Page 69 - 1963-04
P. 69

R egionala

                                                                                       I H unedoara-D eva

                                                                                                                                          PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI- VA i

                             mulsocialismului

J Anul XV. Nr. 2588                                                                    DUMINICA 21 A P R ILIE 1963                                                                                3 pagini 20 bani                                                J

                                                                                                                                  A ?V

Realizări importante IN INŢjHPINjjjEA ZILEI DE 1 HAI
la lucrările de investiţii
                                                                                                                                          665 trenuri eu tonaj sporit

  Printre lucrările de investiţii cele                        loan Juroa III. Acesteia au fost do­                                   Cînd în urmă cu cîteva zile                                  ne mai mult faţă de mecanicul
mai importante ce se execută anul                             tate cu maşini de încărcat de tip                                   mecanicul Petru Rusu remorca                                    Petru Rusu. Cu acest tonaj tre­
acesta la E. M. Deva se numără să­                            P.M.L. şi cu un perforator de maro                                  trenul nr. 2.671 cu 2.070 tone pe                               nul a ajuns la timp şi în bune
parea noului puţ de extracţie, cu a-                          productivitate tip B.U.—I cu o vite­                                linia Petroşani — Băniţa, mulţi                                 condiţiuni Ia destinaţie.
nexele sale: betonarea rampei puţu­                           ză de perforare de 80—100 cm. pe                                    au spus:
lui, reprofilarea turnului, amenajarea                        minut. Folosind raţional utilajele şi                                                                                                  In întîmpinarea zilei de 1 Mai,
maşinii de extracţie şi a casei mole-                         organizîndu-şi bine munca, ele au în­                                  — Mai mult de atit nu se poate                               iniţiativa remorcării trenurilor
telor — la suprafaţă: săparea circuitu­                       registrat succese de seamă. Brigada                                 remorca pe linia aceasta. Cre­                                  cu tonaj sporit s-a extins şi mai
lui pînă in axa. puţului şi a suitoru­                        lui Aurel Cornea şi-a depăşit anga­                                                                                                 mult la depoul de locomotive din
lui prin axa lui ia orizontul 90 m.,                          jamentul luat pe primul trimestru al                                dem că s-a atins maximum de                                     Petroşani.
săparea galeriei de bază spre puţul                           anului cu 11 la sută la lucrările de
nou şi săparea unei galerii geologice                         săpare a circuitului spre noul put, iar                             tonaj posibil.                                                     De la începutul anului şi pînă
pentru cercetare la orizontul — 140                           brigada Iui loan Jurca III a obţinut                                                                                                în prezent mecanicii de aici au
m. Pentru grăbirea ritmului de exe­                           în luna martie pe racordul dreapta, o                                  S-au găsit însă unii care erau                               remorcat 665 trenuri cu un to­
cuţie, comitetul de partid a îndru­                           înaintare de 128 m.l. In felul acesta                                                                                               naj sporit de 80.000 tone.
mat conducerea tehnico-administrati-                          s-a reuşit ca lucrările de săpare pe                                de altă părere. Printre aceştia se

                                                                                                                                  număra şi tînărul mecanic Pre­
                                                                                                                                  da Pavel. împreună cu mecanicii

                                                                                                                                  Dumitru Dejeu şi Victor Mari-

vâ să aplice o serie de măsuri efica­ orizontală a circuitului puţului nou nescu, tov. Preda Pavel a re­                                                                                                              1. CRIŞAN

ce. Astfel, s-a trecut ia organizarea să fie terminate cu 2 zile mai devre­ morcat trenul nr. 2.673 cu 535 to-                                                                                                        corespondent

lucrului pe bază de grafice. In felul                         me decît prevedea angajamentul, iar                                         In 15 zile
acesta se poate urmări zilnic stadiul                         lucrările executate să fie numai de
de execuţie al fiecărei lucrări şi a-                         bună calitate.

tunci cînd e nevoie se poate inter­ La betonarea rampei puţului de la                                                             In prima jumătate a lunii a- nute ca urmare a unei bune or­

veni. Apoi, au fost constituite brigăzi orizontul zero a fost repartizată bri­ prilie a.c. echipa condusă de tov. ganizări a lucrului, folosirii per-
                                                              gada condusă de candidatul de partid
cu mineri bine pregătiţi profesional                          Knuff Martin. Ea a întimpinat multe                                 Petru Luca de la orizontul minus                                forajului umed şi exploatării în
şi cu multă experienţă.                                       greutăţi din cauza condiţiilor atmos­                               22, filonul Antelonghin — sud al                                vatră cu ploturi metalice. Mine­
                                                              ferice grele în lunile de iarnă. Cu                                                                                                 rii închină aceste succese zilei
   Cu membrii acestor brigăzi şi cu                           toate aceslea a reuşit să execute lu­                               E. M. Certej şi-a îndeplinit pla­
întregul personal tehnico-inainaresc                          crări de bună calitate şi să-şi depă­                               nul de producţie în proporţie de                                de 1 Mai şi silit hotărîţi ca pînă
de ia sectorul de investiţii a fost or­                       şească planul trimestrial cu 15 la                                  110 la sută.                                                    la sfîrşitul lunii să le dezvolte şi
ganizată la începutul anului o cons­                                                                                                                                                              mai mult.
fătuire în car a s-a stabilit un plan                                                                                                Succesele echipei au fost obţi­

de măsuri concret, precum şi sarcini­ sută. Este un succes de seamă.                                                              l 1o o s u iiM i8#i s p e c if ace r e d ó s e
le ce revin fiecărui membru din bri­ La circuitul orizontului 90 m. s-a e-

gadă, artificier şi maistru. S-a arătat                       xccutat şi susţinerea definitivă a ga­                                 In trimestrul I a.c. colectivul                              paraţii de calitate au dus la scă­
atunci că este necesară extinderea                            leriei prin betonare. Această lucrare                               uzinei de preparare de la E. M.
armării metalice, folosirea la toate                          a revenii brigăzii condusă de comu­                                 Certej a acordat o deosebită a-                                 derea consumului de bile de oţel
locurile de muncă a maşinilor de în­                          nistul Lazăr Costiti. Muncind cu pri­                               tenţie reducerii consumurilor
cărcat, îmbunătăţirea transportului pe                        cepere şi hărnicie el şi-a depăşit an­                              specifice de materiale. Printr-o                                cu 6,8 Ia sută şi 2,5 la sută la
orizontală, a aerajului ş.a.m.d. Aşa                          gajamentele luate cu 33 la sulă.                                    dozare corespunzătoare, consu­
se face că. neutru crearea unor con­                                                                                              mul Ia reactivi de flotaţie a scă­                              energie electrică.                                                             Manifestări consacrate aniversării
diţii optime de lucru în fronturi, la                            Asemenea exemple s-ar mai putea                                  zut cu 5,5 la sută. Exploatarea
orizontul — 90 m. s-au montat venti­                          da încă: continuarea deschiderii ori­                               corectă la capacitatea maximă a                                 Cele mai mari economii au fost
latoare electrice aspirante de mare                           zontului — 140 m. şi a galeriei de                                  utilajelor şi efectuarea unor re­
capacitate, ia,r la orizontul — 140 m.                        bază spre puiul nou, unde briaada                                                                                                   obţinute de celularii Filimon Me-
au fost săpale 2 suitoare de aeraj şi                         comunistului Gheorohe Pasca], folo­                                       Mobilă de calsfafe
s-au montat ventilatoare.                                     sind armarea metalică cu armături                                                                                                   alha şi Argliir Susan şi de mora­
                                                              T.H. bandajate ai plăci de beton, şi-a                                 Colectivul secţiei de tîmplărie
   S-a extins armarea metalică şi be-                         depăşit angajamentele cu 1 0 la sută.                               al I.I.L. „6 August"' din Petro­                                rii Nicolae Bodrean şi Miron                                       a 93 de ani de la naşterea lui V.L Lemn
tonarea la cca. 90. la sulă din lucrări.                      săparea suitorului prin axa pulului                                 şani se străduieşte să execute
Pentru micşorarea efortului fizic al                          de ia orizontul 90 m„ unde s-au obt!-                               mobilă dc calitate tot mai bună.                                Bugnar.
m licitărilor de la înaintări s-au in­                        nut luna trecută 30 m.l. înaintare                                  La ultima recepţie făcută, cele 18
trodus la ţoale fronturile de lucru                           etc.                                                                garnituri de mobilă de bucătă­                                           IOAN CIMPOIEŞ
                                                                                                                                  rie executate de brigada condu­
maşini de încărcat, iar pentru îmbu­                             Toate aceslea au făcut ca planul                                 să dc comunistul Petru Popa a                                   ........................... corespondent
nătăţirea transportului pe orizontală                         la lucrările de investiţii pe primul                                primii calificativul „foarte bine".
s-au introdus locomotive Diesel şi                            trimestru, si! anului 1963 să fie depă­                             Aceeaşi apreciere a primit şi bri­                                                                                                              In C a p i t a l ă                                                                                                               această manifestare au participat
s-au montat Irolii electrice.                                 şit cu 3,3 la sută. Avem toată con­                                 gada lui losif Birq care a execu­                                                                                                                                                                                                                                                numeroşi tineri din oraş. In faţa
                                                              vingerea că Drocedînd ns'rel şi pe                                                                                                                                                                        Simbătă au continuat să aibă loc                      care a urmat filmul „Pagini din via­                                                 celor prezenţi s-au citit fragmen­
   A existat apoi o preocupare pentru                         viitor vom ajunge ca pînă la finele                                                                                                                                                                    în întreaga ţară numeroase manifes­                      ţa lui Lenin“. „Aşa l-am cunoscut pe                                                 te din operele „Studentul Vladi-
aprovizionarea .ritmică a locurilor de                        .anului să ,putem înregistra succese                                                                                                                                                                   tări cultural-artistice consacrate îm­                   Lenin“ s-a intitulat seara liierară                                                  rnir Ulianov" de B. Volin, „Şase
muncă cu cele necesare şi extinderea                          şT. fn'iiî fr-u.moasp,, -                                                                                                                                                                              plinirii a 93 de ani de la naşterea                      care s a ţinut Ia Casa de cultură a                                                  ani cu Lenin" de S. IC. Ghil, „V.
asistenţei tehnice. Dar iată şi cîteva                                                                                                                                                                                                                                                                                        raionului 30 Detembric. Expuneri                                                     I. Lenin" de V. Maiakovski şi
aspecte .concrete.                                                      ALEXANDRU RANCEA                                                                                                                                                                             Iui Vladimir Ilici Lenin.                                despre viaţa şi opera lui Lenin au                                                   din alte opere care evocă figura
                                                                                                                                                                                                                                                                       In Capitală, la Casa de cultură a                      mai avut lor la Uzinele „Timpuri                                                     luminoasă a marelui dascăl al
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Noi“, uzinele textile „7 Noiembrie“,                                                 proletariatului.
                                                                                                                                                                                                                                                                     raionului 23 August, sute de oameni                      întreprinderea „Flacăra Roşie“ şi Fa­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              brica de ace din Bucureşti.                                                             Asemenea manifestări au avut
                                                                                                                                                                                                                                                                     ai munci) au ascultat ,cu viu inte­                                                                                                           Ioc şi în alte întreprinderi şi ins­
                                                                                                                                                                                                                                                                     res conferinţa „Leninismul — izvor                                                                                                            tituţii din oraş.
                                                                                                                                                                                                                                                                     permanent de învăţăminte“, după
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    A. COSTIN
                                                                                                                                                                                                                                                                                  / n regiune
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  corespondent

  Săparea a 420 m.l. galerie — din                            membru a! ComMetuIuî de partid                                      tat 12 canapele pat dc Lip „Car-                                                                                                                                                                                                                                                 A c fiim i la clubul din C u g ir
care 50 la sută profil d.tiblu-da' circui­                               de Ia E. M. Deva
tul orizoîitului 90 ni. — a revenit                                                                                               naţi".  .....................                                                                                                           .h i .'a c e s te i j i l c , ' i n . o r a ş e l e ş i s a t e le r e g i u n i i n o a s t r e , î n î n t r e p r i n d e r i şi         Clubul muncitoresc al sindica­
brigăzilor conduse de Aurel Conica şi                                 mg. DUMITRU ROSCA                                                                                                                                                                              ii n s t i t u ţ i i , l a s e d i i l e . G . A '. C f la c l u b u r i , c a s e d e c u l t u r a ş i c a n t i n e " c h î t i t r a l e  telor clin Cugir cunoaşte zilele
                                                                    şeful serviciului producţie                                           I. CIIIRAŞ                                                                                                                                                                                                                                                               acestea o vie animaţie. Metalur-
                                                                                                                                                                                                                                                                     in ş c o li aţi lo c n u m e ro a s e m a n ife s tă ri co n s a cra te a n iv e rs ă rii a 93 d e a n i de                                   giştii şi alţi oameni ai muncii din
                                                                                                                                          corespondent
                                                                                                                                                                                                                                                                     la na şterea lu i V la d im ir I lic i L en in .

Cu toate forţele la semănatul porumbului                                                                                                                                                                                                                                         Fiime despre viafa                           tru cultură şi artă a organizat                                                      Cugir vizitează expoziţia de cărţi
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              astăzi, începînd de la ora 10, la                                                    intitulată „V. I. Lenin. — marele
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   dascăl al proletariatului" care

OOOOSCCU OQCOCOCx OGODOC00                                                             COOOOOOOOOOOOOOQOOCOOCOO 1                 Giurgiu şi Petre Marian au început                                                                                                 şi acfivifafea lui Lensn                                 clubul „Sideriirgistul" din Hune­                                                    cuprinde operele lui Lenin pre­
                                                                                                                                  semănatul porumbului. Totodată, pen­                                                                                                                                                        doara, un simpozion pe tema                                                          cum şi cărţi scrise cu privire la
j8 D a t o r i t ă c o n d i ţ i i l o r f a v o r a b i l e d i n u l t i m e l e z i l e , i n n u m e r o a s e g o s p o -    tru a termina lucrarea în timpul op­                                                                                                  întreprinderea cinematografică                        „Triumful ideilor marxism-leni-                                                      viaţa şi activitatea lui Vladimir
                                                                                                                                  tim sînt folosite din plin şi celelalte                                                                                            regională de stat a organizat la                         nismului". Cu acest prilej vor lua                                                   Ilici. In primele două zile după
g •d ă r i i a g r i c o l e c o l e c t i v e d i n r e g i u n e a n o a s t r ă s - a t r e c u t c u t o a t e t o r ţ e l e  mijloace de care dispune gospodăria.                                                                                               o serie de cinematografe din re­                         cuvîn tul Acad. Gheorghe Vrîncea-                                                    deschidere, expoziţia a lost vizi­
                                                                                                                                  S-a reuşit astfel ca pînă ieri să se                                                                                               giune proiectarea unor filme des­                        nu, Prof. univ. Mihail Ghelmegea-                                                    tată de peste 1200 oameni ai
g Ia sem ă n a tu l p o ru m b u lu i. R ed ă m m a i jo s cîte v a d in re la tă rile       jc o r e s p o n -                   însăminţeze pesta 1 0 0 ha. ou porumb.                                                                                             pre viaţa şi activilatea lui Vladi­                      nu şi Ştefan Tripşa, Erou al Mun­                                                    muncii.
                                                                                                                                                                                                                                                                     mir Ilici Lenin. Astfel, ieri 20 a-                      cii Socialiste. Ei vor trata temele
8 d e n ţilo r n o ş tri p r iv in d re z u lta te le o b ţin u te în această p riv in ţă .               j                                                tug. V. HRUŞCĂ                                                                                            prilie, Ia cinematograful „Filimon                       „Leninismul .şi progresul tehnic",                                                      In cadrul manifestărilor cultu­
                                                                                                                                                              corespondentă                                                                                          Sîrbu" din Deva a fost prezentat                         „Lenin şi cultura" şi „Ideile atot­                                                  rale dedicate naşterii lui V. I.
§ OOOOOOCOOOOOOOOt COOOOOOO                                                            oooccooooocoooooooooccoo                                                                                                                                                      filmul „La începutul secolului".                         biruitoare ale leninismului tri­                                                     Lenin, în scara zilei de 20 aprilie,
                                                                                                                                                               Gospodăria agri­                                                                                      Acelaşi film va rula în următoa­                         umfă".                                                                               la clubul muncitoresc din Cugir,
                     Colectiviştii din                        adus o contribuţie de seamă mecani­                                                                                                                                                                    rele zile în localităţile Gurabarza,                                                                                                          în faţa a numeroşi oameni ai
                  Răhău, r a i o n u l                                                                                              Brănişca colă colectivă din                                                                                                      Hunedoara, Teliuc, Simeria şi în                                  Seară liierară                                                              muncii, a luat cuvîntul tov. loan
Răhău                                                         zatorii Vasile Biscă şi Maxim Lazăr.                                                                                                                                                                   altele. Filmele „V. T. Lenin", „A-                                                                                                            Roşu, secretar al Comitetului o-
                  Sebeş, au reuşit să                                                                                             ______________ Brănişca, raionul                                                                                                   mintiri despre Lenin", „Manu­                               In cinstea celei de-a 93-a aniver­                                                răşenesc al P.M.R. Cugir. El a
                                                              precum şi coîect:vişlii loan Popa, Va­                                                                                                                                                                 scrisele lui Lenin" şi „Ultima pe­                       sări a naşterii lui Vladimir Ilici
                                                                                                                                  Ilia, va cultiva anul acesta porumb pe                                                                                             rioadă de ilegalitate a lui Lenin"                       Lenin, in sala de lectură a biblio-                                                  vorbit despre cea de-a 93-a ani­
termine de însămînţat la timp toate                           sile Muştea etc.                                                    120 ha. Avînd din timp pregătite
culturii3 din prima epocă. Ei au se-                                                                                              săminţa şi terenul, în ziua de 19 a-                                                                                                                                                        Iccii centrale regionale din Deva                                                    versare a naşterii lui V. I. Lenin.
mănat 15 ha. cu ovăz, 20 ha. cu sfeclă                                                 IOAN CENUŞA                                prMie colectiviştii de aici au începui                                                                                                                                                      a avut loc o seară literară. La
furajeră, 1 0 ha. cu sfeclă de zahăr,                                                                                             semănatul porumbului. In numai două                                                                                                                                                                                                                                                 După expunere, participanţii au
3 ha. cu sparcetă, 107 ha. cu trifoi                                                   corespondent                               zile ei au semănat ai maşinile S.M-T.
şi lucernă în cultură ascunsă, 1 ha.                                                                                              şi atelajele proprii aproape 50 ha. cu                                                                                                                                                                                                                                           vizionat filmul „V. I. Lenin",
cru diferite legume şl au plantat viţă                        I Colectiviştii din                                                 porumb.
de vie pe 5 ha.
                                                              Teiuş                    Teiuş, raionul Al­                            La executarea acestei lucrări s-au
                                                                                       ba, s-au pregătit                          evidenţiat mecanizatorii S.M.T. din
                                                                                                                                  Dobra oare deservesc gospodăria pre­
                                                              temeinic în vederea semănării porum­                                cum şi colectiviştii Toachim Neamţu,
                                                                                                                                  Remus Borteleam!. lonită Dobrei, bri­
                                                              bului. Săminţa necesară din soiurile                                gadierele de rîmp Doina Haida şi FIo-
                                                                                                                                  rica Morar.
  Aceasta le-a permis ca în ultimele                          HD 101 şi 203 generaţia I-a a fost pro­                                                                                                                                                                urmează, de asemenea, să fie pre­
zile să mobilizeze toate forţele la pre­                                                                                                                              I. TOMA                                                                                        zentate săptămîna viitoare oame­
gătirea terenului în vederea însămîn-                         curată din limp, iar tractoarele şi                                                                corespondent                        Ecaterina Zamfir lucrea­                                        nilor muncii din Petroşani, Cer­
t&rii porumbului. Drept rezultat, pînă                                                                                                                                                            ză ca depănătoare la sec­
ieri 2 0 aprilie s-a executat semănatul                       celelalte mijloace de care dispune                                                                                                  ţia IlI-a bobinat a I.I.S.
acestei plante pe mai bine de 60 ha.                                                                                                                                                              „Viscoza" din Lupeni. Reu­
Demn de subliniat este şi faptul că                           gospodăria au fost folosite din plin                                                                                                şind să-şi depăşească pla­                                         tej, Zam, Tlia, Hondol, Baru Ma­                         Linia tehnologică nr. 2 produce
pe întreaga suprafaţă s-au însămin-                                                                                                                                                               nul de producţie zilnic cu
ţat intercalat dovieci şi fasole.                             la pregătirea terenului. In cirnp s-au                                                                                              30 Ia sută, ea se situează                                         re, Haţeg, Subcetate şi din alte
                                                                                                                                                                                                  printre cele mai bune mun­
                                                              transportat însemnate cantităţi de în­                                                                                                                                                                 localităţi.  ¦¦
                                                                                                                                                                                                  citoare din secţie.
                                                              grăşăminte naturale, acordindu-se                                                                                                                                                                                                                                  In cinstea zilei de 1 Mai, co­                                                    60.000 cărămizi a fost pusă m
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              lectivul de muncitori şi tehni­                                                      funcţiune.
                                                              prioritate celoi 40 ha. destinate ob­                                                                                                                                                                               Sim pozion                                  cieni al sectorului ceramic din
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sîntimbru a T.I.L. „Horia" din                                                         Prih munca depusă în ved e­
                                                              ţinerii producţiei de cîte 5.000 kg.                                                                                                                                                                                                                            Alba Iuiia a intensificat munca                                                      rea realizării acestui obiectiv s-au
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   evidenţiat Vasile Raţiu, mecanic
                                                              porumb boabe Ia hectar.                                                                                                                                                                                   Comisia pentru răspîndirea cu­                        în vederea punerii în funcţiune                                                      şef al sectorului, loan Man, me­
                                                                                                                                                                                                                                                                     noştinţelor cullural-şliinţifice din                                                                                                          canic şi Nicolac Cimpoieş împre­
  La executarea lucrărilor de pregă­                          Avînd totul pregătit, zilele trecute                                                                                                                                                                                                                            a noii linii tehnologice moderne
tire a terenului şi la încumîntări şi-au                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           ună cu echipa de electricieni pe
                                                              mecanizatorii Dumitru Dogaru, Vasile                                                                                                                                                                   cadrul ¦Comitetului regional pen-                        de fabricare a cărămizii. In mo­                                                     care o conduce.

g y -v a s s v a : t a v a xVtvfîrvTffi î s v a               VA-xai s v a s s v a : îa v g g z s v z s î r w a ssv.g: ssv g a                                                                                        sV g tsw ssv ssv ssK v sife v sK v sisv s'                                                              mentul de faţă, noua linie teh­                                                                                    C. ALBEANU
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  corespondent
       ¦ n e n a-k.¦**.                                                                                                                                                                                                                                                                                                       nologică ce produce aproximativ

\d  e pe rid ică tu ra pe c a re -i am ­                                                                                                                                                                                                                             s u -i a tra g ă a cestu ia în că o d a lă a -           Construcţii noi în G. A. C.
    pla sa tă ce n tra la te rm ică , b lo ­
    c u rile n ou co n s tru ite p e fos­                                                                                                                                                                                                                            te n ţia .

tu l teren a l a e ro p o rtu lu i, a ra n ja te              La al 1.632-1ea apartament                                                                                                                                                                             — M iş u le , a i g r ijă ca s ifo a n e le                 Pe lingă alte construcţii, colec­                                                 remiza (lungă de 15 m etri), cit .şi
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              tiviştii din Boz au hotarît ca în                                                    patului cu o capacitate de 8 va­
d u p ă p rin c ip ii m od ern e de a rh ite c ­                                                                                                                                                                                                                     să f ie m o n t a t e la b o lo b o c . L u c r e a z ă  acest an să termine o remiză şi                                                      goane s-au dat în folosinţă.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              un patul pentru porumb la bri­
tură , o fe ră o c h iu lu i o im a g in e p a ­                                                                                                                                                                                                                     cu a te n ţie la p re lu n g ito a re şi la              gada din satul Tîrnăviţa. Aceste                                                        La construirea lor s-au eviden­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              obiective au şi fost realizate pînă                                                  ţiat colectiviştii Ion Cisma.ş şi Io-
n o ra m ică p lă cu tă . C iiu l stai d c v o r ­                                                                                                                                                                                                                   etanşa rea s ifo a n e lo r de p a rd osea lă            la data de 15 aprilie, cînd atit                                                     viţă Belea.

bă cu Ş tefa n A n d ra ş, şefu l b rig ă z ii                se. a lţii c ă -i p e la b lo c u l C 8 sau                          au lu c ra i b ă ie ţii. C o lo a n e le d c ţe a ­            d e p r e s i u n e r, o b i e c t e l o r s a n it a r e , la     in con d u cta de scu rgere. D a că g re ­                                                                                                                                 ŞTEF TRAIAN
                                                                                                                                   va p e n tru a lim e n ta re a ra d ia to a re lo r            B 4 şi C 9 se m on tea ză o b ie c te sa­                                                                                                                                                                                                      corespondent
de c a lo rifcriş ti de      pe ş a n tie ru l                in a lte lo c u r i d e p e şa n tier. In s fir -                    au fo st b in e execu ta te, co lo a n e le de                 n ita re , la C 7 şi C S se fa c p re ­                            şim ş tii cc sc p o a le în tîm p la ...
T .R .C .Il. nr. 9 d in                                                                                                            v e n tila ţie la fe l. co n s o le le s-a u m o n ­           g ă tir i în ve d e re a m o n tă rii o b ie c te ­
                             P e t r o ş a n i . ”«           şit, n e - a m r e î i i t î l n i l la c e n t r a l a t e r ­      ta t c o n fo rm c o te lo r d in p ro ie ct...                lo r s a n ita re . N u - i u ş o r să c o o r d o n e z i           r)        rig ă z ile con d use d c Ş tefa n A n ­
                                                                                                                                                                                                  m u n ca a I I o a m e n i în aşa fe l in c it                                 draş şi lo a n S a ch e la rie lu crea ză
scapă n icio d a tă p r ile ju l s ă -ţi v o r ­              m ic ă u n d e ¦ Ş te fa n A n d ra ş instalea ză                         A şa îşi p e tre c e Ş tefa n A n d ra ş fie ­            trea b a să m ea t ga b in e. D e aceea e l                        B
                                                                                                                                   ca re zi d e m uncă. Se îm p a rte în tre                      a cord ă a te n ţia cu v e n ită fie c ă re i lu ­
bească d espre cu m era a ic i în urm ă                       p o m p e le d e c irc u la ţie a a p e i ca ld e,                   e x e cu ţia c e lo r m a i g re le o p e ra ţiu n i,          c ră ri în p a rte . P e ş a n tie r sc b u cu ră                              pe ş a n tie r în că d in 1958 cîn d
                                                                                                                                   o rg a n iz a re a m u n c ii in c a d ru l e ch ip e i,       de un b in e m e rita t p re s tig iu şi nu
cu a p ro a p e c in c i a n i. D a r d e a tu n c i          s ig u ra n ţe le c a z o n e lo r de în că lzire.                   a p ro v iz io n a re a la tim p cu m a te ria le .            p o a le accep ta , n ic i în „ ru p tu l ca ­                     s-a u în ce p u i a ic i lu c ră rile la p rim u l
                                                                                                                                                                                                  p u lu i“ . ca la r e c e p ţie să a ib ă s u r­
.s - a l u c r a i i n t e n s ş i v e c h i u l t e r e n ,  S in t lu c ră ri p re ten ţio a s e . D e  fe lu l                 ' In fe lu l acesta este e x p lic a b il de cc                 p riz e n e p lă cu te                                             b lo c . F.i s -a u g ă s ii în t o td e a u n a în

o d in io a ră v ira n , s-a tra n s fo rm a t in ­           cu m sîn t e x e c u ta te d e p in d e in m a re                    d e -a lu n g u l c e lo r c in c i a n i d c cîn d                 P e lo a n S a ch ela rie l-a m în lîln it                    fru n tea ce lo rla lte b rig ă z i de pe şan­           Sesiunea a IX-a a Sfatului popular regional
                                                                                                                                    lu crea ză pe acest şa n tier, la re c e p ­                  la b lo c u l B 6, u n d e F lo re a C o m u n
tr-u n vast ş a n tie r de co n s tru cţii.                   m ăsură fu n cţion a re a in s ta la ţiilo r de                       ţia lu c ră rilo r, a o b ţin u t n u m a i c a li­           îm p reu n a cu a lţi cîţiv a lu c ră to ri e fe c­                tie r, p rin ca lita te a ire p ro ş a b ilă  a
                                                                                                                                    fic a tiv e de b in e şi fo a rte bine. E o                   tu a u p ro b e le de p re s iu n e la o b ie cte le
                                                              în c ă lz ire d in b lo c u ri. Ş i acest lu cru                      n o tă ca re. d e a ltfe l, ca ra cte riz ea ză               sa n ita re. C e rc e ta cu m ig a lă fie c a re                   lu c ră rilo r efectu a te . D u p ă a n i de zile          Ieri s-au desfăşurat la Deva lu­                                                  zentat un coraport tov. deputat
                                                                                                                                    m u n ca în tre g ii b rig ă z i.                             ro b in e t în p a rte, fie ca re în şu ru b a re,                                                                          crările celei de a IX-a sesiuni a                                                    Francisc Foltiscka.
D a la rid ica re a p rim u lu i  b loc,                                                                                                                                                          cu acea ră b d a re şi m ig a lă ca ra cte ris ­                   d e m u n c ă e i se a flă m e re u în în tr e ­         Sfatului popular regional. La se­
                                                                                                                                    I oan S a c h e la rie este şef d c b r i­                                                                                                                                                siune au participat deputaţii in                                                        Un mare număr de deputaţi şi
m a i p re cis d in a n u l 1938. e l lu ­                    n u - i e s te i n d i f e r e n t , ‘f i n e m u l t la                            g a d ă d e in s ta la to ri s a n itu riş li.  tic ă o m u lu i în d ră g o s tit d e m eseria                                                                             Sfatul popular regional şi nume­                                                     invitaţi la sesiune au luat cuvîn­
                                                                                                                                                  B rig a d a lu i e fo rm a lă d in I I                                                                                                                                      roşi invitaţi.                                                                       tul pe marginea raportului şi co-
crea ză n e în tre ru p t p e acest şa n tier.                p r e s t i g i u l l u i d e m u n c i t o r . C e i 18              o a m en i. îm p re u n ă cu b rig a d a a re de              sa. D e a ic i a p le c a i sa tisfă cu t. La                      cere. D e d a la asta c in e v a c îş tig a ?                                                                                                 raportului, scoţînd în evidenţă
                                                                                                                                    e f e c t u a t u n v o lu m d e s tu l <le m a r e                                                                                                                                          La ordinea de zi au fost discu­                                                   rezultatele bune obţinute în sec­
Ş i a re cu ce se m in ă ri. îm p re u n ă                    a n i de m es e rie i l o b lig ă la aceasta.                                                                                       b lo c u l C 7 a v e rific a t cîte v a s ifo a -                  E g re u d e spus. P e lu n a m a rtie Ş te ­            tate probleme privind activitatea                                                    torul de construcţii, şi combătînd
                                                                                                                                    d e lu c ră ri. L a b lo c u l B 7 se în tin d                                                                                                                                            din sectorul de construcţii social-                                                  deficienţele ce mai există în ac­
cu b rig a d a c e o con d u ce -in p rezen t,                A b ia l-a m re în tU n it şi ia ră ş i a                             co lo a n e le d e a lim e n ta re cu apă p o ­               ne d e p a rd osea lă m o n ta te re ce n t de                     fa n A n d ra ş a re a liz a t un in d ic e de           cullurale din regiune. Tov. depu­
                                                                                                                                    ta b ilă , la B 0 se e fectu ea ză p ro b a                                                                                                                                               tat Mircea Ramba a prezentat un                                                      tivitatea şantierelor. Vorbitorii
lu crea ză la a l 1 .6 3 2 -lca a p a rta m en t..            fo s t n e v o ii să p le ce . S -a dus la b lo ­                                                                                   M ih a il A u n e r. P ă re a sa tisfă cu t, d a r                 1,50 ia r b r ig a d a lu i S a c h e la r ie 1.45.      raport cu privire Ia realizarea
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              construcţiilor de locuinţe şi so-                                                    au făcut propuneri preţioase de
E o p e rfo rm a n ţă ca re n u stă la in -                   c u l C 8 să v a d ă cu m m e rg a c o lo lu ­                                                                                       to tu ş i nu s-a u p u tu t d e sp ă rţi, fă ră                   h i lu n a a p r ilie lu c r ă r ile se d e sfă ­        cial-culturale pe trimestrul I a.c.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              şi măsurile luate pentru asigu­                                                      îmbunătăţire a muncii de viitor.
d e m în a o ric u i, ia r aceasta co n s titu ie             cră rile . A re p a rtiza t a ici pe P e tre
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              rarea îndeplinirii planului pe a-                                                       Sesiunea a adoptat apoi o cu­
                                                              Rus ca re lu crea ză îm p re u n ă cu V a ­                                                                                                                                                            şoară d in p lin . F ie ca re o m d in b r i­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              nul 1963. Din partea comisiei                                                        prinzătoare hotărîre în care s-au
g a ra n ţia u n e i m u n c i serioa se, p lin e                                                                                                                                                                                                                    ga d ă lu p tă p e n tru resp ecta rea p ro ­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              permanente de arhitectură, siste­                                                    stabilit măsuri pentru continua
                                                              s ile M u reşa n , A d ria n C ir c i u m ă r u şi
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              matizare si construcţii a pre-                                                       îmbunătăţire a activităţii tle con­
d e a b n ega ţie, d esfă şu rată d e în tre a ­              un e le v p ra ctica n t a l ş c o lii p ro fe ­                                                                                                                                                       p r iilo r a n g a ja m e n te şi p e n tru aceasta
ga b riga d ă .                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    strucţii şi asigurarea îndepliniri^
                                                              sio n a le d e c o n s tru c ţii d in       D eva ,                                                                                                                                                                                                                                                                                                  planului de producţie.
                                                                                                                                                                                                                                                                     ş e fii c e lo r d ouă b rig ă z i îş i o rg a n i­

N e-am            d esp ă rţit. L u c ră ri u r­              G h eo rg h e Savu. A re în cred ere        în                                                                                                                                                         zează şi repartizează, fie c a re o m d in
          gen te  îi re cla m a u p re ze n ţa la
                                                              b ă ie ţi, d a r o v c ~ ific a re în p lu s nu

    d ife rite p u n cte d c lu cru 1 dc                      s trică n icio d a tă .                                                                                                                                                                                e ch ip a la lo c u l p o tr iv ii d e m u n că în

p i şa n tier. M a i tîrz iu l-a m că u ta t                  L -a m g ă sit la acest b loc. P e fa ţa                                                                                                                                                               fu n c ţie d c c a lific a r e a p e ca re acesta

d in n ou . U n ii spuneau c ă -i la m a ­                    lu i se c ite a m u lţu m ire .                                                                                                                                                                        o are.

g a zia d e m a te ria le p e n tru n işte p ic -               — S în t sa tisfă cu t d e fe lu l        cum                                                                                                                                                                         A . OARGĂ
   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74