ice . T e m a tic a şi c o n ţin u ­ în a in ta tă a u n ită ţilo r s o cia lis te d in Ia ra
tu l lu c ră rilo r abord ează p ro b le m e im ­
p o rta n te a le ş liin fe i şi p ra c tic ii a g ri­ noa stră , d e re co m a n d ă rile C o n s iliu lu i
co le . re a liz ă rile n o i a le ş tiin ţe i, fa c
S u p . io r a l A g r ic u ltu r ii şi a le in s ti­
l’oto: t. TEREK
tu te lo r de ce rce tă rii 8
(Agerpres). ,
iSSSV R m y t â m p ? u a ru b t b t A tm r / m e r a t & t ta s r- ĂST,
BU NIGOSPODARIMETALULUI Mai m ultă aienjie
Iîî m on tare şi tu rn are
cOOOOOOOO DOOOOOCO OOOOOOOO OOOOOOCc
Prin re d u c e re a rebutului Secţia noastră a înregistrat Deşi în schimbul A s-au înre­
a u i n t r a t i n f u n c ţ i u n e 11 pierderi în primul trimestru al gistrat pierderi sub limita inter­
anului de peste 1.800 tone oţel. nă admisă, rezultatele nu pot fi
§şi r ă s p u n d e r e a l o r f a l ă In majoritatea cazurilor aceste mulţumitoare. Dacă în lupa fe­
pierderi provin din nerespeclarea bruarie pierderile au fost dc nu­
8 Paralel cu sporirea producţiei de inle de turnare, în hala de turnare. tehnologiei de montare şi turna­ mai 0,50 la sută, în luna următoa­
oţel acordăm o atenţie deosebită in Aparţia rebelului s-a datorat de re. Abateri de această natură au re ele au fost de 0,54 la sută,
activitatea noastră reducerii rebutului. fost înregistrate mai frecvent în deci în creştere.
Ucduciud rebutul cu 0,69 procente multe ori şi existenţei fisurilor iii lin­ schimbul A, condus de maistrul
g sub cifra admisă, am obţinui anul gouri. Acest neajuns l-am Înlăturat Aron Circa. Aceeaşi situaţie 9e întîlneşle şi
| trecui economii de 765.000 Ici. Mai prin curăţarea lingourilor de şamotă în schimbul B condus de mais­
există totuşi şi unele deficienţe. şi fisuri uşoare inainle de trimite­ Echipa de montare a oalelor trul Herman Varga. In luna ia­
o rea lor la laminoare. Se înţelege că de turnare condusă de Drăgan nuarie acest schimb a înregistrat
g Una din aceste deficienţe esle e- Îndepărtarea fisurilor, fiind ele chiar Hodină, nu a acordat suficientă pierderi de 0,50 la sută, pentru
xecutarea in mod necorcspunzător, de mici proporţii, duce la exilarea atenţie curăţării oalelor şi mon­ ca în luna martie pierderile să
deci cu mai puţină răspundere, a dezvoltării lor la laminare, avind ca tării acestora. Aşa se explică de ajungă pină la 0,72 Ia sută. Şi
operaţiei de astupare şi curăţare a urmare reducerea continuă a procen­ in acest schimb, echipa condusă
orificiulul de e\am are. Penlru inlă- tului de rebut. cc această echipă a înregistrat de tov. Tudor Sprîncenalu nu a
turarea nceslci delir ienţe in prezent cele mai multe pierderi provo­ respectat instrucţiunile de lucru,
exeeiilăm astuparea orificiulul numai Procedind astfel, am reuşii să de­ cate de scurgeri. La aceste pier­ privind pregătirea oalelor de tur­
după ce în prealabil el a fost bine deri au partea lor de vină însă nare.
GOOOCOOO > O O C O O O ic o o c o c o co o c o c o o o ^ păşim planul de producţie in primul şi turnătorii, care obişnuiesc să
curăţat. Lucrarea se lace numai in manevreze uneori brusc oalele de Faţă de luna ianuarie, cind pe
trimestru al anului în curs cu 3 5 7 turnare. secţie au fost înregistrate cele
prezenta maistrului.
zent, măsurarea temperaturii şar­ tone de oţel. Am redus în aceeaşi
jei o facem cu ajutorul lermocu- O mare atenţie acordăm curăţării
plului de imersiune, care indică perioadă rebutul la 2,19 la sulă faţă
temperatura exactă în baia de o- lingotierelor Înainte de turnare. A-
ţel. Pe această bază putem asi­ tio 2,50 la sulă cil esle admis, econo­
gura descărcarea oţelului numai ceastă lurrare o lacem cu aer com­
la temperaturi ridicate. misind pe această cale aproape 50
primat, în două etape: inainlo de lonc de oţel.
O mare parte din pierderile
înregistrate au fost cauzate de montare, in hala de pregătire şi ina- TRAIAN IOV
erupţii. Pentru eliminarea aces­ prim lopilor la otelăria electrică
tui neajuns, pe baza probelor re­ inai mari pierderi dc oţel, în lu­
zultate după turnare, obişnuim
să analizăm amănunţit fiecare e- na martie, pierderile au fost mai
rupţie. Astfel, putem constata a-
baterea comisă: montarea inco­ R IN M ETALUL SUTĂ IN ECONOMISITPRIN mici cu peste 52 de tone. Rezul­
DE UN AN tatul nu ne mulţumeşte însă pe
rectă a podurilor, pîlniilor, lin- R EB U T U LU I' CU L LA deplin, pentru că avem încă mul­
gotierelor etc. Analiza se face la LA O . S . M .
faţa locului, cu toţi muncitorii R.NL SE POT CONSTRUI:te rezerve nefolosite. De aceea,
vom acorda o atenţie mai marc
care au concurat la pregătirea
în viitor pregătirii oalelor de tur­
ansamblelor dc turnare.
nare şi executării corecte a tur­
Eficienţa acestor măsuri esle
4oe nării. In acest scop colectivul nos­
reflectată în rezultatele bune pe tru tehnic studiază găsirea unui
nou ansamblu dop-orificiu şi su­
care le-am obţinut în luna mar­
STRUNGURI SEMĂNĂTOR! port, îmbunătăţit, pentru oala dc
tie. In această lună am produs turnare de 200 tone. Unele părţi
rr I0SIF RAUCHET" ale acestui ansamblu sînt deja
cu 8.731 tone oţel mai mult de- comandate, iar experimentarea
cît în prima lună a anului, iar lor va începe chiar în această
pierderile faţă de aceeaşi lună
le-am redus cu peste 8 kg. pe to­ iljlQQî huo lună. Pînă atunci însă vom căuta
na de oţel bun. Sîntem hotărîţi să înlăturăm deficienţele care
să acordăm in activitatea noas­ momoM i / PLU G U RI TRACTORi mai există încă la pregătirea tur­
nării, astfel îneît pierderile să
tră de viitor o atenţie şi mai ma­ fie simţitor reduse.
re reducerii pierderilor de oţel, EUGEN DAMIANOIU
şeful halei de turnare la O.S.M. ar. Ii
mai ales că acest lucru s-a do­
vedit pe deplin realizabil.
Ing. RADU VLĂDUŢ
adjunctul şefului secţiei O.S.M. nr. 1