Page 67 - 1963-04

DRUMUL SOCIALISMULUI
Nr. 2587
Primirea în partid s celer mai buni colectivişti -
preocupare permanentă a organizaţiei de bază
Organizaţia de bază din G.A.C.
Cricău, raionul Alba, acordă o
mare însemnătate consolidării
economico-organizatorice a gos­
podăriei colective. Pentru ca
această sarcină să fie îndeplini­
tă, organizaţia de partid trebuie
să fie puternică, să cuprindă pe
cei mai buni dintre cei mai buni
colectivişti din toate sectoarele
de activitate ale G.A.C. Iată de
ce în ultimul timp şi în special
după încheierea colectivizării
agriculturii, organizaţia de bază
de aici desfăşoară o muncă per­
manentă de întărire a raidurilor
sale. In prezent ea numără 72
membri de partid şi 67 candidaţi
de partid. Numai anul acesta or­
ganizaţia de bază a primit în
rîndurilq sale 6 membri şi 18
candidaţi de partid.
In munca de primire în rându­
rile candidaţilor de partid a ce­
lor mai harnici colectivişti, orga­
nizaţia de bază foloseşte metode
variate, duce o activitate susţi­
nută de explicare a politicii
partidului nostru, educă pe co­
lectivişti în spiritul atitudinii so­ etc. Ei şi le-au îndeplinit adu-
cialiste faţă de muncă şi faţă de
avutul obştesc. Activul fără de
partid al organizaţiei de bază
care numără peste 50 de tovarăşi
este antrenat în rezolvarea mul­
tor probleme economice ale gos­
podăriei colective. Tovarăşii din
activul fără de partid sînt invi­
taţi la adunările generale des­
chise ale organizaţiei de bază
unde li se cere părerea în rezol­
varea unor probleme pe care le
ridică producţia, unde li se în­
credinţează sarcini concrete, spe­
cifice locului de muncă. Pentru
îndeplinirea sarcinilor trasate to­
varăşilor din activul fără de
partid, aceştia sînt ajutaţi ele
membri de partid cu experienţă.
In ajutorul tovarăşilor din acti­
vul fără de partid a venit şi co­
mitetul comunal de partid, care
a repartizat pe membrii activu-
Peiathpia eoiitamaa
im tM ieaiăpre a deservirii
p o p u la ţie i
La Haţeg a avut Ioc de curînd
adunarea generală' a membrilor
cooperativei meşteşugăreşti „R e­
tezatul“ în care s-a analizat ac­
tivitatea desfăşurată anul trecut
şi s-au ales noile organe de con­
ducere.
Darea de. seamă prezentată de
tov. Ion Radu, preşedintele
cooperativei, a scos în evidenţă
faptul că în anul 1962 activita­
tea cooperativei s-a îmbunătăţit
mult. Datorită muncii însufleţite
a cooperatorilor, planul ia pres­
tări servicii pentru populaţie a
fost depăşit cu 13 la sută iar îa
producţia globală şi marfă s-au
înregistrat depăşiri de 10 la sută,
respectiv 15 la sută. La obţinerea
' acestor frumoase succese şi-au a-
dus aportul în special secţiile
confecţii pentru bărbaţi categoria
l-a, confecţii pentru bărbaţi ca­
tegoria Il-a, confecţii femei, co-
jocărie-blănărie, tinichigerie, bo-
iangerie nr. 1 şi 2, coafură care,
în afară de faptul că şi-au depă­
şit cu mult planul, au deservit
clientela în mod civilizat şi au
dat lucrări de bună calitate.
Datorită sprijinului primit clin
partea statului şi prin contribu­
ţia voluntară a cetăţenilor, an
de an au fost construite şi date
în folosinţă în raionul Ilia un
mare număr de şcoli şi săli de
clasă. Astfel au fost construite
în anii regimului de democraţie
j'/Opulară 53 noi localuri dc şcoli
cu peste 140 săli.
încheierea generalizării învă-
ţămîntului de 7 ani şi trecerea
treptată la învăţămîntul ele 8
ani, sarcină trasată de cel de-al
IlI-lea Congres al P.M.R., a pus
în faţa sfaturilor populare sar­
cina lărgirii spaţiului de şcolari­
zare. In această d irecte Comi­
tetul executiv al Sfatului popu­
lar raional llia a manifestat o
susţinută preocupare. Atenţia sa
a fost îndreptată îndeosebi spre
folosirea resurselor locale şi a
mobilizării cetăţenilor în vederea
realizării unor construcţii şcola­
re trainice şi ieftine. In comune
ca Roşcani, Lâpugiu de Jos, Bu­
ruiene, Gurasada şi altele a fost
acumulată o bogată experienţă
in construirea de noi şcoli. Por­
nind de la experienţa dobîndită,
comitetul executiv al sfatului
popular raional a organizat în
primăvara anului 1962 o şedinţă
de lucru cu preşedinţii comite­
telor executive ale sfaturilor
populare comunale. La şedinţă
s-a vorbit despre rezultatele ob­
ţinute, metodele folosite în va­
lorificarea resurselor locale şi
despre mobilizarea cetăţenilor la
acţiuni de muncă patriotică. Re­
zultatele nu au întîrziat să se
arate.
In comuna Vorţa, de pildă, în
lui său să îndrume ei te 2-3 tova­
răşi din activul fără de partid.
Sarcinile concrete trasate acti­
vului fără de partid constituie
principala metodă prin care or­
ganizaţia de bază din G.A.C. Cri­
cău îi mobilizează pe aceştia la
o activitate intensă. De exemplu,
tov. Ştefan Popa, care pînă nu
de mult făcea parte din activul
fără de partid al organizaţiei de
bază, a avut sarcina să mobilize­
ze la lucru pe vecinii săi colec­
tivişti. Ajutat de biroul organi­
zaţiei de bază şi de alţi membri
de partid cu experienţă, el a reu­
şit să-şi convingă vecinii să vină
cu regularitate la muncă, să în­
ţeleagă că numai participînd
efectiv la lucru, creşte avutul
obştesc a! G.A.C. şi totodată pro­
priile venituri. Acum, vecinii to­
varăşului Ştefan Popa se numără
printre fruntaşii colectivei.
Sarcini concrete au avut şi alţi
tovarăşi din activul fără de
partid, printre care Maria Gro-
za, Victoria Sima, Cornel Iacşa
cînd astfel o însemnată contri­
buţie la întărirea gospodăriei co­
lective.
Paralel cu trasarea dc sarcini
concrete, biroul organizaţiei de
bază a dus o muncă permanentă
de educare a tovarăşilor din ac­
tivul fără de partid. Astfel, s-au
expus în faţa acestora conferin­
ţe despre înaltul titlu de mem­
bru de partid, despre dreptu­
rile şi îndatoririle comuniştilor,
despre politica partidului nos­
tru şi ţelul ei suprem — asigu­
rarea unui trai tot mai civili­
zat şi îmbelşugat tuturor oame­
nilor muncii. De asemenea, ma­
joritatea tovarăşilor din activul
fără de partid au fost cuprinşi
în învăţămîntul de partid din
G.A.C. şi anume în cele trei
cercuri de studiere a Statutului
P.M.R.
Cu toate acestea, alît în darea
de seamă cit şi în discuţii, s-a a-
rătat că mai sînt unii cooperatori
care nu dau suficientă atenţie
deservirii populaţiei. Cooperato­
rii Eugen Badea, Aurica Truţi,
Nicolae Manga, Igreţ Adam, V ir­
gil Micloşoni şi alţii au obiceiul
de a nu' respecta programul de
lucru sau de a nu presta lucrări
de calitate, fapte care provoacă
nemulţumirea clienţilor.
Pentru ca în viitor deservirea
populaţiei să se ridice la un ni­
vel corespunzător, adunarea ge­
nerală a adoptat în unanimitate
un plan de măsuri care prevede,
printre altele, extinderea reţelei
de deservire a populaţiei prin în­
fiinţarea unor secţii de reparaţii
obiecte dc uz casnic, reparaţii au-
to-moto, reparaţii stilouri şi oche­
lari, cosmetică şi remaiat ciorapi,
reactivizarea comisiilor controlu­
lui de calitate, organizarea de
consfătuiri cu populaţia şi schim­
buri de experienţă cu membrii
altor cooperative.
Cooperatorii au ales apoi noul
consiliu de conducere. Ca preşe­
dinte a fost reales tov. Ion Radu.
NICU SBUCHEA
corespondent trează o curăţenie exemplară iar in­ largă campanie de întreţinere a fon­
Din re su rse lo ca le
C O N S T R U C Ţ II Ş C O L A R E
T R A IN IC E Şl IE FTIN E
cadrul unei adunări populare
cetăţenii au hotărît să constru­
iască un nou local dc şcoală cu
4 săli de clasă şi laborator. Pen­
tru a grăbi ritmul de lucru şi
a reduce preţul de cost, cetăţe­
nii s-au angajat ca pe lingă con­
tribuţia în bani să dea fiecare
o parte din unele materiale dc
construcţii şi să participe prin
muncă la efectuarea unor lu­
crări. S-a hotărît ca fiecare fa­
milie din comună, inclusiv sa­
tele aparţinătoare, să dea în me­
die cile 500 bucăţi cărămidă. In­
tr-uri termen relativ scurt de la
luarea hotărîrii, la locul de con­
strucţie a noii şcoli s-au strîns
cca. 60.000 bucăţi cărămizi. Dc
asemenea, seîndurile pentru co-
fraj şi schele, balastul, au fost
procurate tot din resurse locale.
Totodată, la săpatul fundaţiei, Ia
turnarea betonului, cetăţenii au din satele aparţinătoare comu­ să construiască localuri cores­
participat prin muncă patrioti­ nei Ilia. Cum s-a organizat punzătoare. In frunte cu comu­ zute să fie construite şi date în
că. Astfel, s-a reuşit ca localul munca ?
noii şcoli să fie ridicat în roşu şi
acoperit, urmînd ca în anul aces­ popular comunal a mobilizat Gheorghe Lupşa, deputat comu­ com itetele, executive ale sfaturi­
ta să se execute finisajul. Prin gospodăriile colective din Ilia, nal, cetăţenii din Nucşoara au lor populare comunale au ana­
folosirea resurselor locale şi a Bacea, Brîznic, Săcămaş, Bretea, început în anul 1961 construcţia lizat posibilităţile locale şi au
muncii patriotice, s-au realizat Uleş la transportul pietrei şi ba­ unui local de şcoală şi cămin trecut la descoperirea şi folosi­
economii faţă de deviz dc 28.991 lastului. Un sprijin substanţial cultural. Piatra, nisipul, cheres­ rea lor cit mai judicioasă.
Iei.
Un aport deosebit îa executa­ comunei Cărmăzineşti care au procurate pe plan local. Noua
rea acestor lucrări âu adus de­ pus la dispoziţia acestei con­ construcţie a fost dată în folo-
PAG. 3
bH M HI Biblioteci
BMobiie în secţii
In ultimul timp în secţiile coope­
rativei „Retezatul“ din Haţeg au
luat fiinţă 6 biblioteci mobile.
Preocuparea continuă a orga­ Îm b u n ă tă ţire a ca ­ O dată cu aceasta s-a îmbunătăţit
nizaţiei de bază faţă de activi­ simţitor şi munca de popularizare a
tatea tovarăşilor din activul fără lită ţii m in e re u lu i cărţii in rîndurile lucrătorilor, ceea
de partid, antrenarea lor în re­ ce a făcut ca numărul cititorilor să
zolvarea diferitelor sarcini, edu­ con s titu ie o p re ­ crească simţitor.
carea lor prin forme variate, au
lăcut ca mulţi dintre aceştia să ocu pare de sea­ Se pregătesc
se convingă de justeţea politicii pentru concurs
partidului nostru şi să ceară pri­ m ă a co le ctiv u lu i
Artiştii amatori de la Cooperativa
mirea în rîndurile candidaţilor m in e i M iis a riu . F o ­ meşteşugărească „Retezatul“ din Ha­
de partid. Comuniştii din orga­ ţeg se pregătesc intens pentru a parti­
nizaţia de bază au apreciat ca­ to g ra fia n oa stră în ­ cipa ia cel de-al VH-îea concurs al
lităţile morale şi politice ale to­ formiţiilot de amatori. Membrii bri­
varăşilor Cornel Iacşa, Ştefan fă ţişea ză u n as­ găzii artistica de agitaţie, sub îndru­
Popa, Maria Groza, Victoria marea tovarăşului Virgil Borza, au
Sima şi ale altor colectivişti p e ct d in m u n ca m i­ pregătit un nou text, iar formaţia de
fruntaşi, primindu-i de curînd dansuri, condusă de Ştefan Gali, şi-a
n e rilo r M a x im C ă r- îmbogăţit repertoriul cu noi dansuri
în rîndurile candidaţilor de
înăzan şi T ra io n locale.
partid. De remarcat faptul, că Artiştii amatori au şi prezentat noul
M a n d u la d in o r i­
organizaţia de bază şi-a îndrep­ lor program în fata lucrătorilor coo­
z o n tu l ISO m „ ca re perativei care le-au răsplătit efortu­
tat atenţia şi înspre primirea în rile eu vii aplauze.
a leg cu m u ltă a ten ­
partid a femeilor. In prezent, S. NICULESCU
ţie s te rilu l v iz ib il corespondent
din totalul candidaţilor de
partid, peste 20 sînt femei co­ d in m in ere u .
lectiviste. G rijă faţă de om PETRU GĂINA — Petrila. Ne laptelui şi ce măsuri a luat in a-
bucură faptul că aţi încercat sa cest sens. De asemenea lipsesc
Ducînd o muncă permanentă La preparaţia cărbunelui clin Petrila sc cheltuiesc sume tot scrieţi şi reportaje. Vă recoman­ propunerile concrete menite să
mai mari pentru protecţia muncii. Anui acesta, pînă în pre­ dăm să insistaţi mai mult în tra­ ducă la înlăturarea deficienţelor.
de atragere în partid a celor zent, s-au cheltuit 177.000 lei. Din această sumă, 16.000 lei s-au tarea. temei pe care o alegeţi,
cheltuit pentru măsurile telmico-sanitare, 26.000 lei pentru pentru a nu realiza doar o simplă Ar li foarte bine dacă aţi com­
mai buni dintre cei mai buni echipament şi material de protecţie, 101.000 lei pentru echipa­ înşiruire' de nume de oameni, pleta materialul în baza observa­
ment de lucru, 14.000 lei pentru alimentaţie specială. fără a arăta faptele loiv In mate­ ţiilor de mai sus. Astfel realizat
colectivişti, organizaţia de bază rialul intitulat „Instalaţiile şi-au el îşi va atinge scopul şi va fi de
CONSTANTIN BĂDUŢA reluat din nou mersul" aţi ară­ un real folos în activitatea între­
din G.A.C. Cricău, al cărei secre­ corespondent tat doar că o instalaţie a fost prinderii.
repusă în funcţiune intr-un ter­
tar este tovarăşul Cornel Dră- men scurt. Era necesar sa insis­ Tov. BELU RUSALIN — Strei
taţi asupra felului cum au mun­ Sîngeorgiu — Poezia „îndemn"
gan, se întăreşte mereu şi are cit oamenii pentru scurtarea tim­ poartă o puternică influenţă a
posibilitatea să-şi exercite mai pului de reparaţie, cum a fost or­ marelui nostru poet G. Coşbuc. Vă
ganizat lucrul, ce metode s-au fo­ lipseşte originalitatea. Vorbiţi de
bine dreptul de control, să de­ losit. toate, de aceea poeziei îi lip­
seşte o idee centrală, mesajul.
termine o activitate entuziastă, Tov. P. URBEA — Simeria. In- Continuaţi să studiaţi materiale
creatoare la toate locurile de Lr-una din scrisorile trimise re­ în legătură cu creaţia literară.
dacţiei arătaţi că I.C.I.L. Simeria
muncă, să acţioneze cu eficaci­ nu şi-a realizat planul la lapte dc Tov. IO N IŢ ă CORNEL — Ba­
vacă din lipsa de preocupare a ia de Criş. Informaţia pe care
tate pentru continua consolida­ oficiilor raionale pentru colecta­ ne-aţi trimis-o are unele date
re economică şi organizatorică a despre formaţiile care au partici­
rea lui şi nerespectarea contrac­ pat la concurs. Dar aţi omis să
gospodăriei colective.
GH. PAVEL telor de către mai multe gospo­ ne scrieţi şi locul unde s-a des­
dării agricole colective. Nu vor­
Gospodărim cu grijă oraşu NOIE biţi însă nimic despre felul în făşurat faza intercomunală des­
care conducerea I.C.I.L. s-a stră­
duit să impulsioneze colectarea pre care vorbiţi. Trimitcţi-ne şi
Ga pcsle tot, şi în oraşul nostru defectat ducînd la igrasierea întregu­ După bunul plac Ci? în viitor veşti din localitatea
s-au construit în anii regimului de­ lui perete al blocului; faianţa din bu­ dv.
mocrat-popular numeroasa edificii so- cătăria locatarului Crăciun Panica ln D eva , p e strad a ca re dace N D \¦
cial-culturale. Aici au fost ridicate din strada A. Sabia nr. 5 este că­ s p ic 'g a ră . e x is tă o fr iz e r ie . D c
61 blocuri care însumează 740 apar­ zută mai mult de un sfert; în apar­ m u lte o r i lu c r ă to r ii e i. m a i ales
tamente, şi 6 cămine pentru tineret tamentul nr. 8 din blocul H 3 chiu­ în o re le d c a g lo m e ra ţie , servesc
în care pot fi cazaţi în condiţii opti­ veta este spartă, cazanul de la baie c u n o ş tin ţe le lo r fă ră să lin ă
me 1.386 tineri. Pe lingă acestea au stricat, în general întraaga instalaţie scam a că in lo c a l sc a flă oa ­
mai fost conslruile o policlinică, un defectă. m en i ca re aşteaptă de m u ltă
spital, o cantină, un dub muncitoresc, Vina pentru defecţiunile produse v re m e . A ş a s -a în lim p la t şi in
două localuri de şcoală, un complex revine in bună măsură şi comitetelor z iu a d c G a p r ilie a.c. c ia d c e ­
de deservire şi altele. De asemenea de blocuri care nu iau poziţie liolă- tă ţea n u l lo a n R a ch icru a m ers
s-au asfaltat 18.000 m.p. drumuri, rîtă atunci cinci unii cetăţeni nu în­ eu c o p ilu l în v îrs tă d e tre i a n i
6 .0 0 0 m.p. trotuare şi s-au pavat peste grijesc locuinţele. Ce păTore are co­ s ă -l tun dă . A aştepta t om ul
26.000 m.p. străzi. In apartamente mitetul blocului nr. 1 unde spălăto­ m a i b in e d e o o ră d a r ria d u l
s-au mutat harnicii muncitori, teh­ ria este dateriorală, sau cel de la blo­ n u -i m a i venea. L u c ră to rii ser­
nicieni. şi ingineri din Cugir. Pentru cul din strada VcMle Roaită nr. 7 v ea u p rie te n ii. C e tă ţe a n u l a m in ­
ei se vor mai construi alte blocuri. care a tolerat abaterile locatarului tit, supărat p e bună d rep ta te,
Astfel, numai în acest an vor mai llie Sădeainu? In blocurile din strada a c e ru l c o n d ic a d e ' s u g e s tii şi
ii dale în fnlnsin-^ ______ ___ — _ Vasile Roaită nr. i a cla m a ţii ş e fu lu i d e s ch im b
tă încă 270 aparta- _ 1 0 şi 1 2 n-au fost T o m e s cu , p en tru a -şi spune p ă ­
mente, Sini fapte afişate listele celor
LOCUINJA E A TA, re rile .
rare demonstrează ÎN G R IJ E Ş T E -O ! care trebuie să — D a c ă n u -t'i c o n v in e , m e rg i (Cinem a
grija partidului şi cureţe coridoarele
^ Ia a ltă friz e rie . C o n d ică nu (Radia
guvernului nostru —1— “ “ şi scările. Din a- a vem , a fo st răspu nsul ş e fu lu i
pentru crearea unor condiţii optime cest motiv scările nu se curăţa zile d e sch im b . 21 A P R ILIE 1963 21 A P R IL IE 1963
Programul 1; 6,00 Zi dc odihna eu
de viată oamenilor muncii. de-a rîndul. C o m e n ta riile s in i d c prisos... voie bună — program de melo­ —D E V A : V a c a n t ă l a m a r e
dii populare ; 6,30 Muzică de ba­
Locatarii apreciază această grijă şi Pentru ca blocurile să fie cit mai le t ; 7,10 Concert de dimineaţă; c i­
8,00 Sumarul presei centrale; 8,10
depun eforturi pentru a întreţine aşa bine întreţinute, Comitelui executiv „Aşa-i el din fire, Şcoala şi viaţa ; 8,30 Din comoa­ n e m a to g ra fu l „ P a tr ia “ ; D e s tă in u iri
nervos a ra folclorului nostru; 9,00 Dan­
cum se cuvine spaţiul locativ, parti­ al Sfatului popular al oraşului Cu­ suri de estradă; 9,30 Teatru la — c in e m a to g ra fu l „F. S îrb iT
microfon pentru copii : „Vitejie“;
cipă la crearea de noi zone şi spatii gir desfăşoară o largă activitate de 10.30 Cîntăm viata nouă a patriei H U N E D O A R A : M a rile s p e ra n ţe
— program interpretat de forma­
verzi, gospodăress cu grijă oraşul. popularizare a deciziilor, astfel ca lii artistice de am alori; 1 1 ,0 0 — c in e m a to g ia fiil „ V ic to ria ' ; S I­
Program muzical dedicat frunta­
In ultimii ani cetăţenii din oraşul acestea să fie cunoscute. Un accent şilor de pe ogoare; 11,30 Vor­ M E R IA ; S tra d a m e z in u lu i —
nostru au acordat mai multă atenlie deosebit punem pe reactivizarea co­ L a p e rife ria ora şu lu i lla fe g , beşte M o s c o v a 12,20 Interpreţi cin e m a to g ra fu l „ llie P in tilic ' ;
de muzică uşoară; 13,10 De toate
gospodăririi spaţiului locativ. Loca­ mitetelor de blocuri, sprijin preţios p e stra d a M . E m in e s cu se a flu pentru to ţi; 14,00 Noi înregis­ —P E T R O Ş A N I : C a m e l i a cin e m a ­
trări de muzică populară reali­
tari ca Gheorghe Hiripan, Alexan­ în munca noastră. Unele comitete ca an b u fe t ca re se b u cu ră dc zate in studiourile nonslre; 14,45 to g ra fu l „ A l. S a h ia " ; In e le le g lo ­
Melodii nemuritoare; 15,30 Din
a flu e n ţă fiin d aşezat in tr-u n viaţa satelor patriei; 16,10 Melo­ — „7r i e i N o ie m ­
dru Emasadac, Constantin Oslricianu, acelea de ia blocurile E l, E2, E 3, c in e m a to g ra fu l
dii populare din diferite regiuni
llie Chera, Boris Baici şi alţii, păs­ E 4, 119, 27/1 şi altele, au pornit o v a d c o m e rc ia l. F ă cu t insă că ale tării; 17,00 Noi înregistrări — 2b r i e “ ;. A L B A I U L I A : L u p e n i 9
de muzică uşoară realizate în
g e s tio n a ru l M ic ii fe le d in ţa n este studiourile noastre; 18,30 Album — c in e m a to g ra fu l „ V ic to r ia “ ; M u z i­
de romanţe; 19,00 Pagini din
stalaţiile sanitare sînt corect folosite. dului locativ şi de înfrumuseţare a ta re n ervos. In a ceste m o m e n te operele contemporane; 19.35 Me­ —c a n t u l o r b c i n e m a t o g r a f u l „ 2 3 ‘A u ­
Cu alte cuvinte aici se simte mina oraşului. Comitetele amintite ca şi le reped e d e -fi trece p o fta dc gu st“ ; S E B E Ş : R egă sirea — c in e ­
bunului gospodar. Vreau să mai a- altele, antrenează in aceste zile sute o rice . D e fa p t, m o d u l n e c u v iin ­ m a to g ra fu l „P ro g re s u l“ ; S lră tzile
daug în plus faptul că majoritatea de cetăţeni la amenajarea de spatii şi cio s d c c o m p o rta re a g e s tio n a ­ „Ai.—a u a m i n t i r i
c in e m a to g ra fu l
locatarilor participă la amenajarea de zone verzi în jurul blocurilor. Toate r u lu i a s tirn it m u lte d is c u ţii in S a tlov e a n u “ ; O R A Ş T lE : Sub c u ­
noi zone verzi. Exemple de buni acţiunile se bazează pe planul de ria d u l c o n s u m a to rilo r. N -a r ti p o la a lb a stră — c in e m a to g ra fu l „ V .
gospodari se pot da foarte multe. Tre­ înfrumuseţare a oraşului aprobat de ră u d a că to v a ră ş ii d in c o n d u ­ R o a i t ă “ ; P o v e s t e ’d e s p r e o f a l ă —
buie să recunoaştem însă că la Cu­ comitetul executiv. Sînlom convinşi cerea co o p e ra tiv e i de consum cin e m a to g ra fu l ;„ F l a c ă r a “ H A­
gir mai sînt unii cetăţeni care nu că prin măsurile luate, sprijiniţi de „ T a r a H a ţe g u lu i“ tir p u n e la — c in em ţilo -
p a n e l această sta re d e lu c ru ri. ŢEG : C u rca n ii
păstrează avutul obştesc. Să dau cî- cetăţeni, oraşul nostru va fi şi mai g ra fu l „ P o p u la r“ ; B R A D : P e rm i­
tava exemple. In strada M. Sadovea- bine gospodărit, va deveni pe zi ce (După corespondenţele —s ie p e ( a r m c in e m a to g ra fu l „S t.
primite de la tov.
nu nr. 9 a primit un apartament con­ treca tot mai frumos. IOAN RACHIERU ro ş ie “ ; L O N E A : P a rte a ta de v i­
şi ADRIAN COSTEA)
fortabil cetăţeanul Iosif VaTszeghi. GHEORGHE LEURZEANU —n ă c i n e m a t o g r a f u l „ M i n e r u l “ :
Din cauza unei totale nepăsări a a- vicepreşedinte al Comitetului executiv —T E I U Ş : P a r t e a l a d e v i n ă
cestuia, cazanul de la baie a fost al Sfatului popular al oraşului Cugir cin e ­
lodii... melodii — emisiune de m a t o g r a f u l „ V . R o a i t ă “ ; Z L A T N A :
VVI EÎWViSgă&SS EWVSfîSëWViS muzică uşoară romînească; 2 0 ,0 0 —P a r t e a t a d e v i n ă cin e m a to g ra ­
sinţă, realizîndu-se economii faţă Teatru la microfon: „Omul cu —f u l „ M u n c i t o r u l “ ; I L I A : F e l e l e
de deviz de 66.277 lei. arma“ ; 21.45 Muzică de dans.
c i n e m a t o g r a f u l „ G h . D o j a “ ; 'A P O L -
Aceeaşi preocupare au mani­ Programul II : 7,00 Cinlă fanfa­ D H L D E S U S : F e te le - c in e m a ­
ra reprezentativă a armatei; 7,30 to g r a fu l „ 2 3 'A u g u s t“ .
festat-o şi cetăţenii satului Dum­ Program de cîntece din folclorul
brăviţa unde localul de şcoală şi nou şi jocuri populare; 8,00 Mu­ (Baledili J
cămin cultural început în anul zică distractivă; 9,00 Melodii
populare cerute dc ascultători ; aiedeoeolx) qie
trecut sc găseşte în prezent în 9.30 Valsuri; 14,05 Cinlă surorile
Cossak; 14,30 Cine ştie, câştigă ; PENTRU 24 ORE
finisaj. Asemenea exemple ofe­ 15,15' Din muzica popoarelor; Vreme nestabilă cu cerul mai
ră şi cetăţenii satelor Fornădie, 15,45 Melodii de primăvară; mult noros ziua, cînd vor cădea
Petreşti, Măgura, Micăneşti care 17,00 Pagini orchestrale din ope­ averse de ploaie însoţite local dc
rete; 17,15 Poeme despre Lenin ; descărcări electrice. Temperatura
putaţii T. Sorinca, Oct. Modrea strucţii de interes raional, două în anul 1962 au terminat con­ 17,25 Muzică uşoară cerută de staţionară ; ziua va ii cuprinsă in­
şi Dragomir Marian. vagoane de var bulgări. In ace­ strucţia unor noi şcoli. ascultători; 20,25 Din repertoriul tre 18 şi 24 grade iar noaptea înlre
laşi timp, comitetul de părinţi cîntăretului Ion Luican; 22,00 5 şi 10 grade. Vînt potrivit din
O bogată experienţă în folosi­ şi conducerea şcolii au organizat Sînt însă şi sfaturi populare Muzică de dans. vest.
rea resurselor şi mijloacelor lo­ discuţii cu părinţii elevilor care care nu manifestă interes în buna
cale a acumulat şi Sfatul popu­ sînt meseriaşi constructori pen­ organizare şi desfăşurare a lu­ Buletine de ştiri şi radiojurnale:
lar comunal Ilia. Aici s-a înce­ tru a participa în mod voluntar crărilor. Aşa de exemplu în co­ 7,00; 13,00; 19,30; 22,00; 23,50
put construcţia unei clădiri pen­ la construcţia şcolii. Ei au fost muna Veţel, deşi încă din 1961 (programul 1); 7,50; 14,00; 18,00;
tru mărirea spaţiului şcolii me­ planificaţi pe zile cînd să parti­ au fost procurate cărămida, ţi­ 20,00; 23.00 (programul II).
dii. Pentru construcţie s-a luat cipe la muncă. De asemenea au gla. şi jumătate, din necesarul de
şi un împrumut rambursabil de fost mobilizaţi părinţii la diferi­ uşi şi ferestre, lucrarea la noua C2Z2D C23SOC522D C Z Z 2 D CăZgQ 1 ^ 2 3 iC 2 Z 2 D G Z Z 2 D
144.200 lei. Dacă la începutul te munci necalificate. Aproape şcoală se află de abia la eleva­
lunii iulie 1962 pentru noua lu­ în fiecare zi pe şantierul noii ţie. O situaţie asemănătoare se SEMINŢE I
crare nu era procurat nici un fel construcţii se desfăşoară o acti­ întâlneşte şi în comunele Hărău
de material, datorită bunei orga­ vitate rodnică. S-au efectuat pes­ şi Almaş Săliştc, unde aproape de porumb hibrid, leguminoase, plante
nizări a muncii, a interesului te 2.300 orc de muncă patrioti­ doi ani s-a discutat în jurul am­ de nutreţ, legume, flori etc. precum şi
manifestat de comitetul de ce­ că. realizîndu-se economii dc plasării construcţiilor de noi
tăţeni s-a reuşit ca la finele anu­ circa 40.000 lei. şcoli. Din această cauză, lucrări material săditor viti-pomicol din cele
lui să fie terminate 4 săli de cla­ care puteau fi demult gata, se
să şi anexele lor de la parter, Animaţi de dorinţa de a avea găsesc la fundaţie şi zidărie. / Agrosem \ mai valoroase soiuri, găsiţi la toate uni­
urmînd ca în august 1963 să fie o şcoală nouă, în care copiii lor tăţile AGROSEM.
complet terminată şi dată în fo ­ să înveţe în condiţii optime, ce­ Fără îndoială că în aceste ca­
losinţă. La ridicarea acestei şcoli tăţenii din satele de munte Nuc­ zuri sfatul popular raional va Seminţe de legume şi flori in plicuri
îşi aduc aportul toţi cetăţenii şoara şi Dumbraviţa au început trebui să ia cele mai eficace
măsuri.
Pentru anul acesta sînt prevă­
Rj găsiţi la toate cooperativele săteşti. L
niştii Sabin Jujan, preşedintele folosinţă 8 localuri de şcoli cu
Procuraţi-vă din timp seminţele şi materialul viti-poniicol ne- ^
Comitetul executiv al sfatului comitetului dc iniţiativă şi 34 săli de clasă. încă ele pe acum cesar unităţii dvs.
j Adresa noastră este: întreprinderea regională AGROSEM
QOrăştie str. 9 Mai nr. 17 telefon 379. 'z
^ SECŢIA INTERRAIONALA ORAŞTlE STR. EXTRAVILAN NR. 10 TE-K
LEFON 320. L
s-a primit din partea cetăţenilor teaua şi alto materiale au fost ANDRON1C PEICA Magazine : ALBA 1ULIA, Calea Moţilor nr. 5 telefon 62. ^
şeful secţiei de învăţămiut. C2223 C Z 2 2 3 CrSZO C222D C222D C335D C Z 2 2 0 C3223 C222P C322D C3E323CZZ23 D
a Sfatului popular raional îlia