Page 70 - 1963-04

PÂG.
— .. .
„Vic t o r ia v a f i d e p a r t e a c e lo r
DEOARECE DE PARTEA LOR ESTE VIATA, DE PARTEA LOR
ESTE FORŢA NUMĂRULUI, FORŢA MASEI, FORŢA NESECA­
TELOR IZVOARE, A TOT CE ESTE PLIN DE ABNEGAŢIE,
PRINCIPIAL, CINSTIT, A TOT CE TINDE SĂ MEARGĂ ÎN A IN ­
TE, CE SE TREZEŞTE LA CONSTRUIREA NOULUI, A ÎNTRE­
GII ŞI URIAŞEI REZERVE DE ENERGIE ŞI DE TALENTE
ALE AŞA-NUMITULUI „POPOR SIMPLU“ , MUNCITORI ŞI ŢĂ­
RANI. VICTORIA VA FI A LOR".
A lfre d M a rg u l^ S p e i'b e r
____ LENIN
Cirmaci al gloatei fă ră de cuvînt
Ţintind din beznă sp re lumina vie,
Tu, care-ai fost măr eţei fapte, gînd, —
Renaşte lumea dato rită ţie.
Din somnul blestem at tu ne-ai trezit,
Ne-ai scos din chin, robie şi ocară :
Atunci cînd raza ta ne-a întîlnit
Pămîntu-a fost creat a doua oară!
Tu omenirii i-ai d at: plan şi sfat,
Izbîndă, faptă, luptă şi renume:
Din noaptea rătăcirii a urcat
Mereu către-a desăv îrşirii culme.
Cu mintea-i înţeles al nostru rost
Cu inima-i simţit du rerea noastră,
Şi făurarul armelor ne-ai fost,
Erou, ai fost, în bătă lia aspră.
Venil-ai: al istoriei şuvoi
Porni, descătuşat, pe-o altă cale,
Luciră zorii unei ere noi,
Pe fruntea ta, din gî ndurile tale !
Cuvîntul tău, ca un semănător
Ce-n faptul zilei bobul îl aruncă,
L-ai semănat, spre-a crcşte-un viitor
Mai fericit din brazda cea adîncă.
Vladimir U ici! bob ul semănat
Crescu înalt, şi rodul lui de-acum ;
Stindardul roşu, duce ne-ncetat
Popoarele pe-al izbînzii drum.
Strigat-a : „Către to ţ i !“ cînd s-a ivit
Puterea sovietică. Oriunde,
Cu lupta pentru pace împletit,
Cuvîntul tău şi gîndul tău se-aude.
Şi prin partid tu vei trăi mereu,
El înmulţeşte opera ta vie,
Popoarele sfărîmă jugul greu
Căci tu le-nveţi să scape de robie.
(In romîneş te de Virgiil Teodorcscu).
S. K. Ghil
Un om simplu şi modest
V la d im ir llic i re fu za c a te g o ric să i
se d ea o e s co rtă p e rs o n a lă , să i se
fa că p r im ir i o fic ia le sau să se o rg a ­
n izeze în cin ste a lu i s o le m n ită ţi. Se
p u rta cu m u ltă s im p lita te şi în fă ţiş a ­
re a sa e x te r io a r ă n u se d eoseb ea cu
n im ic de a c e lo r d in j u r : se îm b lă n i
fo a rte m od est, ia r în re la ţiile cu c o ­
la b o ra to rii d ire c ţi, c il şi cu su b a lte r­
n ii avea o a titu d in e firea scă.
7 ă ra n ii. ca re v e n e a u la l li c i în d e ­
le g a ţ ie d e la s a te sau c h ia r m ii ele
k ilo m e tri d ep ă rta re, in tra u în totd ea u n a
e m o ţio n a li în b ir o u l In i. d a r ieşeau
d c -u c o lo îm b ă rb ă ta ţi şi b in e d ispu şi.
— C it c d e p riete n o s şi de bun !
s p u n ea u ei. lis te un a d e v ă ra t o m !
D e n e n u m ă ra te o ri am a v u t oca zia
să vă d c it d e d is cre t, d e n eob serva t
a p ă rea V la d im ir U ic i Ia m itin g u r ile
p o p u la re , cu cită m od e s tie îşi făcea
lo c pe estra dă sau la trib u n ă , p e n tru
ca în tin a i în câteva c lip e , cîn d lu m ea
a fla c in e este b ă rb a tu l a cesta d e s ta ­
tu ră m ijlo c ie , îm b ră ca t in tr-u n p a lton
d e m o d a t şi cu o şapcă o b iş n u ită , m ii
d e in iiiii să în c e a p ă s ă -l a p la u d e cu
fren ezie.
In august 191S l-a m dus pe V la d i­
m ir U ic i lă M u ze u l P o lite h n ic , unde
a ş te p ta u o s ta ş ii să l i se fa că r a p o r tu l
p o litic , lira lu m e m u ltă , fo r fo tă şi
za rv ă .
C e le 'd o u ă s p re z e c e in t r ă r i e ra u p ă ­ c o rd a re , să cre e z e in ju r u l lu i o a t­
z ite d e osta şi. L a in tra re a p r in c ip a ­
lă, un m a rin a r cu ca ra b in a la u m ă r
şi ca rtu şiera pe p ie p t op rea m u lţim e a
şi co n tro la le g itim a ţiile . L u m ea curgea
ş iro a ie , ia r sa rcin a m a rin a ru lu i d e v e ­
nea io t m a i a n evoioasă, l-a u v e n it
în a ju to r a lf i c îliv a osta şi a i A r m a ­
te i R o ş ii.
In p lin ă în v ă lm ă ş ea lă , a a p ă ru t un
cetă ţea n m od est, cu o şapcă nea gră
în cap, ca re se stră d u ia să -şi croia scă
d ru m . În c e rc a să e x p lic e ceva , d ur
in za d a r c u c i în h ă rm ă la ia aceea nu
se auzea n im ic . M a rin a ru l n u -i a co r­
d a n ic i o a le n fic. S ub p resiu n ea m u l­
ţim ii. c e tă ţe a n u l, cu şi m u lţi u liii d in
ju r u l său, era m ereu d at la o parte.
— 7 o v a ră ş i. lă s a l'i-m ă să t r e c ! s tr i­
ga e l d in ră sp u teri, îm p in s d e o p a r­
te rle m u lţim e şl d e c e a la ltă d c os­
ta ş i. D n t i - r n i v o ie să t r e c !
In cele d in urm ă . m a rin a ru l l-a o b ­
servat şi i-a s trig a t:
N. Tâutn
In muzeul „V. I. Lenin/*
Demult, demult se înălţa aici
Stăpînitoare duma imperială.
Azi e-un muzeu spre slava lui Uici.
L-am cercetat atent sală cu sală...
Macheta casei unde s-a născut.
Şi casa din Slberia-ntroienită...
Un pat... un raft... un samovar tăcut,
O carte veche si îngălbenită...
Apoi ceasornicul de buzu nar :
Da, l-a privit fixînd clipa victoriei,
A urmărit atent pe minutar,
S-asculte primul tunul „Aurorii".
Intr-o vitrină am zărit un toc.
Un toc obişnuit, ca fiecare.
Da-n mina sa, ce uragan de foc !
Sceptru sau spadă n-ai afla mai tare !
O haină veche, un surtuc de doc,
Dar nu a fost hlamidă, n-au fost zale,
Mai tari şi mai ne-nvinse-n foc,
C-aceste straie simple ale sale.
De-ai pune tot rubin peste rubin
Şi nestemată peste nestemată,
Ca şapca ieri purtată de Lenin,
O, n-ai să faci coroană niciodată.
...Acest muzeu o zi am colindat
Citind şi recitind slova de pară,
Dar pe Lenin întreg eu l-am aflat,
In clocotul mulţimilor de- afară !
...........
e x p l o a t a ţ i,
V. I. LENIN
- F r hg m q n t
— U n d e v r e i să le d u ci d u m n ea ta !
A ra tă ca rn etu l dc s in d ic a t!
— L ă s a ţi-m ă , vă ro g , să trec, re­
p eta m ere u cetă ţea n u l. S in t L e n in .
D a r v o ce a lu i L e n in se p ie rd u in
z g o m o tu l m u lţim ii şi a te n ţia m a rin a ru ­
lu i fu atrasă în lr -a llă d ire c ţie . U n u l
d in tre osta şi auzise insă n u m e le p r o ­
n u n ţa t şi ii s trig ă m a rin a ru lu i la
ureche :
— S ta i, m u. ?N u v e z i c i n e - i L U n e o ri, p e d ru m . p e şoseaua K a şira
L e n in !
M a rin a ru l s-a d a t im e d ia t d e -o p a rte
şi i-a fă c u t lo c lu i L e n in să tre a că .
N u m a i aşa a iz b u tit să a ju n g ă in
suta lin d c -l a ştep ta u osta şii v e n iţi de
pe fron t.
M o d e s tia lu i V la d im ir llic i era fără
m a rg in i. In toa tă com p o rta re a lu i nu
găseai n ic i u rm ă de în g im fa re . In d i­
ferent. d a că v o rb e a cu com isa ri ai
p o p o ru lu i, o fiţe ri s u p e riori. savan ţi
sau cu ţă ra n i d in cete m a i în d e p ă rta ­
t e s a le s ib e r ie n e , se p u r t a la f e l d e
fire s c şi d e s im p lu , ca un o m ..ob iş­
n u it''. G e s tu rile , z îm b ctitl, g lu m e le , v o ­
cea sa ca ld ă , t o tu l c o n tr ib u ia să l i - l
fa că s im p a tic, să risip ea scă o ric e în ­
m osferă d e p riete n ie .
L u i V la d im ir l l i c i ii p lă c e a să p o ­
v e ste a s că în t im p lă r i h a z lii, m a i ales
d in c o p ilă rie şi d in a n ii d e e m ig ra ţie .
D a r t o t a l i t de. m u l t i i p l ă c e a să a s ­
cu lte şi pe a lţii p ovestin d . In tim p ce
asculta, p u n ea p e n e a şte p ta te în tre b ă ri
sau !du sa c ile o g lu m ă şi iz b u cn e a in ­
tr-u n rîs m o lip s ito r.
F a lă d e L e n in n im e n i n u p u te a să
ră m în ă cu s u fle tu l fe re c a t sau n esin ­
cer. O c h ii lu i p ă tru n ză tori, cu p le o a ­
p e le u şor s lrîn s e iii sm u lg ea u pa rcă
v ă lu l de în co rd a re sau d e n e în cre d e ­
re. le ad u cea u ta s in ce rita te , la a d e­
vă r. L e n in a fost un om de o bu n ă ­
ta te şi o s e n s ib ilita te ra re.
T re c e a m c d a tă cu m a şin a p e s tra ­
da M ia s n itk a ia . E ra o m a re a g lo m e ­
ra ţie d e tra m v a ie, a u to m o b ile şi p ie ­
to n i. În a in ta m în c e t, m i- e r a te a m ă să
nu d au peste cin e v a C la x o n a m m ereu
Şt e ra m f o a r t e e n e r v a t. D e o d a tă î l v ă d p c strad a K ro p o tk in .
•. .«A->y '
La redacţia zia rului „Pravda" în 1917. Un grup de corespondenţi din întreprinderi adu-
* cînd lui V. I. Lenin corespondenţele lor.
«le Uli sía la naşterea lui V . !. LENIN
9 3
Va
O Citsndu-I pe Lenin
V. I. LENIN şi DEMIAN
BEDNÎI
ANUL 1919
V «V .% V .V
pe V la d im ir llic i cum , in p lin m ers,
d esch id e p o rtie ra şi tre ce în fa lă , lin ­
g ă m in e , fă ră să lin ă sca m a că ar
p utea f i iz b it sau a ru n ca t de p c scara
m a ş in ii. D u p ă ce s -a aşezai lin g ă
m in e, m i-a spus cu o v o c e lin iş tito a re :
— T e ro g nu le e n e rv a , tovarăşe'
G h il, m e rg i in ritu l cu c e ila lţi.
In d im in e ţile c în d p re g ă te a m m u şin a
să p le c d c la v ilă s p re o ra ş . V la d im ir
llic i m ă a ju ta de m u lte o ri, şi nu
cu s fa tu l, c i cu fa p ta . M ă a ju ta la
trea b ă , l i fă ce a p lă c e re să u m fle ca u ­
c iu cu rile , în tim p ce cu a ra n ja m m o ­
to ru l.
sau în a ltă p a rte , se în lîm p la ca m a ­
şin a să a ib ă o lia n ă , să fie n e v o ie să
s ch im b ro a ta sau să re p a r cev a la
m o to r. In asem enea c a zu ri, V la d im ir
U ic i c o b o ra d in m a şin ă , îşi s u fleca
m în e cile şi m ă a ju ta ca un ad evărat
m e c a n ic . Ia r d a c ă -l ru g a m să nu se
osten ea scă . îm i ră sp u n d ea cu g lu m e
ş i-ş i ved ea m a i d e p a rte d c treabă.
h i a n ii g r e i a i r ă z b o iu lu i c iv i l, se
sim ţea a m a rc lip s ă d e c o m b u s tib il.
O raşul Rahu era ocu p ai de g ă rzile
a lb e . E ra m n e v o iţi să fo lo s im g a z o ­
lin a , un c o m b u s tib il de c a lita te in fe ­
rioa ră , care în fu n d a şi d e te rio ra m o ­
to ru l. B en zin a lip sea a p ro a p e cu d c-
să vîrşire.
— D e ce ne o p rim a lit de des ?
în tre b a V la d im ir l li c i , ce se in tim p lâ ? ,
— N e n o ro c ire . V la d im ir llic i. ii răs­
pu n d ea m eu. M a şin a a re n e v o ie de un
c o m b u s tib il u şor. d e b en zin ă , ia r n o i
fo lo s im p o rc ă ria a ia de g a zo lin ă .
A sta e !
— V a să zică aşa stau lu c r u r ile ? !
S i ce se p oa te fa ce ? S c v e d e că vom
f i n e v o iţi să m a i ră b d ă m , a d ă u gă e l
im e d ia t.
C în d B a lu t a re in tra t în n iîin ile
a u to r ită ţilo r s o v ie tic e , s-a p r im it la
M o s co v a , pe adresa p re ş e d in te lu i C o n ­
s iliu lu i C o m is a rilo r P o p o ru lu i, o cis ­
te rn ă m a re cu b e n zin ă d c cea m ai
bun ă ca lita te . A fiin d de această su r­
p riză . V la d im ir llic i a s p u s :
— P e rfe ct, tova răşe G h il, p e r fe c t!
D a r ce n e tr e b u ie atâta b e n z in ă ? S ă
m a i îm p u r(im şi cu a lţii.
S i a d a t d is p o z iţ ii ca c is te rn a să
fie trim is ă la un o fic iu de re g le m e n ­
ta re a c o n s u m u lu i d e b en zin ă , u n d ev a
(R e p ro d u c e re d upă lu cra re a p icto ru lu i P. V a sU iev).
M|| DRUMUl SDCIAUSMULIB h .. _ _ _ _ _ _ _ _ . - Nr. 2588
E ra a te n t c u o a m e n ii
Amintirile K. S. Ovseanniko vei, muncitoare la Combinatul
„Trehgornaia manufactura — F. E. Dzerjinski".
...Vladimir llici a luat de citeva ori venise niai devreme, dar a cerut să
cuvîntul la adunările muncitorilor de nu se anunţe muncitorilor acest lu­
la „Trehgorka“. Ne adunam în „Bu­ cru şi a aşteptat pe undeva aproape
cătăria mare“, chiar acolo unde in o oră pînă ce muncitorii au mincat
1905 îşi avusese sediul cartierul ge­ cite ceva şi s-au mai odihnit.
neral al drujinelor de luptă.
Stăteam în rîndul întii şi-l ţineam
Locuiam pe atunci la căminul de de mină pe băieţelul meu, llici în­
fete Sosnovski. Intr-o seară aud stri­ treba pe muncitori cum a decurs su-
găte pe sală: „A venit Lenin!“. Mi-am botnicul. Deodată s-a uitat la mine şi
aruncat un şal pe umeri şi m-ani m-a întrebat:
P e tre S o lo m o n grăbit să ies în stradă. Toate scări­ — Si d-ta, tovarăşă, ai fost la su-
le duduiau de tropotul picioarelor... botnic ?
llici venise la noi pe neaşteptate, fă­
ră să ne anunţe din vreme, dar nu — Da — i-am răspuns —, şi eu am
cL trecuseră nici cîteva minute, şi nu fost.
mai aveai unde să arunci un ac. El
l —F M A O M E W T E - nu rostea cuvîntări, ci stătea de vor­ Atunci Uici m-a întrebat dacă mi
bă ou muncitorii. Şi cu cită căldură s-a dat de mîncare acolo. I-am spus
fL şi însufleţire ne vorbea ! Totul la el că da. După aceea el s-a adresat tu­
ne era apropiat, înrudit cu noi. mun­ turor spunînd :
citoresc. Şl cuvintele lui, şi simpli­
tatea manierelor, şi comportarea lui. — Iată o femeie care are un copil
Mi-aduc bine aminte cu cită atenţie mic, aşteaptă în aurind altul şi to­
asculta llici cele ce-i spuneau mun­ tuşi a mers pe jos opt verste ca să
citorii. El, care arăta unei lumi în­ ajute statul. Cu astfel do muncitori
tregi adevărul. învăţa, la rîndul său, vom învinge repede ruina.
de la mase.
Nu m-am aşteptat ca pentru par­
llici era foarte atent cu oamenii. ticiparea mea la subolnic să fiu răs­
O dată mi-a adresat şi mie cîteva cu­ plătită cu aceste cuvinte ale lui Uici.
Nu le voi uita toată viata i
vinte. Dacă nu mă înşeală memoria,
In convorbirile sale cu noi, Lenin
asta a fost în ziua celei de-a treia
ne-a spus multe despre uriaşa sarci­
aniversări a Revoluţiei din Octom­
nă care stătea pe atunci în fata tă­
brie. Dimineaţa mersesem la subot-
rii — refacerea economiei naţionale
nic, afară din Moscova, în pădurea
— şi şi-a exprimat convingerea că
Serebreanîi de la Horoşevo. Seara ne
vom învinge şi pe frontul muncii,
adunaserăm in „Bucătăria mare“. llici
aşa cum am învins pe toate fronturile
războiului civil.
t Pe Lenin — omul, nu l-am apucat. /. A. Cekunov
rll Tîrziu de tot, I-am cunoscut din carte, Amintirileunui ţăran
Din gîndul viu, pe care l-a lăsat
t Ca pe un semn al vieţii fără moarte.
l
t Pe Lenin îl citeşti mereu, mereu C u V la d im ir llic i m -a m în tîln it dc d o ie s c că aş p u te a s ă -i în d e p lin e s c
Şi nu îi dai de capăt niciodată. d o rin fa . V la d im ir
L Cu el, urcuşul e frumos, dar greu, c ite v a o r i : în 1919 şi in 1921. D e fie ­
Ca spre o culme largă şi curată. — D c ce ? — în treb ă
[ ca re d a lă v e n e a m la M o s co v a ca d e ­
[ Pe valul Revoluţiei suit, U ic i.
[ A-ntrezărit limanul omenirii le g a t în d ife rite ch estiu n i obşteşti şi
l Şi adevărul ei — şi l-a rostit
L Cu-adîncul glas al urii şi-al iubirii. g o s p o d ă re ş ti a le ţă ra n ilo r d in obştea l-a m răspuns că p c d ru m p ie rd u ­
C sem o ch e la rii şi că îm i cum părasem
[ Puzderie de feluriţi vrăjmaşi, m ea. la tîr g o p erech e d c o ch e la ri ca re nu
[ Pe care i-a înfrînt, îţi dă măsura era u b u n i d e n im ic şi n u -m i fo lo s e a u
L Acestui o m : îţi pare un uriaş, U llim u oară am fost cu un p ro ccs - a p roa p e d e loc.
t Deşi măruntă fostu-i-a făptura.
t v e rb a l d estu l de m a re în care erau
In urma lui, ca-n urma unui steag,
lr S-au strîns mulţimi de oameni şi noroade expuse to a te p ro b le m e le p riv in d tre ­
Ce şi-au gravat în inimi chipu-i drag
L Şi au urcat, cu el, pe baricade. b u ri ob şteşti, g o s p o d ă re ş ti şi a le c o o ­ V la d im ir U ic i m -a o p rit, s-a în a p o ­
l El, făurind Partidul Bolşevic p e ra ţie i Ţ ă ra n ii îm i în cred in ţa seră ia t în b iro u şi a apăsat p e b u to n u l
A ridicat mulţimile Ia luptă —
l Şi ţarul s-a făcut deo dată mic, acest p ro ce s -v e rb a l ca s ă -l tn m în e z s o n e rie i. In tr ă secre ta ru l.
Şi a căzut, strîns în lila mida-i ruptă.
C person al lu i V la d im ir llic i. — T ra n s m ite d in p a rte a m ea C o m i­
Smulgîndu-se din moarte, din război
L Corabia Rusiei răzvrătite A c u m . c în d s in t b ă lrîn , îm i a m in ­ saru lu i p o p o ru lu i p e n tru sănătate ca,
S-a îndreptat spre ţărmul vremii noi.
L De Marx, şi-apoi de Lenin desluşite. tesc m e re u d c a ce le z ile fe r ic ite şi lu ­ m îin e c h ia r, să i se e lib e re z e to v a ră ş u ­
[ Cîrmaciul ager a condus-o-n larg m in oa s e, îm i a m in te s c d e e m o ţia şi lu i C eku n ov o perech e de o ch e la ri
t Si i-a deschis ne-asemuite spaţii
Sub steagul roşu, prins de-al ei catarg, s fia la ca re m ă (in tu ia u p c lo c în fu ta b u n i.
C Corabia i-a-nfrînt pe toţi piraţii. u ş ii c a re d u ce a în sala de p r im ir e a
E u am p rotesta t, d a r V la d im ir llic i
l intîia oară-n lume, un popor a spus p c u n to n h o ta rit că aceasta
t Şi-a cucerit o Patrie firească lu i L en in . este d o rin fa lu i şi ea tre b u ie în d e ­
Lr Şi a deschis un geam spre viitor, p lin ită . F ire ş te că n u -m i. m a i ră m în e a
Ca omenirea-ntreagă să privească. D a r, d c în d a tă ce trecea m p ra g u l, d c c îl să -i m u lţu m esc p e n tru g r ija şi
L a le n lia lu i. l-a m spus că a ceşti o ch e ­
Citindii-1 azi pe Lenin, înţelegi e m o ţia şi s fia la d isp ă rea u pe I o c ; cu la ri v o r f i p e n tru m in e d eoseb it d e
Í Cum de a fost aceasta cu putinţă n s im p lita te fă ră seam ăn, z îm b in d cu p r e ţ io şi.
Şi cum, în largul ome nirii-ntregi,
l Ideea Iui înseamnă : bi ruinţă !
b lîn d c tc , V la d im ir lli c i îm i în tin d ea
l V
.m in a , s a l u t i n d u - m ă c h i a r d e la u ş ă
l — B u n ă ziua . io v u ră ş e C e k u n o v
t
t ' M ă con d u cea p în ă la scaun, m ă in ­ C u la c r im i în o c h i m -a m 'd e s p ă rţit
t de scu m pu l U ic i.
t v ita să m ă aşez şi n u m a i d u pă aceea
[
sc aşeza şi e l în tre b în d u -m ă apoi D a r, d upă cum am a fla t m a i t îr -
l zin . d u p ă p le ca re a m ea . V la d im ir l li c i
cu m o d u c ţă ra n ii, d a că n u sin t cu m v a n u s -a m u lţu m it n u m a i cu d is p o z iţia
L pe c a ic o dăduse s e cre ta ru lu i in ce
o b ijd u ili. c e -i m u lţu m eşte şi c c - i n e­ p riv e ş te o c h e la rii, c i a m a i scris cu
l m u lţu m eşte.
t
[ C ă u tîn d să n u lu n g esc p re a m u lt
t co n v o rb ire a , m ă rid ica m d c p a tru o ri, m in a sa u n b ile ţe l c ă tre C o m is a ru l p o ­
t p o ru lu i p e n tru sănătate, a l c ă ru i o r i­
t g in a l se p ă strea ză la In s titu tu l „ L e ­
t n in ".
[ c c rîn d u -m i scuze p e n tru d e ra n j, V la ­
[
t d im ir l l i c i însă m ă re ţin ea , şi p în ă Ia
[
l
u rm ă n u n u m a i că m ă s im ţe a m la la r­
C
g u l m eu , d a r a v e a m im p re s ia că stau In acest b ile ţe l tova ră şu l L e n in
t scria :
de vo rb ă cu un v ech i p rie te n şi to ­
1< f L—7
varăş. U ltim a m ea c o n v o rb ire cu L e ­ ..'A v e n i t l a m i n e t o v . I v a n A f a n a -
n in , Ia 2S fe b r u a r ie 1921, a d u ra t s ie v ici C ek u n ov, un ţă ra n m u n cito r
d o u ă c e a s u ri ş i s -a t e r m in a l la o ra 12 fo a rte in teresa n t, ca re p ro p a g ă în fe ­
noa ptea .
lu l lu i b a ze le c o m u n is m u lu i. E l a ră ­
C o n d u c în d u -m ă p în ă Ia uşă, V la d i­ m as fă r ă o c h e la r i. 'A p lă t it p e n tr u o
m ir l li c i m -a ru g a t să n u p le c d in ra b la Io ,000 d e r u b le !
M oscova fă ră să -i dau d e ş tir e : el it s -a r p u te a să fie a ju ta t s ă -ş i
p r o c u r e o c h e la r i huni.
u rm a s ă -m i fix e z e d ata în tre v e d e rii.
T ot. a tu n c i m -a ru g a t să d escriu a m ă ­ D o r in ţ e i l u i 'V l a d i m i r U i c i ele a se
m a i în tîln i cu m in e n u i-a fost dat
n u n ţii în zia ru l „ B e d n o la “ c o n v o rb i­ să se îm p lin e a s că . C iir in d d u p ă asta
s-a îm b o ln ă v it...
rea noastră.
<—J L a aceasta i-a m răspuns că m ă în ­
Amintirile unei surori medicale
I n s e a ra z i l e i 'de 22 a p r ilie 1922 — C u m aşa, V la d im ir U ic i. des­
p ro fes o ru l R oza n ov m i-a pus o în tre ­ de E. A. Nccikina, sora medicala la spitalul p re ce m u lţu m ire p o a le f i v o rb a Ea
SoldatenkoDskaia (astăzi spitalul Botkin) face p e n tru d u m n ea voa stră ceea ce ar
bare n eob işn u ită : f i fă cu t p e n tru o ric a re a lt b o ln a v ...
— E k a te rin a A lek seevn a , s p u n e-m i,
te ro g , c in e -i m îin e de s e rv iciu ? *
l-a m ră spu n s că d e s e rv ic iu sin t eu şi am răm as o a re cu m n e d u m e rită răm ase n ic i urm ă d in tu lb u ra rea m ea. C u m V la d im ir U ic i in sista , p r o fe ­
d e ce se in te res a p ro fe s o ru l d e acest
lu cru . P c p a t e ra o sin g u ră pernă. A m s o ru l R o za n o v m i-a adresat m ie a -
vă zu t că l lic i stătea in c o m o d şi i-a m
ad u s în d a tă î n u i o p e r n ă . U i c i 'în ce­ rra stă în treb a re.
A d ou a zi d im in e a ţa , p ro fe s o ru l R o ­ p u să p ro tes te ze şi re fu z ă p ern a . N u ­ M - a m z ă p ă c ii d e tot. ş i n -a m ş tiu t
z a n o v m -a ru g a t să p re g ă te s c o re z e r­
v ă p e n tru un b o ln a v . C in e era b o l­ m a i cu a ju to ru l p ro fe s o ru lu i R oza nov ce s ă -i răspund. A tu n ci p ro fe s o ru l
n a vu l n u m i-a spus, d a r în tre g u l p e r­
sonal cu re lu cra în c o rp u l 2 de c lă ­ a m re u ş ii s ă -l c o n v in g e m să p rim e a s ­ h o tă rî in lo c u l m eu :
d ire a s p ita lu lu i B o iliiu sim ţea p a rcă
o fră m în la re n eob işn u ită . că şi cea la ltă p ern ă . A m a fla t că V la ­ — L u c ru l cel m a i n im erit ar f i un
d im ir U ic i crezuse că p e n tru fie c a re b ile t d e băi.
In C u rb u l u n a u to m o b il s -a o p r it în p a t e ra re z e rv a tă o s in g u ră p e rn ă şi In cu rsu l zilei. V la d im ir U ic i a p le ­
fa la c lă d ir ii şi a m văzut, p r in fe re a s ­ se tem u se ca n u c u m v a să n e d re p tă ­ cat.. în a in t e d e p le c a r e , e l ş i-a luat.
tră cu m V la d im ir l li c i a c o b o r il d in ţim u n a lt b o ln a v , lu in d u -i perna . răm as bun c o rd ia l d e la to a tă lu m ea .
m a şin ă şi s -a în d re p ta t sp re s p ita l cu A m u lţu m it p en tru a le n lie şi g rijă si
un g ru p de în s o ţito ri. îş i scoase p a l­ S ea ra , în tim p ce se a erisea s a lo ­
n u l, V la d im ir U ic i a tre cu i in ca m era a - s-a scuzat p e n tru d e ra n j. M i-a m u l­
to n u l jos la in tra re şi u rcă repede
scara. A p o i fu con d u s la sala d e o p e ­ lă tu ra tă . E u lu cra m a co lo , şi Iov. ţu m ii şi m je.
r a ţii u n d e u rm a să i se e x tra g ă g lo a ­ L e n in , aşezîr.d u-se p c un scaun, a în ­ — D o rin ţa d u m ila le va fi sa tisfă cu -
te le care răm ăsese in c o rp u l lu i llic i, c e p u t să m ă în tre b e ce c o n tin g e n t se tă. îm i spuse V la d im ir U ic i.
d u p ă m iş e le s c u l a ten ta t a l b a n d ite i A u tre c u t p a lru -c in c i zile. In '.r-o
K a p la n , în 191S. a flă a cu m in în g r ijir e a s p ita lu lu i, cum
m u n ceşte p e rs o n a lu l m ed ica l. d im in e a ţă . în b iro u l a d m in is tra ţie i
D u p ă o p e ra ţie V la d im ir U ic i fu in ­ — S p u n e - m i , s o r ă , d e ce. a r ă ţ i a l i t s p ita lu lu i nostru a sunat te le fo n u l. E ra
sta la t în s a lo n u l nr. 44. A ic i to tu l era
c a -n o ric e ca m eră o b iş n u ită de sp ita l. d e ră u ? m u în tre b ă e l. M -a m fis tic ii de la C o m is a ria tu l p o p o ru lu i p e n tru
U n p a l s im p lu , o m ăsuţă şi un fo to ­ şi n -a m ştiu t ce s ă -i răspu nd . o c ro tire a s ă n ă tă ţii. S o ra m e d ica lă N e -
A d o u a zi, d im in e a ţa , V la d im ir U i­ c ik in a era in v ita tă să se p re z in te p e n ­
—l i u m o a l e acesta era lo t m o b ilie ru l. tru a se d is c u ta cu ca.
c i l-a în tre b a i pe p ro fe s o ru l R oza n ov
S in g u ru l lu c ru ca re a fo s t a d ă u ga t la d e ce a ceea şi soră este de s e rv ic iu o D u p ă o r e le d e s e rv ic iu m -a m rlus
zi, o n o a p te şi în c ă o zi, d e ce este ta C o m is a ria tu l p o p o ru lu i p e n tru o c r o ­
m od estu l m o b ilie r al ca m erei era o a lit de îm p ovă ra tă de m uncă. R oza ­ tire a s ă n ă tă (ii, n e ş liin d p e n tru ce eram
n o v î i răspu nse că aceste z ile îi s in i chem a tă. A m a fla t că m ă aştepta un
la m p ă d e masă. co m p e n s a te şi că v a p r im i în sch im b b ile t p e n tru C rim e e a . A i i i fo st ad ine
z ile d e od ih n ă . im p re s io n a tă . V la d im ir llic i, ca re în că
V la d im ir llic i a răm as în s a lo n u l n u se în să n ă toşise d e to i, ocu p a t de
V la d im ir llic i l-a în tre b a t a p oi pc tre b u ri im p o r ta n te d e s ta l găsise tirn p
nr. 44 d ou ă zeci şi p a lm de orc. C a p ro fe s o ru l R o za n o v cu m ar putea să -i
seră m e d ica lă , l-a m în g r ijit lo t t im ­
p u l şi în p rim e le c lip e era m e xtrem
d c e m o ţio n a lă . D a r V la d im ir U ic i sc
p u r t a a t ît d e s im p lu , e r a a l i t 'de d e lic a t ,
ba c h ia r sfios, in c it in c u rîn d nu m a i m u lţu m e a s c ă s o re i c a re l'-a î n g r i ji t . s ă -ş i a m in te a s c ă 'd e m in e .