Page 66 - 1963-04
P. 66
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2587
A m i n t i r i de s p r e E&fH!meBse Lsa {faţa ele val ob* Preţul de cost— indice important
L en in Elevii Şcolii medii „Aurel Vlai- deschizător de drumuri în. c s- al planului de stat
cu" din Orăştie au luat de cu monautică, a subliniat măreţele
de N. L. MEŞCEREAKO V •• ¦( ? A ; rînd parte la o interesantă ex realizări ale ştiinţei şi tehnicii so Cu ocazia prelucrării cifrelor tehnico-organizatorice prevăzute
punere despre „Măreţele reali vietice, în domeniul cuceririi cos de plan pentru anul în curs'co- 1 în plan, cu termene scadente în
H a Moscova, Lenin ducea o viaţă ric, a ris cu pof Itliilp ifŞ g lI zări ale U.R.S.S. în domeniul cu mosului. Expunerea s-a bucurat lectivul E. M. Deva s-a angajat primul trimestru, au fost înfăp
extrem de modestă. Locuia la tă şi Vladimir Ilici. ceririi Cosmosului". Cu acest pri de un deosebit succes. să realizeze o economie suplimen tuite. De altfel, aşa se explică în
Tovarăşul a trebuii ; /'¦ ‘c ‘ lej tov. prof. Otto Kuna a evocat tară la preţul de cost de 200.000 cea mai mare parte creşterea pro
Kremlin, intr-o clădire de lingă se să se înscrie la figura măreaţă a lui Ţiolkovski, ELENA IOAN
diul Consiliului Comisarilor Poporu cuvint pentru a corespondentă lei. Desigur, angajamentul este ductivităţii muncii cu 5 Ia sulă
lui. Din cele cinci camere destul de doua oară, pentru valoros. Pentru îndeplinirea lui
mici, Lenin şi-a ales pe cea mai a-şi expune de se impuneau o serie de măsuri peste cea planificată şi cu 2 la
mică — o cameră de trecere, cu o data asta propriile judicioase. Multe dintre ele au
suprataţă de 3G de arşini pătraţi, lui idei. Âfeofse deosebită fost propuse chiar atunci şi in sută a conţinutului'de metal în
care, după cum am ailat, avea nişte cluse în planul M.T.O. Iar preo
duşumele care srirţiiau, astfel că, In timp ce as minereu. y
ori de cite ori trecea cineva, il de culta pe oratori,
ranja de la lucru. Dar Lenin n-a vrut Vladimir Ilici răs introducerii tehnicii noi ! Că măsurile prevăzute au fost
nici s-o schimbe şi nici să se iacă foia ziarele din
reparaţii. străinătate sau re Introducerea tehnicii noi în foloase. Li s-a „explicat" munci cuparea conducerii tehnico-admi- .îndeplinite întocmai este, ,aşa
vedea diverse co producţie constituie o preocupare torilor că dispozitivul în cauză nislralive, îndrumată îndeaproa după cum am amintit mai sus,
Îmi amintesc că inlr-o scară, in recturi. Din cind de seamă şi pentru muncitorii, n-ar fi chiar atit de important şi pe de către comitetul de partid, urmarea firească a preocupării
1919 mi se pare, am mers cu o trea in cind punea mi inginerii şi tehnicienii Ateliere că punerea lui în funcţiune cere pentru traducerea lor în viaţă comitetului de partid. Periodic
bă la Nadejda Konstantinovna. Am na pe hirtie şi lor centrale de repai'aţii de la multă bătaie de cap, aşa că — a condus la creşterea productivi el a analizat în şedinţele sale
arătat santinelei permisul şi am su scria cîtc un bi I.C.S. Hunedoara, Au fost intro au zis unii — e mai bine să se tăţii muncii, îmbunătăţirea cali
nat ; mi-a deschis chiar Lcnin, care leţel. Apoi primea duse în procesul de producţie noi renunţe la metalizator.
m-a condus la Nadejda Konstanti răspunsurile la bi soluţii tehnice şi metode avansa tăţii producţiei şi reducerea unor felul în care este tradus in viaţă
novna şi apoi s-a întors la masa lui leţele şi le citea. te de muncă, cu o mare eficien Intr-o consfătuire de producţie, consumuri specifice — factori ce planul M.T.O. şi a intervenit a-
de lucru. Mai tirziu s-a servit ceaiul; In acelaşi timp era ţă economică. muncitorii au cerut să fie redat influenţează direct reducerea pre tunci cînd s-a simţit nevoia. De
a venit şi Vladimir Hid. Atunci s-a foarte atent la producţiei metalizatorul. Ing. Io ţului de cost. Dar să ne oprim a- asemenea a indicat ca în discu
văzut că nu sini destule linguriţe: .ceea ce spunea Din păcate însă, nu întotdeau nel Sclilesingher a promis atunci supra cîtorva dintre ei. ţia adunărilor generale ale orga
erau numai două, iar noi eram pa fiecare tovarăş. In na se acordă atenţia cuvenită pro că se va ocupa personal de nizaţiilor de bază să fie puse cele
tru, aşa că a trebuit să le iolosim cuvîntul său de movării tehnicii noi. In anul 1958 aducerea aparatului în atelier. Şi Este ştiut că una din condiţiile
cu rindul. La ceai nu s-a servit .ni încheiere, el re la ateliere a fost adus un meta- intr-adevăr după cîteva zile meta ce asigură buna desfăşurare a
mic altceva decit pîine neagră cu zuma admirabil toate cuvintările, lizator. Acesta, printr-un proce lizatorul a fost adus... dar nu in
unt. arăta lot ce era esenţial în ele atelier ci în birou şi studiat. Au procesului de producţie este mai acute probleme legate de
şi propunea o hotărîre bine chibzui deu simplu (curent electric şi aer fost întocmite schiţe, făcute pro
Încă un exemplu: o dată a venit la Le tă şi solid argumentată. Vladimir comprimat) înlocuieşte munca be şi după două luni... a fost dus funcţionarea neîntreruptă a tran îndeplinirea sarcinilor dc plan 1.
nin un grup de ţărani. In clădirea Con Ilici era foarte exigent şi ţaţă de sudorilor la încărcarea cu sudu înapoi în sculărie.
siliului Comisarilor Poporului era des propriile sale cuvîntări: le încadra ră a pieselor care se recondiţio sportului. In acest scop s-au în toţi indicii şi bineînţeles, redu
tul de irig. La stirşitul convorbirii, întotdeauna in limitele timpului sta nează. La început s-au găsit unii Oamenii au cerut din nou me
unul dintre ţărani l-a întrebai pe bilit. să-I declare nefolosibil. In anul talizatorul. Inginerul Ionel Schle- tocmii grafice de transport orare cerea preţului de cost. Pc pro
Leuin : „De ce este aşa de frig aici, 1960 tov. Ioan Cîrcoană s-a an singher, care între timp a fost a-
Vladimir IIici ?“. „Nu sînt lemne — A fost o mare greşeală că în sala străzi ziare, pentru a fi citite şi tle gajat să-l pună în funcţiune. Şi vansat în funcţia de tehnolog şef, şi s-au electrificat complet gale bleme asemănătoare au iost ins
i-a răspuns el — trebuie să facem de şedinţe a Consiliului Comisarilor a le fixa în cuie de lemn pentru l-a scos din sculărie, l-a adus în a asigurat din nou că îl va pune
economie“. După citva timp a sosit Poporului n-a fost instalat un fono a economisi cuiele de fier, căci pe atelier, dar după trei săptămîni în funcţiune. Dar nu l-a mai scos riile de ocol şi două transversale. truiţi şi agitatorii. S-a făcut o
Ia Moscova, pe adresa lui Lenin, un graf şi nu a existat o stenografă atunci era mare lipsă de îier. metalizatorul a făcut calea în din sculărie, ci... la scos din raza
vagon de lemne, trimis de ţărani şi care să înregistreze cuvintările lui toarsă în sculărie. De ce? Nimeni preocupărilor sale... Drept urmare s-a ajuns la o a- nouă repartizare a membrilor şi
o scrisoare in care se spunea: „Iţi Lenin. Au fost stenografiate numai nu ştie. Muncitorii însă au în
trimitem un vagon de lemne ; să-ţi cuvintările mari, ţinute cu prilejul drăgit metalizatorul care, pus în II. VIL provizionare ritmică a abatajelor candidaţilor de partid pc brigăzi.
reci o sobă, iar dacă nu găseşti so- adunărilor importante. Or, micile cu slujba producţiei, ar aduce multe corespondent
bar, să ne scrii nouă şi-l vom tri Inii amintesc încă un caz analog. cu materiale şi vagonele goale. In întrecerea socialistă, reorgani
mite pe al nostru ; in sal la noi vîntări, de cile trei pină Ia cinci La Gorki, în parc, erau cîţiva co
avem unul“. minute, erau din cele mai strălucite paci uscaţi : s-a holărît ca ei să fie In vederea evacuării corespun zată pe schimburi şi brigăzi, îm
şi mai pline de conţinut. Dacă toate tăiaţi. Lui Vladimir Ilici i s-a părul
Iată cit de minunate erau raportu că unul dintre copacii tăiaţi nu era zătoare a minereului din fron bunătăţirea calităţii producţiei,
rile dintre acest om şi popor. aceste cuvîntări ar fi fost înregis complet uscat. Din cauza acestui
trate, am fi avut astăzi o comoară copac a ieşit un intreg scandal. Vi turi s-au mai construit două ros- sporirea productivităţii muncii
iteva cuvinte despre felul cum bogată. Dar lucrul acesta nu s-a fă novatul a fost găsit. „Ai crescut tu
lucra Lenin. La Consiliul Co cut, şi acum este, fireşte, imposibil vreodată măcar un singur copac ca togoale între orizontul 90 şi felia şi reducerea consumurilor speci
ăsta?“ — l-a întrebat Lenin.— „Nu“.
misarilor Poporului, fiecare rapor să reconstitui din memorie aceste — „Ştii tu cită muncă s-a depus piuă a 3-a. fice au fost introduse ca obiec
tor avea dreptul să vorbească 5 mi cuvîntări multe Ia număr. Aceeaşi
nute, iar oratorii numai 3 minute. soartă au avut-o şi numeroasele lui Pentru accelerarea ritmului tive de seamă. Aşa s-a ajuns ca
„Aici iiu-i miting, tovarăşi ; n-are
rost să facem agitaţie, trebuie să bileţele: ele ori erau rupte pe loc, de execuţie la lucrările dc in Ia fiecare loc de muncă oamenii
vorbim numai despre problemele dinlr-un vechi obicei conspirativ,
concrete“ — spunea Vladimir Ilici. ori erau virite in buzunare, unde, vestiţii au fost organizate înain să manifeste un interes crescitul
De aceea, ţinea întotdeauna in mina pină Ia urmă se rupeau, ori pur şi
stingă ceasul. Iată ce i s-a întîmplat simplu se pierdeau. Din păcate, o cind a crescut acest copac şi cit tări rapide. In plus, toate locu pentru realizarea unei producţii
unui tovarăş. Voia să dea o ripostă mare parte din aceste bileţele nu
oponentului său şi s-a apucat să facă mai există. timp a trecut pină s-a făcut mare ? rile de muncă au fost dotate cu sporite şi la un preţ de cost cit
şi o expunere introductivă: a înce
pui prin a arăta care e ideea adver g nlocmind uriaşele planuri de La arest 1“. In cele din urmă am reu maşini de încărcat. La circa 90 mai scăzut. Iar printre cei care
sarului, şi in felul acesta cele trei electrificare a întregii Rusii,
minute au trecut. „Timpul rezervat şit să-l convingem pe Vladimir Ilici la sulă din lucrări s-a folosit ar au contribuit înlr-o măsură mai
d-tale a trecut“ —• i-a spus Lenin. care cereau investiţii de zeci de mi
„Cum ? N-am expus pină acum de liarde de ruble. Lenin era totodată că greşeşte şi că copacul era înlr-a- marea metalică şi betonare. In mare la realizarea unei economii
cit părerea oponentului, pe a mea şi un gospodar uimitor de econom
n-am ajuns încă s-o spun“. — „N-am şi grijuliu, acolo unde cheltuielile devăr uscat. . Concursul „micilor sanitariU vederea părăsirii cit mai grabni peste plan de 96.000 lei in primul
ce să-ţi iac“. A urmat un rîs home
nu erau absolut necesare. Amintiţi- ce a zonelor cu presiuni mari trimestru al anului sînt şefii de
vă de proiectul lui de a se afişa p< s-a mărit viteza de avansare a a- brigadă Ladislau Ghezan, Gheor-
^ ncă o trăsătură caracteristică. „ B o ln a v u l“ a rc lu x a flc In g e n u n tip a n lc la co n cu rs , fie p rim e le batajelor. ghe Pascal şi Lazăr Costin îm
Lui Vladimir Ilici nu-i plăcea
—c h i u l d r e p t 2ş i i n f o r m e a z ă c o lo c u r i s -n u situ a t g ru p e le s a n ita re S-a introdus apoi metoda luării preună cu ortacii lor, maiştrii
de loc să i se poarte de grijă : după
atentatul împotriva lui din 1918 s-a m a n d a n tu l co e ch ip ie rii după un —d in c h is e le a V - a B ş i C de la probelor de minereu din conturul Gbeorghc Dumitraş, Ioan Adam,
organizat un grup de agenţi care
să vegheze pentru a-l apăra de noi exa m en atent. Se a p lică a le le le , ş coa la „ P e lo f i S o n d o r ", ii V l l l - a zăcămîntului. Faptul că ea s-a Petru Petreanu şi Alexandru Cos-
atacuri. Aceşti agenţi erau nevoiţi
pur şi simplu să se ascundă de el. p a n sa m en tu l. „ B o ln a v u l“ este u rca t B de la ş coa la A . K o m e n s k i“ ,
Dacă, de pildă, pe vremea cind era
la Gorki, Lenin pleca să se plimbe, pe la rg ă şi tra n s p o rtu l la p o s tu l sa a U l i i - a C d c la ş coa la m ed ic respectat întru lotul a condus la ma, inginerii Tiberiu Corinda .şi
cekiştii porneau după el, dar trebu
iau să meargă în aşa fel ineît Lenin n ita r. lo t u l sc fu re ra p id , cu p r i scăderea simţitoare a diluţiei. Vasile Rădulescu.
să nu-i vadă, deoarece de îndată ce-i cep ere si in d e m in a re p iu ă ce aces „ D c c e b a l“ , a V -a B d e Iu ş coa la Ing. GH. COMŞUţA
vedea ii trimitea înapoi. Pe cînd lo
cuia la Kremlin, Lenin se plimba „ D r. P e tru G ro z a “ şi a n u l l E de De remarcat că toate măsurile
adeseori prin Kremlin, aşa Incit pu
tea să i se adreseze oricine voia. ta este in a fa ră de o ric e p e ric o l.
De obicei soldaţii armatei roşii ve A p o i..
la Ş co a la p ro fe s io n a l
neau la el cu diferite păsuri ; ei
stătea bucuros cu ei de vorbă. In fu lu c o m is ie i d e e x a m in a re ,
Pe mine m-a uimit întotdeauna fo rm a tă d in m e d ici, v in e o a ltă
cum, un om care stă la Kremlin,
care vine în contact cu masa numai g ra fia sa n ita ră . P io n ie r i, p a riin d
la mitinguri şi congrese, poale să
că m ă şi albe. ca în s e m n u l C ru c ii
ştie atit de bine ce gîndeşle şi ce
ro ş ii pe b ra i, truse m e d ic a le si
simte această masă de muncitori sau
la rg ă . ..in tru în m is iu n e a d c s a l
de ţărani. In convorbirile sale cu to
varăşii, Lenin se pricepea de minune va re“ . M iin ilc lo r in d e m în a lice
să le pună întrebări în legătură cu
starea de spirit a maselor. Cum o pansează „ră n i“, opt esc „h e m o ra
duc muncitorii din această localita
te ? Ce gîndesc ei ? Care sini preo g ii“ , sau „ im o b iliz e a z ă “ în a ţe le !!i-
cupările lor ? Iată întrebările cu
care asalta el, încă de la începutul i io n ii „ fr a c tu r a t“ , aşa cu m este in
convorbirii, pe interlocutorul venit
din provincie. Şi numai după ce pri d ica tă tem a d c con cu rs.
mea răspuns Ia aceste întrebări în
cepea să sc intereseze de cadrele cu G ra fia d u p ă g ru p ă „ m ic ii san i
munci de conducere. Această dorin
Sunetul în industria sticlăriei ţă şi pricepere de a afla întotdeauna t a r i" d in ş c o lile o ra ş u lu i D e v a îşi
ce gîndesc masele constituie una d is p u tă în liie la tc a în con cu rs u l
dintre cele mai caracteristice şi mai
Se ştie că sunetul reprezin tă şi emit sunete plăcute la lo limiloare trăsături ale lui Lenin. p o s tu rilo r s a n ita re .. C u n o ş tin ţe le c ă
tă unul dintre criteriile de apre vire.
ciere a sticlei. Acest fapt a de p ă ta te la c u rs u rile s a n ita re se c o n
terminat pe specialiştii care lu Obţinerea acestor obiecte sc
crează în sectorul sticlărie din datorează unor reţete îmbunătă cretizea ză p e n tru în cep u t a ici, în
ţara noastră să-şi îndrepte aten ţite de Compoziţie a masei de
ţia, în ultima vreme, spre rea amestec a sticlei, elaborate de con cu rs. E xa m in a re a a ten tă a „ b o l
lizarea unor produse care, pe către colective de cercetători
lingă aspectul frumos, să aibă ştiinţifici, ingineri şi tehnicieni, n a v u lu i“ , m ă s u rile d c p r im -a ju to r
această însuşire ce demonstrea care ridică mult calitatea pro
ză rezistenţa mecanică şi ter duselor, apropiindu-le de cele lu a te p ro m p t şi în m a jo rita te a ca
mică a fabricatelor. Rezultatul
acestor preocupări se concreti din cristal. z u rilo r fă ră g ie şca lă . a ra tă că e le
zează în noua colecţie de obiec Utilajele moderne cu care a
v ii s-a u p re g ă tii te m e in ic p e n tru
te din semicristal creată în fost înzestrată industria noas
tră de sticlărie, precum şi teh p a rticip a re a la con cu rs. A cest lu
cursul ultimului trimestru. Pe nologiile noi aplicate în acest
sector, permit acum ca întreaga c ru este c o n firm a t şi în fa la c o
lingă formatul lor modern, far producţie de servicii pentru me
naj să fie realizată numai din m is ie i d e e x a m in a re te o re tică A ir i.
furiile, vasele, scrumierele, pa semicristal.
A ic o la c lle b e a n . Z o re la B ogd a n de
harele au o limpezime deosebi (Agerpres)
la Ş co a la m e d ie ..D c c e b a l“ , Io a n
M o ca n ii şi Io n e l O la n i d c la Ş coa
la p ro fe s io n a lă d c co n s tru cţii, cu
şi Ioa n N c le g a . M a rin O rd ca n . R o
zalii,i M e z d . M ir c e a E lin . M a r in a m
G a b o r şi a !ti e le v i d c la ş coa la
„ P e lo f i S o n d o r“ , ş coa la d e S a n i
„ O r. P e tru G r o za “ şi Ş co a la m ed ie Antebraţul tlrepl „fracturat“ esle prins în alele de membrii grupei sanilare a clasei a V-a B de la
şcoala de 8 ani „Dr. Petru Groza". De la elevii Sanda Călinescu, Francisc Rapolti, Elisabeta Balint, Laura
„J. A . K o m e n s k i“ , au o b ţin u i n ote Munteanu şi Ada Tripa, bolnavul primeşte un ajutor „calificat“. O demonstrează şi locul I pc care grupa
l-a ocupat în concurs.
m a x im e .
Polo : FLORIN FENEŞAN
27D i n t r e c e l e d c co le ctiv e p a rli-
Cîi mas multe legume
pentru oamenii muncii
Zilele frumoase ale acestei pri In vederea realizării produc C u m instruim şi © d u căm tineretul ş c o la r Munthiu, Ioan Thal, Ion Borza, diriginţi, în vederea combaterii
măveri capricioase i-au găsit pe ţiilor planificate la ha. ( 20.000 Aurel Rîpean şi alţii obişnuiesc indisciplinei, pentru formarea la
lucrătorii secţiei legumicole kg. roşii, 24.000 kg. varză, 20.000 Elevilor, cunoştinţe temeinice, să plece de la orele la care nu elevi a unor deprinderi de mun
ţ)eva din cadrul G.A.S. Bîrcea kg. morcovi, 9.000 kg. ardei şi sînt pregătiţi. Alţii, în timpul o- că continuă, pentru buna pregă
în plină activitate. Avînd pregă altele), s-au transportat pe cîmp la nivelul cerinjelor! relor au alte preocupări, nefiind tire în mod deosebit a celor ce
tită încă din toamnă întreaga 2.046 tone gunoi de grajd şi s-au atenţi la explicaţii. Printre aceş se vor prezenta în acest an la
suprafaţă (150 lia.), ei au trecut administrat cîte 500 kg. îngrăşă In materialul publicat anterior ganizaţiei de partid ce a avut ioc cunoştinţele predate, nu contro tia se numără Elena Ştefoni, Mi- examenul de maturitate.
de îndată la plantatul legume minte chimice la hectar pe în in ziar la rubrica de discuţii, tov. de curînd, conducerea şcolii, cu lează cu exigenţă efectuarea de hai Cărpinişan, M. Radu ş.a.
lor în cîmp. In felul acesta, pînă treaga suprafaţă. prof. Ioan Stanciu de la Şcoala sprijinul comuniştilor, a tras con către aceştia a temelor date pen Sub îndrumarea organizaţiei de
în prezent ei şi-au realizat pla medie din Haţeg arăta, pe bună cluzii edificatoare în această pri tru acasă, nu îndrumă studiul in Toate cele arătate mai sus, ca partid, munca organizaţiei U.T.M.
nul de plantări şi însămînţări la In prezent mecanicii secţiei dreptate, necesitatea desfăşurării vinţă. In primul rind, ea n-a în dividual al elevilor etc. Alţi pro şi alte cauze asemănătoare, au din şcoală va fi îndreptată mai a-
ceapă uscată (3,75 ha.), morcovi fac ultimele verificări la insta unei activităţi şi mai intense, şi drumat şi controlat cu exigenţa fesori apreciază răspunsurile nu tăcut, aşa cum arătam la începu les spre temeinica pregătire pro
(7,50 ha.), pătrunjel (5,25 ha.), laţiile de irigare, concomitent se mai temeinice, pentru obţinerea cuvenită telul cum predau la clase după gradul de cunoştinţe, ci tul materialului, ca mulţi dintre fesională a elevilor şi spre crea
lucrează la amenajarea canalelor unor rezultate cit mai bune la cadrele didactice, conţinutul şi ca după criterii subiective: abateri elevi să nu se ridice ia nivelul rea unei opinii de masă în rin
ceapă verde (9 ha.), spanac (3 de pc suprafaţa de 87 ha. care învăţătură şi disciplină. Aceasta, litatea lecţiilor expuse, modul în de la disciplină — aşa cum s-a cunoştinţelor cerute de progra dul elevilor faţă de orice abatere
este irigată. cu atit mai mult cu cit trimestrul care işi însuşesc elevii cunoştin procedat la educaţie fizică, no mă. Problema înlăturării medio de la disciplina şcolară. S-a luat
ha.), salată (3 ha.), carloii tim în care am păşit constituie ulti ţele predate şi sistemul de notare tări la alte obiecte etc. In legă crităţii constituie in prezent o măsura, în această privinţă, ca
îndrumaţi in permanenţa de ma etapă ce a mai rămas de par al acestora dc către învăţători si tură cu aceasta e suficient să preocupare de seamă a condu la adunările generale pe clase a l e '
purii (25 ha.), mazăre, gulioare către cei doi ingineri din cadrul curs pînă la încheierea anului arătăm că în două orc consecu cerii şcolii. Cu sprijinul organi ulemiştilor să participe dirigin
secţiei, legumicultorii de la sec şcolar. profesori, nu a manifestat sufi tive la 1. romînă au fost notaţi zaţiei de partid au Iost luate o tele clasei respective, ca şi ca
şi Ia alte legume. ţia Deva a G.A.S. Bîrcea, sînt cientă grijă faţă de studiul in în trimestrul trecut cu note de serie de măsuri pentru îmbună drele didactice la ale căror ma
hotărîţi să realizeze sarcinile de In şcoala noastră, deşi au Iost dividual al elevilor, faţă de buna insuficient 41 de elevi, din clasa tăţirea situaţiei elevilor la învă terii se semnalează o slabă pre
Pe cei 2.501 m.p. de răsadniţe plan în timpul optim, pentru a obţinute pe trimestrul I I unele organizare a consultaţiilor şi me a V lII-a B dintre care unii erau ţătură şi disciplină. Astfel, comi gătire din partea elevilor.
livra oamenilor muncii cit mai rezultate bune la învăţătură, a- ditaţiilor, de crearea unei opinii absenţi, presupunând că aceştia, siilor metodice care pînă în pre
calde şi 1.500 m.p. răsadniţe curînd legume proaspete, de ca cestea nu sînt pe măsura posibi comune la cadrele didactice şi ca şi cei prezenţi, nu şi-au făcut zent au desfăşurat o slabă acti Conducerea şcolii a mai hotă-
litate. lităţilor, a condiţiilor materiale elevi împotriva abaterilor de la tema de casă. vitate, li s-a făcut recomandarea rît ca, în acest trimestru, să ţină
reci, plantele au răsărit viguroa existente, a forţelor didactice de disciplină la ore ; nu a căutat să de a pune accentul în şedinţele o mai slrînsă legătură cu părin
, ¦ M. R. care dispunem, a cerinţelor ac realizeze, în vederea aceluiaşi Datorită faptului că o serie dc de lucru pe tratarea problemelor ţii, să-i antreneze mai mult în
se, muncitoarele de aici efectu- tuale ale învăţământului nostru. scojr — ridicarea nivelului la în profesori, ca spre exemplu Va legate de pregătirea şi predarea supravegherea modului cum se
Bilanţul la învăţătură încheiat Ia văţătură — o legătură mai strîn- lentin Grosu şi Victoria Mizgan, unor lecţii de calitate, pe răs- pregătesc elevii acasă pentru lec
înd în prezent repicatul roşiilor sfîrşitul trimestrului trecut a să între şcoală şi părinţii elevi nu au luat prompt atitudine faţă pîndirea experienţei pedagogice ţii, cum respectă ei regimul şco
scos la iveală o serie de defi lor. Aşa se explică faptul că mai de manifestările de indisciplină a cadrelor didactice fruntaşe din lar etc. In acelaşi scop, la şcoală
în ghivece nutritive, confecţiona cienţe ce se mai manifestă în ac există încă profesori care predau ivite la ore, unii elevi au recurs şcoală. Apoi, conducerea şcolii a vor fi expuse în faţa părinţilor o
tivitatea colectivului de cadre di lecţii pregătite în pripă, de o sla la copiatul în pauză a temelor hotărît să analizeze periodic cu serie de materiale p,e probleme
te cu ajutorul unei maşini elec dactice din şcoală. bă calitate, care nu se preocupă date pentru acasă, chiar la copie cadrele didactice felul cum aces pedagogice, menite să-i orienteze
de felul cum elevii se străduiesc rea lucrărilor de control curente tea se preocupă de ridicarea e- pentru a da cel mai competent
trice de înaltă productivitate. Una dintre acestea, care a dat să-şi însuşească cit mai temeinic şi a tezelor (aşa s-a întîmplat levilor rămaşi in urmă lă învă sprijin copiilor la învăţătură.
îndeosebi de gîndit conducerii în clasele a IX-a D, a X-a C ş.a. ţătură, de îndrumarea studiului
Pînă la această dată, au fost re- şcolii, organizaţiei de partid şi la limba romînă, limba rusă şi lor individual, cum participă şi Sîntem hotărîţi să aplicăm în
pe care intenţionăm să o anali limba franceză), practică şoptitul ce activitate concretă desfăşoară practică cu exigenţă şi cu răs
picate 30.000 fire de roşii. zăm în articolul de faţă, este e- (Mariana Bunescu, Floarea Ca- la orele dc consultaţii şi medita pundere măsurile preconizate.
xistenţa fenomenului de medio raşca, Costa Paraschiva ca şi alţi ţii, organizate pc grupe de elevi, Toate eforturile noastre vor fi în
SPORT critate la elevi, mai ales Ia cla elevi din clasa a V II I-a şi din alte. cum urmăresc modul de pregă dreptate în acest trimestru înspre
tire al elevilor acasă, legătura înlăturarea mediocrităţii din
Minerul Vulcan — Parîngul Lonea 4-0 (1-0) sele V I I I - X I . clase), unii elevi ca Adriana ne care o ţin cu părinţii elevilor. şcoală, înspre obţinerea unor re
în urma adunării deschise a or De asemenea, conducerea şcolii zultate bune la învăţătură şi dis
Joi, la Vulcan a avut loc me jucătorii din Lonea au manifes va îndruma şi controla prin asis ciplină.
ciul restanţă dintre echipele M i tat în tot timpul meciului indis tenţe efectuate cu regularitate
nerul Vulcan şi Parîngul Lonea, ciplină, multă nervozitate, ceea IOAN SOCOL
contînd pentru campionatul re ce l-a determinat pe arbitrul FI. activitatea desfăşurată la ore de
gional de fotbal. Desfăşurînd un Sergiu (Călău), care a condus director
joc mai organizat, atit în apăra bine această partidă, să-l elimi cadrele didactice şi mai ales de
re cit şi în atac, echipa locală a ne de pe terenul de joc, în min. ROMAN CAZAN
reuşit să şi adjudece victoria la 72, pe fundaşul stingă al echi
un scor concludent. Golurile au pei Parîngul. secretarul organizaţiei de bază P.MJI.
fost marcate de Pali în mjn. P. CAZACU Şcoala medie „Aurel Vlaicu“ QrăşiiS
16, 66, 72 şi 80. Dc remarcat că cojespondcnt
