Page 7 - 1963-04
P. 7
N r. 2572 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3
siraaleüor în fluxul fehnoSo
Cu agregatele noastre putem produce mai muSt
:Printr-o aprovizionare raţională
0 condiţie principală pentru ca conţinutul de zgură. In ziua dp 13
agregatele noastre să poală func- martie dc pildă, conţinutul dc fier
liona la capacitate deplină este in aglomeratul trimis furnalului
aprovizionarea lor continuă cu ma nr. 6 era la ora 9 de 46,34 la sută,
terii prime dc bună calitate, prin ca numai după trei orc să ajungă,
tre care se numără cocsul fi aglo la 43,41 la sută, iar după alte
meratul. Acestea nu satisfac insă două ore, la numai 42,01 la sută.
întotdeauna cerinţele prescrise de Din această cauză am intîmpinat
tehnologie fi din această cauză mari greutăţi, in procesul de pro
productivitatea agregatelor noastre ducţie. Asemenea exemple se mai
este încă scăzută. Folosind mult pol da. Se cerc deci din partea
cocs din depozitul Peftif. căruia aglomeratoriştilor să acorde o aten-
nu i se cunosc caracteristicile, noi tic sporită conţinutului de fier in
am elaborat în perioada care s-a aglomerat fi menţinerii lui la un
Anul trecut colectivul secţiei noas ţici cu piese de schimb a constituit scurs din acest an un număr re nivel constant. Răsfoind contractul In te rv e n ţia
tre a rămas dator patriei cu o canti chiar ierna discutată in şedinţa birou dus dc farje. Pentru a elimina In ce ne priveşte, va trebui să colectiv
tate însemnată de metal. Principala lui organizaţiei de bază din 4 februa acest neajuns se cere o repartiza maistrului
cauza a constituit-o lipsa de preocu rie. Cu această ocazie au fost făcule re mai judicioasă a cocsului mă folosim mai din. plin rezervele de
pare pentru întreţinerea iu bune con- o serie de recomandări preţioase scr- runt. ostiei incit să se asigure agre care dispunem !i anume ridicarea Era o zi obişnuită da lucru.
ditiuni a agregatelor. Pentru a pre- v iciului mecanic şef, îndeosebi pri gatelor o funcţionare la capacitate temperaturii şi presiunii, acrului in Totul mergea normal. Către
intimpina repetarea acestei stări de lu vind aprovizionarea cu piese de deplină. suflat, va trebui să acordăm o deo sfirşitul schimbului I insă, apă
cruri in anul 1963, biroul organizaţiei schimb a maşinilor de astupat şi a sebită atenţie reducerii timpului de ratele de control ale furnalului
de bază a făcut din problema între redueloarelor. f.a fel de importantă, este- fi ca reparaţii şi. staţionări, opririlor nr. C> indicau o defecţiune. M,cr-
ţinerii o preocupare principală, l'n litatea aglomeratului. Dacă varia accidentala şi timpului de mers în sul furnalului a fost rcdxis, s-a
accent deosebit s-a pus pe munca cu La începutul lunii martie a acut ţia conţinutului de fier in agióme-, cetinit înainte şi după opriri. trecut la aplicarea unor măsuri
agitatorii. Ei trebuiau să explice ma loc o altă şedinţă a biroului organi rat este marc mersul furnalelor menite să înlăture defecţiunea.
sei do muncitori necesitatea îngriji zaţiei de bază, lărgită, la care au este redus, apar deranjamente, sca Ing. I. RAD OI $ Dar lucrările nu s-au putut exe-
rii agregatelor .şi a executării repara participat conducerea secţiei, mecani de producţia, de fontă fi creşte şef de schimb cuta pină la terminarea colo/ Ş
ţiilor cu ţoală răspunderea. Aşa se ia- cul şef şi maiştrii de la întreţinere. la secţia îl-a furnale orc da muncă. Schimbul din
ce că chiar în primele zile alo lunii De data aceasta s-a discutat despre care face parte şi maistrul
ianuarie agitatorii au fost instruiţi rezolvarea măsurilor prevăzute in pla h5J-Z3 Am în faţă extrasul din eont-raetul inovatorilor insă, n-a fost confecţio Gheorghe Cismaş era pus în si
despre problema : „Reparaţii şi revi nul M.T.O. S-a apreciat atunci că au L3 i tuaţia dc a nu-şi realiza planul
zii de bună calitate şi Ia timp". In fost aplicate o serie de măsuri im iosieifii ©reserva importasită colectiv al C. S. Hunedoara pentru, nat. De altfel, acesţ fapt atestă lip in ziua respectivă. Şi, cu cil
luna februarie înşiruirea lor s-a făcut portante care au adus îmbunătăţiri trecea mai mult timp, cu alit
pe tema „Conlrolul preventiv, preve simţitoare în procesul de producţie. secţia a Ta furnale. Cuprinde 20 de sa. do prspcupare pentru dezvoltarea pierderea de fontă era mai
nirea avariilor şi defecţiunilor la a- marc. Conştient dc acest lucru,
gregate". Dar, biroul organizaţiei de bază nu Staţia de ciuntire a cocsu lipsa de timp. Şi, în plus, ohieeliv-î. Printre ele figurează depă mişcării de inovaţii. De la începutul maistrul Cismaş a luat asupra
s-a limitat numai Ia cele arătate mai lui este o construcţie relativ cocsul nucă, astfel introdus sa conducerea lucrărilor pe.ntrn
In urma discuţiilor avule cu oame sus. Urmărind în permanenţă felul în nouă pe terenul de încărcare in furnal, conţine mult praf şirea planului anual de producţie cu anului şi pină în prezent au fost fă înlăturarea defecţiunii.
nii din echipa sa, agitatorul Horia care se asigură buna întreţinere şi a secţiei a I-a furnale. Cu oca care creează de asemenea
Anghel a reuşit să găsească o meto funcţionare a agregatelor el a indi zia punerii ci în funcţiune, greutăţi în funcţionarea agre 4.000 tone, creşlerea indicelui mediu cute doar 3 propuneri dintre care nu 7 rebuia acţionat mai iutii pe
dă do înlocuire a şuberelor de aer cat conducerii secţiei pe parcurs să echipele de aici au fost re gatelor. terenul de încărcare. Aici cl
caid intr-un timp ioarle scurt. Dacă aplice şi alte măsuri. Astfel, atunci duse cu un număr însemnat de utilizare a agregatelor cu 1,4 la s-a aplicat nici una. Nu s-au luat nici a dirijat executarea încărcării
anul trecut schimbarea unui şuber se cind s-a constatat că munca pe te de muncitori. Dc altfel, era Cu alte cuvinte această sta in raport cu parametrii stabiliţi
făcea în 5-8 ore, acum se face în renul de încărcare decurge defectuos normal, deoarece transportul re dc lucruri constituie şi ea sută şi reducerea declasatelor cu 10 măsuri pentru schimbarea aparaturii mai inabile, tonei Lupuy şeful
circa o oră şi jumătate. Asemenea c- din cauză că maistrul Ioacbim Tocaci cocsului dc la siloz la staţie un motiv serios pentru care echipei dc încărcători, a primii
xcmplc s-ar mai putea da. privea cu superficialitate întreţinerea şi apoi Ia gurile dc încăr secţia noastră ninşi realizea la şută faţă de admis. Acestea sint de încărcare 1a furnalele 1-2, nici dispoziţii să administreze, apă
maşinilor şi instalaţiilor, a propus în ză planul. Cum ar putea fi în cocsului introdus în furnal, Pa
Mai trebuie adăugat apoi că fiecare locuirea Iui cu tovarăşul Gheorghe care se făcea mecanizat, prin lăturată ? obligaţiile ce şi le asumă colectivul pe.ntru îmbunătăţirea calităţii fontei ralel cu executarea acestor ope-,
membru şi candidat de partid de la Sculam. Acesia osie un membru de benzi. Acum, dat fiind fap raţii, maistrul Gheorghe Cismaş
întreţinere a primit sarcini concrete, pariid cu multă putere do muncă şi tul că se consumă foarte mult In momentul dc faţă staţia de muncitori, ingineri şi tehnicieni lichide, reducerea duratei opririlor, a vegheat asupra ridicării para
legate de specificul locului său de bine pregătit profesional. In plus, cocs nucă, de la Peştiş, volu de ciuruire funcţionează abia metrilor da funcţionare a furna
muncă. Tovarăşul Ştefan Bodolan din prin felul lui do a se comporta cu mul dc muncă a crescut din la jumătate din capacitatea faţă de conducerea combinatului, res menţinerea etanşă a reţelei de aer su lului pe măsură ce acesta se
cadrul serviciului mecanic şef răspun oamenii a ajuns ia normalizarea ac ei, din motivul amintit mai încărca, astfel că, atunci cind
de ca foaie comenzile pentru piese tivităţii inir-un tiraj} scurt. nou. Aceasta datorită faptului sus. S-ar putea foarte bine pectiv a secţiei. A- 5252525H5H52525252525?52525252 flat la paupere etc.
de schimb să fio făculo Ia timp, şc- că cocsul respectiv nu mai ca să nu mai fie adus cocstd s-a umplut, avea toate condiţiile
fuf de echipă electricieni, loan Ciu Cu asemenea exemple s-ar puica (rece prin staţia de ciuruire nucă cu vagoanele auto des- ceasta din urmă, la Cu alto cuvinte
buc răspunde de buna funcţionare a continua. Important este însă că preo şi deci, îl transportăm noi, cărcătoarc la siloz, ci să fie dc funcţionare normală.
instalaţiilor electrice ş.a.m.d. Contro cuparea biroului organizaţiei de bază direct de la silozuri. De aici descărcat direct pe benzi, tre rindul său, se o- au rămas neinfăp- In continuare, maistrul a su
lul îndeplinirii sarcinilor s-a făcut cu pentru buna întreţinere a agregatelor rezultă următoarele neajun cut prin staţie, ciuruit şi de.
regularitate şi cu toată răspunderea. a condus în anul acesta la rezultate aici să-.şi urmeze drumul ea bligă să înfiinţeze 525252525252525252525252525252 tuito aproape toate pravegheat cu atenl'ic fiecare
In acest fel s-a ajuns ca anul acesia cit se poate de bune. Acum so poa suri. In primul rind efectivul şi cocsul blocuri. Aceasta ar
să nu mai suferim din lipsa piese te spune pe drept cuvint că proble echipelor rămîne de fiecare face ea echipele de la prăji- un panou, al inqvatorilor in vederea măsurile menita să conducă ]a asigu post pentru evitarea opririlor.
lor de schimb şi de rezervă, iar nu ma întreţinerii nu mai constituie o dată descompletat şi nu pri ţoare şa poată folosi efectivul sprijinirii şi impulsionării mişcării, de rarea qnor condiţii mai bune de lu Intervenţia lui a. făcut posibilă
mărul defecţiunilor să fie incompara cauză a rămînerii in urmă. didesc cu încărcatul. Aşa se în scopul pentru care sînt inovaţii. In vederea îmbunătăţirii cru şi chiar la îmbunătăţirea procesu
(ace că furnalele se încarcă create şi s-ar elimina toate condiţiilor dc muncă se obligă să ia lui tehnologic. înlăturarea într-un timp. scurt a
bil mai mic decît anul trecut. ION POSTOLACI1E adeseori incomplet şi cu mi neajunsurile ce le-am arătat
secretarul biroului organizaţiei de nereu prăjit insuficient, ceea mai suş, iar pş de ahă parte măsuri pentru automatizarea reglării Deci, printre cauzele rărnnieţn în defecţiunii iar pierderile mari.
1 Dc altfel, problema asigurării sec- ce conduce la un mers deran temperaturii aerului suflat la furna urmă cu o cantitate destul de mare
bază P.M.R., secţia I-a furnale jat, rece (de aici pierderi de ar crea posibilitatea evitării lele ti-l, schimbarea aparatelor de în de fontă şi a nerealizării indicilor de dc fontă au fost evifcit.O. A(ai
metal şi declasate). Apoi, de introducerii unei cantităţi cărcare la furnalele 1-2, menţinerea utilizare planificaţi, se află şi lipsa mult, in aceeaşi, zi,, schimbul Fui
fiecare dată sc neglijează ale mari de cocs praf în furnale. etanşă a reţelei do aer la eaupore de. preocupare pentru traducerea în Gheorghe Cismaş a reuşit să dea
gerea sterilului şi încăcarea Şi mai mult, s-ar putea efec pentru eliminarea pierderilor cu cir viaţă a prevederilor contractului co
şpanului, lucru justificat prin tua o dozare judicioasă a coc paşte sarcina de plan, cantita
sului blocuri cu cel nucă, fapt S ca 15 la sută ş.a.m.d. Iar pentru evi lectiv. Şi aici, o mare vină o are, pe
ce ar prelungi durata de func ) tarea accidentelor şi asigurarea de li netă conducerea secţiei şi comitetul tea de 21 tone de fontă.
ţionare a agregatelor şi ar
spori indicii de utilizare. - plină a respectării protecţiei muncii sindical de secţie (preşedinte tov. Ion I. CtOBANU
îşi propune vopsirea locurilor de Şelaru). Comitetul sindical n-a anali
VICTOR MICLEA
trecere şi a acelor părţi din agrega zat niciodată temeinie acest aspect
şef de echipă pe terenpl
te care reclamă această cerinţă. In ai activităţii colectivului de muncă şi
de încărcare la secţia I-a
fine, sînt cuprinse alit măsuri privind prin urmare n-a luat nici o măsură
furnale
realizarea şi depăşirea tuturor indici pentru preînUmpinarca şi limv-larea
lor de. plan cit. şi condiţiile, ce trebuie deficienţelor cc s-au iv.t.
asigurate în acsşt scop. Sintem lotuşi in prima parle a anu
Sintem la sfirşitul primulu.i. trimes-, lui, Urgenta.rea aplicării prevedarilor
iru de activitate. Marea majoritate aeinfăptuite mai poate aduce fără în
a obiectivelor prevăzute în contract doială un aport substanţial l-a îm
(exclusiv angajamentele anuale) tre bunătăţirea realizărilor. Se cere in
buiau să. fie traduse în viaţă. Merilă să mai multă preocupare din pârlea
Printre echipele dc furnalifti să fie menţionat ace.st lucru deoare convieţui.ui sindical de secţie şi a
cu cele mai. frumoase realizări
se numără, fi oca condusă de ce ele vor influenţa şi producţia Vii conoucerii secţiei
prini-furnalislul locui Ictcob. In
primele 26; do zile ale lunii toare. Dar, iată concret, cum se pre GH. CGMŞUŢA
zintă situaţia. Număr-ul măsurilor- no
martie, ca şi-a depăşit planul tate cu „da“ , deci realizate, se ridi
cu circa 20 la sută. că abia la 7. Printre acestea figu In căutarea noului
/\ FOTOGRAFIE : Membrii rează automatizarea reglării tempera
turii aerului suflat la furnalele 1-4.
echipei, discubind cu prim- ridicarea temperaturii aerului cald
fumalistul dc schimb. Dumitru
Grădinarii despre func(ionaroa
gurilor de vuit. (dar nu la toate furnalele,). Panoul Practica a pus în faţa colecti de accidentări uşoare. Colectivul
vului nostru de muncă, o serie nostru de întreţinere a eliminat
de probleme noi privind buna în complet acest neajuns p,rin qţ>n-
Măsură siaapîtcafă treţinere a agregatelor, exploata fecţionarpa unui dispozitiv meca
rea lor la, capacitatea maximă, nic care efcctueaşă această ope
Majoritatea subansamblelor- vago unui dispozitiv mobil pe care colec reducerea timpului de oprire şi raţiune. In felul acesta a fost în
Calificarea — nivelul înzestrării tehnice nului cintar de la furnalul nr. 5 tivul atelierului de întreţinere al sec mers încetinit ete. lăturat complet şi efortul fizic de
funcţionează cu energie pneumatică ţiei l-.a şi construit. Ar mai fi ne pus dc muncitori. Acelaşi avan
In atenţia colectivului nostru postul pe carc-1 ocupă, trebuie să Un procedeu asemănător pre primită da la un compresor montat cesare doar cele două eomprssoare... Astfel pentru înlocuirea gurilor taj îl prezintă şi inovaţia maiştru-
conizăm să aplicăm în cursul oe platforma vagonului. El funcţio de vînt arse trebuia să aşteptăm lui Schwartz Arc&die privind me
stă sarcina de a spori continuu cunoască întregul proces tehno lunii viitoare şi pentru maiştri. nează insă in condiţii necorespnnză- Că acestei probleme i s-a acordat un timp îndelungat pînă la con canizarea închiderii şi deschiderii
Vom urmări însă ca aici, proble toare (praf, temperatură ridicată ele ). atenţia cuvenită la. timpul său, o do fecţionarea lor, timp în care se buncărelor de la vagonul cîntar
producţia dc fontă. Pentru în logic dc elaborare a fontei. încăr mele să fie dezbătute la un nivel Din această cauză, se defectează de vedeşte faptul că ea a fost inclusă în înregistrau pierderi m,ari dc al furnalului nr. 6.
tehnic mai ridicat. multe ori, determinind chiar stran planul M.T.O. la nivelul combinatu presiune. Preocup indu-ne indea-
făptuirea acestei sarcini avem ca cătorul, dc pildă, dacă va cunoaş gulări in mersul furnalului. lui. Dacă a fost înscrisă, ca măsură proape de această problemă, am Acestea sînt citeva din realiză
Avem cu toţii certitudinea că de rezolvat într-un timp cit mai scurt, reuşit să-i găsim o rezolvare, prin rile noastre obţinute în acest- an
pacităţi de producţie corespun te rolul fiecărui material intro muncitorii şi maiştrii, cunoşcind înlăturarea acestui neajuns se poa alunei de ce se tăr-ăgănează ? Şe ştie recondiţionare. Această practică privind căutarea şi aplicarea nou
temeinic problemele tehnice de te realiza prin înfiinţarea unei sta doar că, eu cil va fi pusă staţia de ne permite să obţinem economii lui în procesul de prqcjucţje. De
zătoare, care trebuie să fie folo dus în furnal pină la elaborarea care depinde funcţionarea furna ţii. centrale cu două compresoare din oompr-esoare în funcţiune mai tîrziu, anuale de peşte 200.000 lei. şi.. tr că în viitor vor mai. fi şi. al
lelor işi vor putea aduce un aport tre care unul să fie de rezervă. A- cu atit vor fi mai mari pierderile în tele.
site de oameni cu o bună pregă fontei, urmările abaterilor de la mai mare la sporirea continuă a provizionarea vagonului cintar a i aer registrate la furnalul nr. 5. Este cazul Nu ne-am oprit însă numai la
producţiei de fontă şi a producti comprimai se poate face cu ajutorul deci, să fie aplicată. atit. Spargerea crustei de la oa ing. GHEORGHE BARD A»
tire profesională. disciplina tehnologică, el îşi va a- vităţii agregatelor. lele de zgură era însoţită uneori mecanic şef la secţia H-.a furnale
A fi furnalist nu înseamnă să- duce contribuţia în mai mare mă
ţi-cunoşti numai obligaţiile cc-ţi sură la ridicarea productivităţii
revin la locul dc muncă încredin furnalelor.
Pentru ca fiecare muncitor să
ţat (încărcare, descărcare, etc.).
Un bun furnalist, indiferent dc cunoască toate transformările
— din furnal şi modul dc exploata
(J)m ţL L U w L re a diferitelor instalaţii auxilia Nu de mult s-au încheiat cursu A\ N O IU m IE O NO\ R E
re, in cadrul secţiei noastre a rile dc calificare pentru apaduc-
— p iw ţiă a ic . s - fost înfiinţată o universitate tieri organizat la nivelul combi L 1
muncitorească. In fiecare săptă natului. Dacă înainte dc a urma I
In anul acesia, numai la mină, joia, au loc conferinţe teh acest curs, cei 7 apaducţieri neca- l 1
secţia I furnaliştii au făcut nice cu întregul personal din lificpţi din secţie nu puteau exe l
pină in prezent (in consfătui schimbul de dimineaţă aslfc1. că cuta o lucrare decit în prezen t î
rile de producţie din ianuarie fiecare schimb arc posibilitatea ţa maistrului, în prezent ei re I
şi februarie) 35 de propuneri să le audieze. Frecvenţa este de zolvă mult mai uşor problemele l 1
dc îmbunătăţire a muncii. Prin peste 95 la sută. Aceasta înseam practice ce li se cer. 1
tre acestea sa numără şi cea a nă că muncitorii sînt pe deplin C 1
maistrului dozalor Paul Boia, interesaţi în ridicarea pregătirii Nevoite producţiei cer ca ma t 1
de repararea corfelor de ro lor profesionale. caralele noastre să fie mult so I
zei va. licitate. In prezent însă avem un l I
Expunerile se fac dc către efectiv redus de macaragii. Din (. 1
Din cauza defecţiunilor la maiştri .şi ingineri din secţie ca această cauză se întîmplâ dese [ I
corie se intimpinau adeseori re sînt anunţaţi să-şi pregătească ori ca macaraua să fie manipu I
greutăţi în transportul mate materialul cu cel puţin o săplă- lată de un prim-furnalist sau alt l I
rialului de Ia silozuri şi res mină de zile înainte. Ei au reuşit om din echipă. Pentru a avea C
pectarea reţelei de încărcare. să prezinte pină acum o serie de siguranţă în reuşita muncii pe L m m almaşajy PRANCIŞC SIMO COŞTICA M1REA 7
Acum, prin existenţa corfelor teme interesante ea noţiuni des care sînt solicitaţi s-o efectueze, (. şef dc echipă lăcătuşi, la secţia I-a furnalist la secţia a ll-a furnale lăcătuş la secţia a ll-a furnala
de rezervă, acest neajuns a pre construcţia, alimentarea şi ain desemnat pe prim-furnaUştii L 1
[ost complet înlăturat- funcţionarea furnalelor ş.a.m.d. Seime! I Gheorghe de la furna L furnale.
lul nr. 6, Alexandru Olaru şi Mi- l I uJU U U U i J u Jw/ L_Jw 1
O alia propunere importantă Tot eu aceste prilejuri se discu hai Zameşnicu de la furnalul nr. t
tă şi cazurile de avarii întiluite 5 să urmeze cursul de califica L 7
csle şi cea a muncitorului în viaţa practică, cauzele apariţiei re pentru macaragii, organizat la 7
acestor avarii, modul de înlătura nivelul combinatului, care va în l 7
Constantin Pădureţ de inver re şi ce trebuie făcut în viitor cepe în luna aprilie. C 7
pentru evitarea lor. De asemenea 7
sare a liniei monorai din pră- se discută şi abaterile tehnologi REMUS LUPU [ 7
jitoare. ce cu urmările ce Ie au în pro L
cesul de producţie. secretarul org. de pariid, schimbul [ 1
D. secţia a H-a furnale t 1
l OCTAV ANECHI 7
l
1 prim-încărcător la, furnalul nr. 1 lu/uJuJUU <—!\—î \—l \—iUuJuJi. /üüüüu/u/üüü»
mJuJU u-'vJU lJlJuJlJu/vJl,
