Page 69 - 1963-04
P. 69
R egionala
I H unedoara-D eva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI- VA i
mulsocialismului
J Anul XV. Nr. 2588 DUMINICA 21 A P R ILIE 1963 3 pagini 20 bani J
A ?V
Realizări importante IN INŢjHPINjjjEA ZILEI DE 1 HAI
la lucrările de investiţii
665 trenuri eu tonaj sporit
Printre lucrările de investiţii cele loan Juroa III. Acesteia au fost do Cînd în urmă cu cîteva zile ne mai mult faţă de mecanicul
mai importante ce se execută anul tate cu maşini de încărcat de tip mecanicul Petru Rusu remorca Petru Rusu. Cu acest tonaj tre
acesta la E. M. Deva se numără să P.M.L. şi cu un perforator de maro trenul nr. 2.671 cu 2.070 tone pe nul a ajuns la timp şi în bune
parea noului puţ de extracţie, cu a- productivitate tip B.U.—I cu o vite linia Petroşani — Băniţa, mulţi condiţiuni Ia destinaţie.
nexele sale: betonarea rampei puţu ză de perforare de 80—100 cm. pe au spus:
lui, reprofilarea turnului, amenajarea minut. Folosind raţional utilajele şi In întîmpinarea zilei de 1 Mai,
maşinii de extracţie şi a casei mole- organizîndu-şi bine munca, ele au în — Mai mult de atit nu se poate iniţiativa remorcării trenurilor
telor — la suprafaţă: săparea circuitu registrat succese de seamă. Brigada remorca pe linia aceasta. Cre cu tonaj sporit s-a extins şi mai
lui pînă in axa. puţului şi a suitoru lui Aurel Cornea şi-a depăşit anga mult la depoul de locomotive din
lui prin axa lui ia orizontul 90 m., jamentul luat pe primul trimestru al dem că s-a atins maximum de Petroşani.
săparea galeriei de bază spre puţul anului cu 11 la sută la lucrările de
nou şi săparea unei galerii geologice săpare a circuitului spre noul put, iar tonaj posibil. De la începutul anului şi pînă
pentru cercetare la orizontul — 140 brigada Iui loan Jurca III a obţinut în prezent mecanicii de aici au
m. Pentru grăbirea ritmului de exe în luna martie pe racordul dreapta, o S-au găsit însă unii care erau remorcat 665 trenuri cu un to
cuţie, comitetul de partid a îndru înaintare de 128 m.l. In felul acesta naj sporit de 80.000 tone.
mat conducerea tehnico-administrati- s-a reuşit ca lucrările de săpare pe de altă părere. Printre aceştia se
număra şi tînărul mecanic Pre
da Pavel. împreună cu mecanicii
Dumitru Dejeu şi Victor Mari-
vâ să aplice o serie de măsuri efica orizontală a circuitului puţului nou nescu, tov. Preda Pavel a re 1. CRIŞAN
ce. Astfel, s-a trecut ia organizarea să fie terminate cu 2 zile mai devre morcat trenul nr. 2.673 cu 535 to- corespondent
lucrului pe bază de grafice. In felul me decît prevedea angajamentul, iar In 15 zile
acesta se poate urmări zilnic stadiul lucrările executate să fie numai de
de execuţie al fiecărei lucrări şi a- bună calitate.
tunci cînd e nevoie se poate inter La betonarea rampei puţului de la In prima jumătate a lunii a- nute ca urmare a unei bune or
veni. Apoi, au fost constituite brigăzi orizontul zero a fost repartizată bri prilie a.c. echipa condusă de tov. ganizări a lucrului, folosirii per-
gada condusă de candidatul de partid
cu mineri bine pregătiţi profesional Knuff Martin. Ea a întimpinat multe Petru Luca de la orizontul minus forajului umed şi exploatării în
şi cu multă experienţă. greutăţi din cauza condiţiilor atmos 22, filonul Antelonghin — sud al vatră cu ploturi metalice. Mine
ferice grele în lunile de iarnă. Cu rii închină aceste succese zilei
Cu membrii acestor brigăzi şi cu toate aceslea a reuşit să execute lu E. M. Certej şi-a îndeplinit pla
întregul personal tehnico-inainaresc crări de bună calitate şi să-şi depă nul de producţie în proporţie de de 1 Mai şi silit hotărîţi ca pînă
de ia sectorul de investiţii a fost or şească planul trimestrial cu 15 la 110 la sută. la sfîrşitul lunii să le dezvolte şi
ganizată la începutul anului o cons mai mult.
fătuire în car a s-a stabilit un plan Succesele echipei au fost obţi
de măsuri concret, precum şi sarcini sută. Este un succes de seamă. l 1o o s u iiM i8#i s p e c if ace r e d ó s e
le ce revin fiecărui membru din bri La circuitul orizontului 90 m. s-a e-
gadă, artificier şi maistru. S-a arătat xccutat şi susţinerea definitivă a ga In trimestrul I a.c. colectivul paraţii de calitate au dus la scă
atunci că este necesară extinderea leriei prin betonare. Această lucrare uzinei de preparare de la E. M.
armării metalice, folosirea la toate a revenii brigăzii condusă de comu Certej a acordat o deosebită a- derea consumului de bile de oţel
locurile de muncă a maşinilor de în nistul Lazăr Costiti. Muncind cu pri tenţie reducerii consumurilor
cărcat, îmbunătăţirea transportului pe cepere şi hărnicie el şi-a depăşit an specifice de materiale. Printr-o cu 6,8 Ia sută şi 2,5 la sută la
orizontală, a aerajului ş.a.m.d. Aşa gajamentele luate cu 33 la sulă. dozare corespunzătoare, consu
se face că. neutru crearea unor con mul Ia reactivi de flotaţie a scă energie electrică. Manifestări consacrate aniversării
diţii optime de lucru în fronturi, la Asemenea exemple s-ar mai putea zut cu 5,5 la sută. Exploatarea
orizontul — 90 m. s-au montat venti da încă: continuarea deschiderii ori corectă la capacitatea maximă a Cele mai mari economii au fost
latoare electrice aspirante de mare zontului — 140 m. şi a galeriei de utilajelor şi efectuarea unor re
capacitate, ia,r la orizontul — 140 m. bază spre puiul nou, unde briaada obţinute de celularii Filimon Me-
au fost săpale 2 suitoare de aeraj şi comunistului Gheorohe Pasca], folo Mobilă de calsfafe
s-au montat ventilatoare. sind armarea metalică cu armături alha şi Argliir Susan şi de mora
T.H. bandajate ai plăci de beton, şi-a Colectivul secţiei de tîmplărie
S-a extins armarea metalică şi be- depăşit angajamentele cu 1 0 la sută. al I.I.L. „6 August"' din Petro rii Nicolae Bodrean şi Miron a 93 de ani de la naşterea lui V.L Lemn
tonarea la cca. 90. la sulă din lucrări. săparea suitorului prin axa pulului şani se străduieşte să execute
Pentru micşorarea efortului fizic al de ia orizontul 90 m„ unde s-au obt!- mobilă dc calitate tot mai bună. Bugnar.
m licitărilor de la înaintări s-au in nut luna trecută 30 m.l. înaintare La ultima recepţie făcută, cele 18
trodus la ţoale fronturile de lucru etc. garnituri de mobilă de bucătă IOAN CIMPOIEŞ
rie executate de brigada condu
maşini de încărcat, iar pentru îmbu Toate aceslea au făcut ca planul să dc comunistul Petru Popa a ........................... corespondent
nătăţirea transportului pe orizontală la lucrările de investiţii pe primul primii calificativul „foarte bine".
s-au introdus locomotive Diesel şi trimestru, si! anului 1963 să fie depă Aceeaşi apreciere a primit şi bri In C a p i t a l ă această manifestare au participat
s-au montat Irolii electrice. şit cu 3,3 la sută. Avem toată con gada lui losif Birq care a execu numeroşi tineri din oraş. In faţa
vingerea că Drocedînd ns'rel şi pe Simbătă au continuat să aibă loc care a urmat filmul „Pagini din via celor prezenţi s-au citit fragmen
A existat apoi o preocupare pentru viitor vom ajunge ca pînă la finele în întreaga ţară numeroase manifes ţa lui Lenin“. „Aşa l-am cunoscut pe te din operele „Studentul Vladi-
aprovizionarea .ritmică a locurilor de .anului să ,putem înregistra succese tări cultural-artistice consacrate îm Lenin“ s-a intitulat seara liierară rnir Ulianov" de B. Volin, „Şase
muncă cu cele necesare şi extinderea şT. fn'iiî fr-u.moasp,, - plinirii a 93 de ani de la naşterea care s a ţinut Ia Casa de cultură a ani cu Lenin" de S. IC. Ghil, „V.
asistenţei tehnice. Dar iată şi cîteva raionului 30 Detembric. Expuneri I. Lenin" de V. Maiakovski şi
aspecte .concrete. ALEXANDRU RANCEA Iui Vladimir Ilici Lenin. despre viaţa şi opera lui Lenin au din alte opere care evocă figura
In Capitală, la Casa de cultură a mai avut lor la Uzinele „Timpuri luminoasă a marelui dascăl al
Noi“, uzinele textile „7 Noiembrie“, proletariatului.
raionului 23 August, sute de oameni întreprinderea „Flacăra Roşie“ şi Fa
brica de ace din Bucureşti. Asemenea manifestări au avut
ai munci) au ascultat ,cu viu inte Ioc şi în alte întreprinderi şi ins
res conferinţa „Leninismul — izvor tituţii din oraş.
permanent de învăţăminte“, după
A. COSTIN
/ n regiune
corespondent
Săparea a 420 m.l. galerie — din membru a! ComMetuIuî de partid tat 12 canapele pat dc Lip „Car- A c fiim i la clubul din C u g ir
care 50 la sută profil d.tiblu-da' circui de Ia E. M. Deva
tul orizoîitului 90 ni. — a revenit naţi". ..................... .h i .'a c e s te i j i l c , ' i n . o r a ş e l e ş i s a t e le r e g i u n i i n o a s t r e , î n î n t r e p r i n d e r i şi Clubul muncitoresc al sindica
brigăzilor conduse de Aurel Conica şi mg. DUMITRU ROSCA ii n s t i t u ţ i i , l a s e d i i l e . G . A '. C f la c l u b u r i , c a s e d e c u l t u r a ş i c a n t i n e " c h î t i t r a l e telor clin Cugir cunoaşte zilele
şeful serviciului producţie I. CIIIRAŞ acestea o vie animaţie. Metalur-
in ş c o li aţi lo c n u m e ro a s e m a n ife s tă ri co n s a cra te a n iv e rs ă rii a 93 d e a n i de giştii şi alţi oameni ai muncii din
corespondent
la na şterea lu i V la d im ir I lic i L en in .
Cu toate forţele la semănatul porumbului Fiime despre viafa tru cultură şi artă a organizat Cugir vizitează expoziţia de cărţi
astăzi, începînd de la ora 10, la intitulată „V. I. Lenin. — marele
dascăl al proletariatului" care
OOOOSCCU OQCOCOCx OGODOC00 COOOOOOOOOOOOOOQOOCOOCOO 1 Giurgiu şi Petre Marian au început şi acfivifafea lui Lensn clubul „Sideriirgistul" din Hune cuprinde operele lui Lenin pre
semănatul porumbului. Totodată, pen doara, un simpozion pe tema cum şi cărţi scrise cu privire la
j8 D a t o r i t ă c o n d i ţ i i l o r f a v o r a b i l e d i n u l t i m e l e z i l e , i n n u m e r o a s e g o s p o - tru a termina lucrarea în timpul op întreprinderea cinematografică „Triumful ideilor marxism-leni- viaţa şi activitatea lui Vladimir
tim sînt folosite din plin şi celelalte regională de stat a organizat la nismului". Cu acest prilej vor lua Ilici. In primele două zile după
g •d ă r i i a g r i c o l e c o l e c t i v e d i n r e g i u n e a n o a s t r ă s - a t r e c u t c u t o a t e t o r ţ e l e mijloace de care dispune gospodăria. o serie de cinematografe din re cuvîn tul Acad. Gheorghe Vrîncea- deschidere, expoziţia a lost vizi
S-a reuşit astfel ca pînă ieri să se giune proiectarea unor filme des nu, Prof. univ. Mihail Ghelmegea- tată de peste 1200 oameni ai
g Ia sem ă n a tu l p o ru m b u lu i. R ed ă m m a i jo s cîte v a d in re la tă rile jc o r e s p o n - însăminţeze pesta 1 0 0 ha. ou porumb. pre viaţa şi activilatea lui Vladi nu şi Ştefan Tripşa, Erou al Mun muncii.
mir Ilici Lenin. Astfel, ieri 20 a- cii Socialiste. Ei vor trata temele
8 d e n ţilo r n o ş tri p r iv in d re z u lta te le o b ţin u te în această p riv in ţă . j tug. V. HRUŞCĂ prilie, Ia cinematograful „Filimon „Leninismul .şi progresul tehnic", In cadrul manifestărilor cultu
corespondentă Sîrbu" din Deva a fost prezentat „Lenin şi cultura" şi „Ideile atot rale dedicate naşterii lui V. I.
§ OOOOOOCOOOOOOOOt COOOOOOO oooccooooocoooooooooccoo filmul „La începutul secolului". biruitoare ale leninismului tri Lenin, în scara zilei de 20 aprilie,
Gospodăria agri Acelaşi film va rula în următoa umfă". la clubul muncitoresc din Cugir,
Colectiviştii din adus o contribuţie de seamă mecani rele zile în localităţile Gurabarza, în faţa a numeroşi oameni ai
Răhău, r a i o n u l Brănişca colă colectivă din Hunedoara, Teliuc, Simeria şi în Seară liierară muncii, a luat cuvîntul tov. loan
Răhău zatorii Vasile Biscă şi Maxim Lazăr. altele. Filmele „V. T. Lenin", „A- Roşu, secretar al Comitetului o-
Sebeş, au reuşit să ______________ Brănişca, raionul mintiri despre Lenin", „Manu In cinstea celei de-a 93-a aniver răşenesc al P.M.R. Cugir. El a
precum şi coîect:vişlii loan Popa, Va scrisele lui Lenin" şi „Ultima pe sări a naşterii lui Vladimir Ilici
Ilia, va cultiva anul acesta porumb pe rioadă de ilegalitate a lui Lenin" Lenin, in sala de lectură a biblio- vorbit despre cea de-a 93-a ani
termine de însămînţat la timp toate sile Muştea etc. 120 ha. Avînd din timp pregătite
culturii3 din prima epocă. Ei au se- săminţa şi terenul, în ziua de 19 a- Iccii centrale regionale din Deva versare a naşterii lui V. I. Lenin.
mănat 15 ha. cu ovăz, 20 ha. cu sfeclă IOAN CENUŞA prMie colectiviştii de aici au începui a avut loc o seară literară. La
furajeră, 1 0 ha. cu sfeclă de zahăr, semănatul porumbului. In numai două După expunere, participanţii au
3 ha. cu sparcetă, 107 ha. cu trifoi corespondent zile ei au semănat ai maşinile S.M-T.
şi lucernă în cultură ascunsă, 1 ha. şi atelajele proprii aproape 50 ha. cu vizionat filmul „V. I. Lenin",
cru diferite legume şl au plantat viţă I Colectiviştii din porumb.
de vie pe 5 ha.
Teiuş Teiuş, raionul Al La executarea acestei lucrări s-au
ba, s-au pregătit evidenţiat mecanizatorii S.M.T. din
Dobra oare deservesc gospodăria pre
temeinic în vederea semănării porum cum şi colectiviştii Toachim Neamţu,
Remus Borteleam!. lonită Dobrei, bri
bului. Săminţa necesară din soiurile gadierele de rîmp Doina Haida şi FIo-
rica Morar.
Aceasta le-a permis ca în ultimele HD 101 şi 203 generaţia I-a a fost pro urmează, de asemenea, să fie pre
zile să mobilizeze toate forţele la pre I. TOMA zentate săptămîna viitoare oame
gătirea terenului în vederea însămîn- curată din limp, iar tractoarele şi corespondent Ecaterina Zamfir lucrea nilor muncii din Petroşani, Cer
t&rii porumbului. Drept rezultat, pînă ză ca depănătoare la sec
ieri 2 0 aprilie s-a executat semănatul celelalte mijloace de care dispune ţia IlI-a bobinat a I.I.S.
acestei plante pe mai bine de 60 ha. „Viscoza" din Lupeni. Reu
Demn de subliniat este şi faptul că gospodăria au fost folosite din plin şind să-şi depăşească pla tej, Zam, Tlia, Hondol, Baru Ma Linia tehnologică nr. 2 produce
pe întreaga suprafaţă s-au însămin- nul de producţie zilnic cu
ţat intercalat dovieci şi fasole. la pregătirea terenului. In cirnp s-au 30 Ia sută, ea se situează re, Haţeg, Subcetate şi din alte
printre cele mai bune mun
transportat însemnate cantităţi de în localităţi. ¦¦
citoare din secţie.
grăşăminte naturale, acordindu-se In cinstea zilei de 1 Mai, co 60.000 cărămizi a fost pusă m
lectivul de muncitori şi tehni funcţiune.
prioritate celoi 40 ha. destinate ob Sim pozion cieni al sectorului ceramic din
Sîntimbru a T.I.L. „Horia" din Prih munca depusă în ved e
ţinerii producţiei de cîte 5.000 kg. Alba Iuiia a intensificat munca rea realizării acestui obiectiv s-au
evidenţiat Vasile Raţiu, mecanic
porumb boabe Ia hectar. Comisia pentru răspîndirea cu în vederea punerii în funcţiune şef al sectorului, loan Man, me
noştinţelor cullural-şliinţifice din canic şi Nicolac Cimpoieş împre
La executarea lucrărilor de pregă Avînd totul pregătit, zilele trecute a noii linii tehnologice moderne
tire a terenului şi la încumîntări şi-au ună cu echipa de electricieni pe
mecanizatorii Dumitru Dogaru, Vasile cadrul ¦Comitetului regional pen- de fabricare a cărămizii. In mo care o conduce.
g y -v a s s v a : t a v a xVtvfîrvTffi î s v a VA-xai s v a s s v a : îa v g g z s v z s î r w a ssv.g: ssv g a sV g tsw ssv ssv ssK v sife v sK v sisv s' mentul de faţă, noua linie teh C. ALBEANU
corespondent
¦ n e n a-k.¦**. nologică ce produce aproximativ
\d e pe rid ică tu ra pe c a re -i am s u -i a tra g ă a cestu ia în că o d a lă a - Construcţii noi în G. A. C.
pla sa tă ce n tra la te rm ică , b lo
c u rile n ou co n s tru ite p e fos te n ţia .
tu l teren a l a e ro p o rtu lu i, a ra n ja te La al 1.632-1ea apartament — M iş u le , a i g r ijă ca s ifo a n e le Pe lingă alte construcţii, colec remiza (lungă de 15 m etri), cit .şi
tiviştii din Boz au hotarît ca în patului cu o capacitate de 8 va
d u p ă p rin c ip ii m od ern e de a rh ite c să f ie m o n t a t e la b o lo b o c . L u c r e a z ă acest an să termine o remiză şi goane s-au dat în folosinţă.
un patul pentru porumb la bri
tură , o fe ră o c h iu lu i o im a g in e p a cu a te n ţie la p re lu n g ito a re şi la gada din satul Tîrnăviţa. Aceste La construirea lor s-au eviden
obiective au şi fost realizate pînă ţiat colectiviştii Ion Cisma.ş şi Io-
n o ra m ică p lă cu tă . C iiu l stai d c v o r etanşa rea s ifo a n e lo r de p a rd osea lă la data de 15 aprilie, cînd atit viţă Belea.
bă cu Ş tefa n A n d ra ş, şefu l b rig ă z ii se. a lţii c ă -i p e la b lo c u l C 8 sau au lu c ra i b ă ie ţii. C o lo a n e le d c ţe a d e p r e s i u n e r, o b i e c t e l o r s a n it a r e , la in con d u cta de scu rgere. D a că g re ŞTEF TRAIAN
va p e n tru a lim e n ta re a ra d ia to a re lo r B 4 şi C 9 se m on tea ză o b ie c te sa corespondent
de c a lo rifcriş ti de pe ş a n tie ru l in a lte lo c u r i d e p e şa n tier. In s fir - au fo st b in e execu ta te, co lo a n e le de n ita re , la C 7 şi C S se fa c p re şim ş tii cc sc p o a le în tîm p la ...
T .R .C .Il. nr. 9 d in v e n tila ţie la fe l. co n s o le le s-a u m o n g ă tir i în ve d e re a m o n tă rii o b ie c te
P e t r o ş a n i . ”« şit, n e - a m r e î i i t î l n i l la c e n t r a l a t e r ta t c o n fo rm c o te lo r d in p ro ie ct... lo r s a n ita re . N u - i u ş o r să c o o r d o n e z i r) rig ă z ile con d use d c Ş tefa n A n
m u n ca a I I o a m e n i în aşa fe l in c it draş şi lo a n S a ch e la rie lu crea ză
scapă n icio d a tă p r ile ju l s ă -ţi v o r m ic ă u n d e ¦ Ş te fa n A n d ra ş instalea ză A şa îşi p e tre c e Ş tefa n A n d ra ş fie trea b a să m ea t ga b in e. D e aceea e l B
ca re zi d e m uncă. Se îm p a rte în tre a cord ă a te n ţia cu v e n ită fie c ă re i lu
bească d espre cu m era a ic i în urm ă p o m p e le d e c irc u la ţie a a p e i ca ld e, e x e cu ţia c e lo r m a i g re le o p e ra ţiu n i, c ră ri în p a rte . P e ş a n tie r sc b u cu ră pe ş a n tie r în că d in 1958 cîn d
o rg a n iz a re a m u n c ii in c a d ru l e ch ip e i, de un b in e m e rita t p re s tig iu şi nu
cu a p ro a p e c in c i a n i. D a r d e a tu n c i s ig u ra n ţe le c a z o n e lo r de în că lzire. a p ro v iz io n a re a la tim p cu m a te ria le . p o a le accep ta , n ic i în „ ru p tu l ca s-a u în ce p u i a ic i lu c ră rile la p rim u l
p u lu i“ . ca la r e c e p ţie să a ib ă s u r
.s - a l u c r a i i n t e n s ş i v e c h i u l t e r e n , S in t lu c ră ri p re ten ţio a s e . D e fe lu l ' In fe lu l acesta este e x p lic a b il de cc p riz e n e p lă cu te b lo c . F.i s -a u g ă s ii în t o td e a u n a în
o d in io a ră v ira n , s-a tra n s fo rm a t in cu m sîn t e x e c u ta te d e p in d e in m a re d e -a lu n g u l c e lo r c in c i a n i d c cîn d P e lo a n S a ch ela rie l-a m în lîln it fru n tea ce lo rla lte b rig ă z i de pe şan Sesiunea a IX-a a Sfatului popular regional
lu crea ză pe acest şa n tier, la re c e p la b lo c u l B 6, u n d e F lo re a C o m u n
tr-u n vast ş a n tie r de co n s tru cţii. m ăsură fu n cţion a re a in s ta la ţiilo r de ţia lu c ră rilo r, a o b ţin u t n u m a i c a li îm p reu n a cu a lţi cîţiv a lu c ră to ri e fe c tie r, p rin ca lita te a ire p ro ş a b ilă a
fic a tiv e de b in e şi fo a rte bine. E o tu a u p ro b e le de p re s iu n e la o b ie cte le
în c ă lz ire d in b lo c u ri. Ş i acest lu cru n o tă ca re. d e a ltfe l, ca ra cte riz ea ză sa n ita re. C e rc e ta cu m ig a lă fie c a re lu c ră rilo r efectu a te . D u p ă a n i de zile Ieri s-au desfăşurat la Deva lu zentat un coraport tov. deputat
m u n ca în tre g ii b rig ă z i. ro b in e t în p a rte, fie ca re în şu ru b a re, crările celei de a IX-a sesiuni a Francisc Foltiscka.
D a la rid ica re a p rim u lu i b loc, cu acea ră b d a re şi m ig a lă ca ra cte ris d e m u n c ă e i se a flă m e re u în în tr e Sfatului popular regional. La se
I oan S a c h e la rie este şef d c b r i siune au participat deputaţii in Un mare număr de deputaţi şi
m a i p re cis d in a n u l 1938. e l lu n u - i e s te i n d i f e r e n t , ‘f i n e m u l t la g a d ă d e in s ta la to ri s a n itu riş li. tic ă o m u lu i în d ră g o s tit d e m eseria Sfatul popular regional şi nume invitaţi la sesiune au luat cuvîn
B rig a d a lu i e fo rm a lă d in I I roşi invitaţi. tul pe marginea raportului şi co-
crea ză n e în tre ru p t p e acest şa n tier. p r e s t i g i u l l u i d e m u n c i t o r . C e i 18 o a m en i. îm p re u n ă cu b rig a d a a re de sa. D e a ic i a p le c a i sa tisfă cu t. La cere. D e d a la asta c in e v a c îş tig a ? raportului, scoţînd în evidenţă
e f e c t u a t u n v o lu m d e s tu l <le m a r e La ordinea de zi au fost discu rezultatele bune obţinute în sec
Ş i a re cu ce se m in ă ri. îm p re u n ă a n i de m es e rie i l o b lig ă la aceasta. b lo c u l C 7 a v e rific a t cîte v a s ifo a - E g re u d e spus. P e lu n a m a rtie Ş te tate probleme privind activitatea torul de construcţii, şi combătînd
d e lu c ră ri. L a b lo c u l B 7 se în tin d din sectorul de construcţii social- deficienţele ce mai există în ac
cu b rig a d a c e o con d u ce -in p rezen t, A b ia l-a m re în tU n it şi ia ră ş i a co lo a n e le d e a lim e n ta re cu apă p o ne d e p a rd osea lă m o n ta te re ce n t de fa n A n d ra ş a re a liz a t un in d ic e de cullurale din regiune. Tov. depu
ta b ilă , la B 0 se e fectu ea ză p ro b a tat Mircea Ramba a prezentat un tivitatea şantierelor. Vorbitorii
lu crea ză la a l 1 .6 3 2 -lca a p a rta m en t.. fo s t n e v o ii să p le ce . S -a dus la b lo M ih a il A u n e r. P ă re a sa tisfă cu t, d a r 1,50 ia r b r ig a d a lu i S a c h e la r ie 1.45. raport cu privire Ia realizarea
construcţiilor de locuinţe şi so- au făcut propuneri preţioase de
E o p e rfo rm a n ţă ca re n u stă la in - c u l C 8 să v a d ă cu m m e rg a c o lo lu to tu ş i nu s-a u p u tu t d e sp ă rţi, fă ră h i lu n a a p r ilie lu c r ă r ile se d e sfă cial-culturale pe trimestrul I a.c.
şi măsurile luate pentru asigu îmbunătăţire a muncii de viitor.
d e m în a o ric u i, ia r aceasta co n s titu ie cră rile . A re p a rtiza t a ici pe P e tre
rarea îndeplinirii planului pe a- Sesiunea a adoptat apoi o cu
Rus ca re lu crea ză îm p re u n ă cu V a şoară d in p lin . F ie ca re o m d in b r i
nul 1963. Din partea comisiei prinzătoare hotărîre în care s-au
g a ra n ţia u n e i m u n c i serioa se, p lin e ga d ă lu p tă p e n tru resp ecta rea p ro
permanente de arhitectură, siste stabilit măsuri pentru continua
s ile M u reşa n , A d ria n C ir c i u m ă r u şi
matizare si construcţii a pre- îmbunătăţire a activităţii tle con
d e a b n ega ţie, d esfă şu rată d e în tre a un e le v p ra ctica n t a l ş c o lii p ro fe p r iilo r a n g a ja m e n te şi p e n tru aceasta
ga b riga d ă . strucţii şi asigurarea îndepliniri^
sio n a le d e c o n s tru c ţii d in D eva , planului de producţie.
ş e fii c e lo r d ouă b rig ă z i îş i o rg a n i
N e-am d esp ă rţit. L u c ră ri u r G h eo rg h e Savu. A re în cred ere în zează şi repartizează, fie c a re o m d in
gen te îi re cla m a u p re ze n ţa la
b ă ie ţi, d a r o v c ~ ific a re în p lu s nu
d ife rite p u n cte d c lu cru 1 dc s trică n icio d a tă . e ch ip a la lo c u l p o tr iv ii d e m u n că în
p i şa n tier. M a i tîrz iu l-a m că u ta t L -a m g ă sit la acest b loc. P e fa ţa fu n c ţie d c c a lific a r e a p e ca re acesta
d in n ou . U n ii spuneau c ă -i la m a lu i se c ite a m u lţu m ire . o are.
g a zia d e m a te ria le p e n tru n işte p ic - — S în t sa tisfă cu t d e fe lu l cum A . OARGĂ