Page 71 - 1963-04

DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3

, Nr. 2588

O muncă politică susţinută pentru U ifl a v io n

îndeplinirea sarcinilor de plan is is lfi as* —

Cunoaşterea din timp a sarcinilor te fi concepută fără o susţinută mun­ Piuă in prezent, rezultatele obţinu­ IlSilISP# 99 ’! . A . t. S i S “
te de colectivul de muncă al uzinei
'de plan pentru acest an cit şi pre­ că politico-eduoativă. De aceea, co­ noastre sint bune. In primul trimes­ T o v a ră ş u l M a rlo n lo s if, m e­ In ţara noastră a fost reali­
tru am realizat planul la producţia ca n ic în su b tera n d e la m in a zat un nou avion utilitar —
lucrarea lor în toate secţiile Uzinei mitatul de partid a îndrumat organi­ globală în proporţie de 101,48 la su­ L u p e n i, este şi u n h a rn ic m e m ­ I.A.R. 818.
tă, iar la producţia marfă în proporţie b ru a l ce rc u lu i de a rtă p la s ti­
metalurgice Cugir, au permis luarea : zaţiile de bază să organizeze In ca­ de 100 26 ia sută. Rezultatele obţinute că a l clu b u lu i. E l fa ce u ltim e le Principalele caracteristici teh­
nu ne mulţumesc insă. Deşi avem u- re tu ş u ri, la o p ic tu ră in u le i. nice ale avionului sînt: raza de
unor masuri care să asigure îndepli­ drul secţiilor o largă popularizare a neie greutăţi privind aprovizionarea acţiune 500— 1.000 km., rularea
cu motoare electrice, reostate, pa­ Foto: V. ONOIU la decolare 80— 100 ni., iar la
nirea lor ritmică. Comitetul de partid, evidenţiaţilor şi fruntaşilor in între­ nouri de comandă, care în acest an aterizare 30—60 ni., viteza ma­
nu nc-au fost livrat 3 la timp, dispu­ ximă 185 km. pe oră. Cabina,
împreună cu organizaţiile de bază din cerea socialistă, să popularizeze la nem lotuşi de .posibilităţi pentru a izolată termic şi acustic şi bine
realiza o productivitate a muncii mai cliinatizată, permite utilizarea
toate sectoarele au studiat diferite gazeta de perete metodele lor înain­ marc, de a îmbunătăţi calitatea pro­ avionului în bune condiţii de
duselor noastre. Cu ocazia unei ana­ confort tot timpul anului.
laturi ale activităţii economice cum tate de muncă, astfel‘ ca ele să de­ lize efectuate de comitetul de paTtid
s-a constatat că mai există deficien­ Avionul este construit pentru
sint: folosirea raţională a utilaju­ vină un bun al tuturor. In sectoarele te in geea ce priveşte desfăşurarea scopuri agricole si sanitare, dar
întreceri; socialiste. La unele secţii poate fi utilizat şi ca avion de
lui, asigurarea desfăşurării ritmice mecanică II, sculărie, forjă cit şi în comitetele sindicale cit şi conduceri­ transport, poştă etc. De aseme­
le lehnico-administrative urmăresc nea, el poate satisface misiunile
a procesului de producţie, reduce­ celelalte sectoare, agitaţia vizuală mai mult confecţionarea unor grafi- aviaţiei sportive de remorcat
c? în care se arată cuprinderea mun­
rea procentului de rebut, introducerea este legată de angajamentele luate dc citorilor in întrecerea socialistă şi nu planoare, paraşutare de colete
felul în care sint îndeplinite angaja­ sau oameni, precum şi prospec­
normelor cu motivare tehnică etc. muncitori. Lozincile şi panourile afi­ mentele luate. Pentru înlăturarea a- ţiuni geologice, conducerea pes­
Aşa bunăoară, organizaţia de partid şate aici oglindesc rezultatele obţinu­ cestor lipsuri, recent am anali­ cuitului etc. Printr-o înlocuire
zat munca comitetului sindicatu­
diri sectorul maşini unelte, cu spri­ te. Agitatorii sint îndrumaţi să des­ lui pc; uzină şi am stabilit un uşoară a echipamentelor specifi­
pian de măsuri în care s-a prevăzut
jinul comitetului de partid, a format făşoare o muncă politică vie de la dezbaterea din nou, în toate sectoa­ ce poate trece repede de la o
rele, a Directivelor C.C. al P.M.R. cu
un colăctiv compus din cei mai buni om la om. să sădească în sufletul privire la criteriile principale ale în­ misiune la alta, fără modificări
trecerii socialiste, stabilind totoda­ structurale şi fără să necesite
muncitori, tehnicieni şi ingineri care fiecărui muncitor dorinţa de a lupta tă ca, 'comitetuT sindicatului. împreu­
nă cu comitetele sindicale de secţii pentru aceasta utilaje compli­
avea ra sarcină elaborarea unui plan cu toată hotărirea pentru realizarea să d îfinitiveze obiectivele concrete cate.
ale întrecerii socialiste pentru fieca­
de măsuri in vederea îmbunătăţirii sarcinilor de plan, răspunderea pen­ re secţie, în funcţie de operaţii] 3 Incepînd din acest an aviaţia
ce se efectuează, îmbunătătindu-se şi
.organizării muncii în sector, să facă tru o calitate superioara a produse­ forma de tinere a evidentei angaja­ utilitară va li dotată cu aseme­
mentelor luate de muncitori precum
propuneri pentru necesarul de scule, lor. Comuniştii Ioan Agignoie, Vasi­ şi urmărirea rezultatelor obţinute şi nea aparate de zbor.
popularizarea lor.
dispozitive. Muncitorii Toan Ivan. Nî- le Comăneasă, Virgil Bobic, s-au fă­ (Agerpres)
In vederea îmbunătăţirii calităţii
colrtc Lungii, maistrul Vasile Voina, cut bine cunoscuţi în uzina noastră, maşinilor de cusut şi maşinilor unel­
te care le producem în acest an, pre­
inginerul Teodor Josan şi alţii au prin munca lor avintată, rodnică. Tot­ conizăm organizarea unei consfătuiri
cu toii inginerii, maiştrii, tehnicienii
studiat posibilităţile din secţie pen­ odată ei sint mereu alături de cei­ şi muncitorii cu multă experienţă, în
urma căruia se va întocmi un plan de
tru o mai bună organizare a muncii lalţi muncitori, le vorbesc despre po­ măsuri care va cuprinde şi propune­
rile ce se vor face în această pri­
şi au propus printre altele confecţio­ litica partidului nostru şi importan­ vinţă.

narea unui banc de probă pentru in­ ta depăşirii sarcinilor de plan. Prin Pcrfecţionîndu-şi în permanentă for­
mele şi metodele de conducere a ac­
stalaţia hidraulici a maşinilor unelte munca lor de agitaţie ei şi-au adus tivităţii economice, comitetul de
partid îşi va aduce o contribuţie tot
care este în lucru. Prin înfăptuirea un aport preţios la îmbunătăţirea ca­ mai mare la înfăptuirea ritmică a pla­

acestei propuneri se va asigura o lităţii utilajelor fabricate în sectoare­ nului de stat la toti indicatorii şi

calitate mai bună a distribuitoarelor le uzinei. Munca politică ce o desfă­ la realizarea angajamentalor.

si reducerea preţului de cost. Ase­ şoară comuniştii în cadrul sectoare­ ANTON BISTRIAN
secretar al Comitetului dc partid
menea studii s-au făcut în toate sec­ lor are o mare importantă în realiza­
U. M. Cugir
toarele şi secţiile uzinei, iar propu­ rea ritmică a sarcinilor de plan la

nerile valoroase au fost cuprinse în tofi indicii. Exemplul personal al GR. GOANŢĂ — Lupeni: Mate­ cauză ea nu a putut fi publicată. Vă
rialul pe teme de învăţămînt ce 1-ali
planul M.T.O. al uzinei. comuniştilor, îndemnul lor la o mun­ trimis redacţiei nu a putut fi pu­ sfătuim să citiţi cu atenţie versurile
blicat. Dvs. vă propuneji să analizaţi
Tnlrucît în acest an sarcinile de că tot mai rodnică însufleţeşte pe desfăşurarea procesului instructiv- poeţilor noştri contemporani inspi­ /% îljf IE N A
educativ in şcolile din oraşul Lu-
plan silit mai mari ca in 1962 cit şi ceilalţi muncitori Ia înfăptuirea sar­ peni, dar vă limitaţi doar la o serie rate din teme asemănătoare, să mun­
de afirmaţii generale. Spuneţi, spre cit: cu mai multă migală la şlefui­
faptul că na vom însuşi noi produ­ cinilor. Contribuţia lor a făcut ca exemplu, că în trimestrul II cadrele rea fiecărui cuvînt. Un ajutor p're- TQadffi cin e m a to g ra fu l S îrb u “ ; H U N E ­
didactice au luat o serie de măsuri lios vă poate acorda in această di­
se, uzina noastră va fi înzestrată cu în primele trei luni ale anului să se pentru ajutorarea elevilor rămaşi în recţie , cercul literar din localitate. 22 APRILIE 1963 D O A R A : P ovestea un ei n o p fi stra­
urmă la învăţătură, dar nu arălali Programul 1 : 5,40 Melodii pojiu-
maşini de înaltă productivitate. Co­ confecţioneze peste prevederile pla­ în ce constau ele, care a fost efica­ GH. MARCU — Orăştie: Ne bu­ lare interpretate la diferite in­ — ;n i i c i n e m a t o g r a f u l „ V i c t o r i a “
citatea lor, ce concluzii s-au des­ cură preocupările dv. literare şi nu strumente ; 6,07 Cîntece; 6,20
mitetul de partid are o preocupare nului 4.000 bucăţi maşini de cusut prins pentru munca de viitor a edu­ putem decît să vă sfătuim să conti­ Emisiunea pentru sate; 6,30 Mu­ —S I M E R I A : S t r a d a m e z i n u l u i c i­
catorilor. nuaţi cu perseverenţă această înde­ zică interpretată de fanfară; 7,30
permanentă ca aceste maşini să fie „Ileana“. letnicire frumoasă. Spuneţi de la în­ Sfatul medicului; 7,45 Muzică n em a togra fu l P in lilie "; P E T R O ­
Vă rugăm să ne scrieţi în aceas­ ceput că nu sînteti poet dar puteli populară ,- 8,30 Muzică din opere­
montate cil mai repede, oa ele să fio Folosirea din plin a celor 480 mi­ tă perioadă despre munca depusă de simţi la fel că poeţii, şi, deci doriţi te ; 9,30 Muzică populară; 10,00 —Ş A N I : C a m e l i a cin e m a to g ra ­
cadrele didactice pentru încheierea să ne exprimaţi în versuri aceste Melodii de muzică uşoară; 11,30
minuţie de cci mai buni meseriaşi nute, buna organizare a locului de ai succes a anului şcolar. simţăminte. In poezia pe care ne-aţi Uverturi de estradă; 12,25 Mu­ —f u l „ A L S a b i a “ ; I n e l e l e g l o r i e i
trimis-o aţi şi făcut acest lucru. zică populară clin Moldova ; 13,10
care să asigure folosirea lor la în­ muncă, atitudinea fată de tovarăşii de BUNEA ROMOLUS — Orăştie : Muzică uşoară ; 14,30 Solişti şi cin e m a to g ra fu l „ 7 N o i e m b r i e 11 ;
Poezia trimisă de dvs. redacţiei, în­ In ce priveşte realizarea poeziei formaţii da muzică populară din
treaga capacitate dc producţie. Piuă muncă sint probleme cărora comuniş­ titulată „Februarie 1933“, nu este merită să subliniem că aveţi unele ţări socialiste; 15,00 Muzică uşoa­ A L B A i l J L I A : L u p e n i 2.9 — c i ­
izbutită din punct de vedere literar. versuri reuşite. De pildă strofa a ră; 15,50 Din succesele operetei
acum am şi primii noi maşini unel­ tii din uzina noastră le acordă o Pe lingă faptul că strofele abundă If-a; Cu haină mîndră se îmbracă/ roraîneşti peste hotare; 16,15 “n e m a t o g r a f u l „ V i c t o r i a ; N u le
în expresii prozaice, aveţi multe scă­ Întreaga lume muncitoare / Cu dra­ Vorbeşte Moscova; 16,45 Jocuri
te: freze cu program, maşini dc co­ deosebită atenţie. Ei se ridică gu ho- goste nemărginită / Serbînd a mun­ populare tomîneşli şi ale mino­ lă s a —n i c i o d a t ă c in e m a to g ra fu l
pări de rimă şi ritm. Din această cii sărbătoare ! /. Dar în poezie rităţilor naţionale; 17,10 Program
piat cu program, strunguri etc. La tărire împotriva celor care se plim­ de cîntece din ţări socialiste ; „23 A u g u st“ ; S E B E Ş : B a ronul dc
sint şi unele slrofe nerealizate. Pen­ 19,45 Melodii populare interpre­
indicaţia organizaţiei de partid din bă de la un loc ia altul de muncă, tate de Darnian Luca şi Toni lor- M iin ch u u s cn — cin e m a to g ra fu l
tru viilor reflectaţi mai mult asu­ dache; 20,30 Noapte bună, copii:
sectorul maşini unelte conducerea ad­ care se angrenează în diferite dis­ „Puterea cuvintului dat“ ; 21,25 “ :P r o g r e s u l N u le lăsa n ic io d a ­
pra conţinutului. Rima şi ritmul nu Concert de muzică uşoară romî-
ministrativă a numit comunişti, me­ cuţii străine procesului de produc­ noască,- 23,07 Concert de noapte. —t ă c i n e m a t o g r a f u l „M . Sado-
vă lipsesc. Programul II: 13,22 Răsună cîn-
seriaşi cu multă exnorienlă. care să ţie. De exemplu, comuniştii din sec­ tecul şi jocul pe întinsul patriei; veanu“ ; O R Ă Ş T I E : T e ro a re in
14,10 Muzică din opere; 14,30
execute sculele aschieloare, dispozi­ torul maşini-unelte, intr-o adunare Muzică de estradă ,- 15,30 Muzică m u n ţi — cin e m a to g ra fu l „ V . R o a i-
populară interpretată de Eugenia
tivele necesare prelucrării pieselor de generală a organizaţiei de partid, au Frunză, Grlgore Kiazim, Pavel tă “ ; S -a —f u r a t u n t r a m v a i c i­
T onica; 16 10 Program de etn-
la maşina de frezat universală. Apoi. hiat atitudine hotărîtă fată de Ioan Icce; 20,20 Din cântecele şl dan­
surile popoan lor ; 21,15 Sub stea­
îs aceste maşini au fost repartizaţi Cristea, controlor tehnic. Neglijîndu- gul glorios al lui Lenin — pro­ n e m a to g ra fu l ..F la că ra “ ; H A Ţ E G :
gram de cîntece; 22,20 Cîntece
să lucreze numai meseriaşi cu niul- şi sarcina, el nu se preocupa cu de dragoste; 23,10 Muzică de ca­ —C u r c a n i i cin e m a to g ra fu l „ P o p u ­
meră.
p! experienţă în eîmnii] muncii, co­ răspundere de efectuarea unui control Buletine de ştiri şi radiojurnale: —l a r " : B R A D : P e r m i s i e p e f a r m
5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
nul nişti si tovarăşi din activul fără tehnic de calitate asupra pieselor 17,00,- 20,00; 22,00,- 23,50 (pro­ c i n e m a t o g r a f u l „ S t . r o ş i e “ ; 1 ,0 -
gramul I); 12,00; 14,00; 16,00;
de narlid. confecţionate, nu se sfătuia cu mun­ 18,00; 2 1 .0 0 ; 23.00 (programul II). —N E A : P a r t e a ta d e v i n ă cin e ­

Rezolvarea problemelor complexe citorii cum pol fi evitate anumite ne­ m a to g ra fu l „ M in e ru l“ : T E IU Ş :

privind creşterea productivităţii mun­ ajunsuri. Fată de propunerile ce i se —M - a m s ă tu ra t, d e c ă s n i c i e cin e ­

cii. îmbunătăţirea calităţii produselor, făceau avea o atitudine neprincipia­ m a to g ra fu l ,.V . R o a ită “ : Z L A T N A :

realizarea unei producţii ritmice, asi­ lă. Prin alifudinea sa, Iov. Ioan „Ol-e- ia aă uit n iciodată..“ —P a r t e a t a d e v i n ă cin e m a to g ra ­

milarea noilor produse şi introduce­ Cristea nu contribuia la bunul mers “f u l , . M u n c i t o r u l : I H A ; L u p i i la

rea tehnicii noi, necesită luarea unor al lucrărilor in acest sector, fapt pen­ —s lî n ă cin e m a to g ra fu l „G h.

măsuri telinico-organizatorire bine tru care a fost aspru criticat şi aju­ Realizări frumoasa D o ja “ ; A P O L D U L D E S U S : E x ­
chibzuite. Dar soluţionarea lor nu poa­ tat să-şi remedieze lipsurile.
Z ile le tre cu te pe a - părea ră u că tre b u ie că. Ş e fu l re v iz ie i l-a —p r e s u l d e s e a r ă cin e m a to g ra fu l

dresa re d a cţie i a s o - să se d e sp a rtă d e c o ­ in tim p iu a t s lrin g în d u -i „23 A u g u st“ .

sit o scris o a re . In c , u - ¦ Ip c tiv u l, en tu z ia s t in m in a cu că ld u ră . Muncitorii şi tehnicienii de la Ojaie.fia
I.G.O. Orăştie au încheiat pri­
Folosirea cu pricepere v ia te p lin e de c a h h i- care u m u n cit a lifia — TA. b a c i P e tr e , mul trimestru dc activitate al a-
nului cu frumpase rezultate în
ră c o re s p o n d e n tu l n o s - a n i. 'T o v a ră ş ii de a venit, şi vrem ea muncă. Astfel, planul producţiei
globale a fost îndeplinit în pro­
tru . D u m itru Z u b a . a m u n că îl p riv e a u cu p e n s io n ă rii. Să ne tră ­ porţie de 101,3 la sulă. Realizări ntefeoi'oioqie
bune s-au obţinut la ramurile
a materialelor — sarcină de seamă re le v a t u in tîm p la re d ra goste şi respect. La ieşti ani m u lţi, s ă -fi transport în comun — 103,7 la PENTRU 24 ORE
s fîrş itu l z ile i d c m a n ­ sută. întreţineri parcuri şi zone Vreme schimbătoare cu cerul
ce a a vu t lo c la re v i­ fo lo s e ş ti sănătos pensia verzi — 145 la sută, prestări ser­ mai mult noros. Vor cădea ploi
vicii în construcţii — 120,5 la sub formă de averse, însoţite lo­
zia d c v a g o a n e a sta­ că b ă trîn u l ş i-a s ch im ­ a co rd a tă de stat. sută şi altele. cal de descăicărt electrice. Tem­
peratura in general staţionară;
a constructorilor tic i C .P .R . S im c ria - bat p e n tru u ltim a d a­ Intensificînd întrecerea socia­ ziua, maximele vor fi cuprinse
listă pe luna aprilie în vederea în- între 19 şi 24 grade iar noaptea,
că lă lo ri. tă sa lop eta . In tr -n altă O c h ii bălrin u lu i tîmpinării zilei de 1 Mai, ei au minimele vor fi cuprinse intre
obţinut de asemenea rezultate 4 şi 1 0 grade. Viului va sufla po­
...In acea zi. P e tru s-a u u m p lu t de la ­ bune la ramura întreţineri şi ex­ trivit din vest.
tinderi de zone verzi, prestări ser­ PENTRU URMĂTOARELE
sală î l a ş te p ta u s e c re ­ c r im i. T r e b u ia să se vicii în construcţii, transporturi
în comun etc. 3 ZILE
P e ş a n tie re le n oa stre rlr c o n s tru c ţii şi staţia experimentală de expan- P ă d u rea n a v e n it la ta ru l o rg a n iz a ţie i de Vreme schimbătoare favorabilă
dare a zgurii), s-au economisit 2.950 T. LĂ7ARESCU ploilor cu temperatura în uşoară
şi m o n ta j se fo lo s e ş te un m a re v o lu m kg. otel-beton, 3.117 kg. ciment şi s cv iciu în h a in e de bază. şefu l re v iz ie i de despartă de cei d ra g i scădere.
1,682 m.c. material lemnos. corespondent
d e m a te ria le . D e aceea, d eoseb ii d c să rbă toa re. C a d c o - P rin tre la c rim i a bia
Mai există şi risipă
im p o rta n t este [o p iu l ca m u n ca să !ic b ice i s-a s ch im b a t, v a g oa n e. p re ş ed in te le a reu şit să leg e c île -
Cu toate acestea nu peste lot se c o m ite tu lu i s in d ica tu ­
gospodăresc cu grijă materialele de va vorbe :
în aşa fe l o rg a n iz a tă in c it m a te ria ­ construcţii. Pe şantier există oţcl-
boton, ciment cherestea, cărămizi co n tin u b id u -ş i lin iş tit lu i şi m u lţi tova ră şi
şi înlocuitori de cărămizi lăsate la
le le să fie g o s p o d ă rite cu p rice p e re , voia intîmplării. La unul din punc­ m a n ca . 'T o tu ş i, pe c h i­ — O v io lă În trea g ă
tele de lucru, condus de maistrul p u l lu i v n b ă lrîn il de
să se în lă tu re p e d e -a în tre g u l risip a . v re m e sr c ite a nn a - d e m u n că . S e sim ţea am m u n cit cu v o i...
co p le ş it d e e m o ţie. U n
C îtiv a coresp on d en ţi v o lu n ta ri ai J m estec de în d u ioşa re, tre m u r uşor a pus slă - A (i fost tova ră şi m i­ n em a
p în ir e p e e l. A b ia a
z ia ru lu i nostru . îm p re u n ă cu un red a c­ d c e m o ţie . V en is e şi n u n a ţi. X - o să v ă u it

to r. au o rg a n iz a t un ra id -a n c h e tă pe n icio d a tă ... V o i m ai 22 APRILIE 1903

şa n tie ru l nr. 1 co n s tru cţii a l I.C .S . H u ­ v re m e a p e n s io n ă rii, l i reu şit să se s lă p in ca s - v e n i p c Ia v o i... DEVA —: P a lm i n i m i cin e m a ­
tog ra fu l
n ed oa ra p c tem a g o s p o d ă ririi m a te­ —„ P a t r i a “ : V a n G o g h

ria le lo r. la tă co n s ta tă rile fă cu te.

Procedee tehnologice noi Ioan Plastir, cheresteaua şi bilele do - ij—\j—i /—i j—i/—. /—>/—i /—i /—i /—> y—>/—>/- "
brad (folosite la construcţie), au
Colectivul şantierului rir. 1 con­ fost lăsate în dezordine şi acoperilo îii campania de primă var La OFiCIOL REGIONAL DEAPROVIZIONARE
strucţii al I. C. S. Hunedoara cu pămintul excavat. In preajma sta­ i e <:&
sf DESFACERE DEVA
sc ocupă in permanentă de tici do dozare mai mulţi înlocuitori acţiuni culturale mobilizatoare
găsirea unor procedee tehnolo­ de cărămidă si tuburi de canalizare str, C u z a V o d ă nr. 31 te le fo n 3 9 6
gice noi şi schimbarea unor sint folosiţi la nivelarea unor gropi.

soluţii de construcţii costisitoare cu Tov. maisltn Iulian Csapo, deşi cu­ OOOOOQOOOOCOOOCC00000000 OOOOOCOODOOOCCOOOOOOOCO atenţia ce trebuie acordată în­
altele mai ieftine. Inginerii Alexan- noaşte acest lucru, rămîne nepăsă­ grijirii puilor în vederea asigu­
diu Lugojan şi Dieter KOllng, stu­ tor la risipa de materiale. § b( |a c e s te z i l e . p e o g o a r e l e g o s p o d ă r i e i a g r i c o l e c i l e c l i v c d in V i n e r e a , rării unei producţii sporite de Vinde din stoc supranorm ativ mate-
diind posibilitatea schimbării soluţiei ouă şi carne de pasăre. c ria le de instalaţii, piese auto, m a teria l
tehnice de execuţie a estacadei de Necorespunzălor esle depozitat ci­ gî c a ş i i n i n t t e u g a r e g i u n e , se d e s f ă ş d n r u o m u n c ă s u s ţ in u t ă p e n t r u t e r m i n a -
la noua fabrică de aglomerare, au mentul. Unele lăzi în care se înma­ Dată fiind aprecierea deose­
ajuns la concluzia că betonul mo­ gazinează sint fără acoperiş. Multe 8 11,1 gt i m p a l u c r ă r i l o r d in c a m p a n i a a g r i c o l ă d e p r i m ă v a r ă . S p r i j i n i ţ i bită de care s-au bucurat aceste
nolit poate fi înlocuit cu elemente materiale se pierd şi se deteriorea­ consfătuiri, colectivul dc condu­
prefabricate. Aplicarea acestei im­ ză ca urmare a unei manipulări de­ r/r |8 m e c a n iz a t o r i, c o l e c t i v i ş t i i se s t r ă d u i e s c să t e r m i n e la t i m p u l o p t i m i n s ă - cere al căminului cultural a ho­ c p o m p ie ris tic, banc m odern de încercat, \
portante raţionalizări a dus la eco­ fectuoase. Asa este cazul cu des­ tărî t să le organizeze şi la locu­
nomii de manoperă şi materiale în cărcarea înlocuitorilor de cărămizi 0 m in ta lu l, lu c ră rile d in g ră d in a g o s p o d ă rie i şi d e în tre ţin e re a c u ltu rilo r. % rile de muncă ale brigăzilor de
valoare de 343.997 lei. Tot la acest la corpul principal al aglomeroloru- cîmp şi legumicole, pentru a
obiectiv, la corpul principal, a fost lui. La descărcarea unei singure bas­ g gL e g a t ă d e v i a t a s a t u l u i , d c p r e o c u p ă r i l e veni în sprijinul colectiviştilor o pom pe de in je c ţii.
aplicat nn nou sistem de prindere culante s-au spart patru înlocuitori. c o le c tiv iş tilo r, şi a ctiv ita te a aflaţi în campania agricolă de
a planşeelor şi pereţilor, care a adus Cunoscind că un înlocuitor supli­ primăvară.
economii de 33.900 lei. neşte şapte cărămizi de mărime obiş­ g desfăşurată de că m in u l c u ltu ra l a fost o rie n ta lă spre s p rijin ire a §c a m p a n i e i fu/uJuiu.'iJU U iJU ;
nuită. ne d»m uşor seama cîtp pier­ O iniţiativă bună
Prin înlocuirea unor deri sint înregistrate zilnic la des­ g ga g r i c o l e d e p r i m ă v a r ă . R e c e n z i i l e s a u p r e z e n t ă r i l e d e r ă r i i , c o n f e r i n ţ e l e s a u
curcarea a zeci de autobasculante.
materiale § jîc o n s f ă t u i r i l e o r g a n iz a t e Iu l o c u l d c m u n c ă ş i la c ă m i n u l c u l t u r a l a u t r a t a t
Uneori se fac lucrări de slabă că­
Strădaniile colectivului şantierului piate iar pentru remedierea dat i J p io b le m e le g a le tic s p o rire a p ro d u c ţie i la h ecta r, de d e z v o lta re a §s e c t o r u l u i
au fost orientate şi spre substitui­ cientclor e nevoie de materiale in
rea completă sau parţială a unor plus. 1 zo o te h n ic , p o p u la riz în d la rg m e to d e le a g ro z o o te h n ic e avansate.
materiale. O largă extindere a luat-o
in acest sens foh.sirea zgurii la pre­ Penfru viifor OOOOOOOOCOCOOOOOOOOOOOOO OCCOCOOO-DOCOOOOOOOOOOOO
pararea butoanelor ciclopiene şi la
terasamentul drumurilor. La zidăria Am intilnit in raidul nostru pe Pentru obţinerea unor producţii sporite
de protecţie şi izolaţii se folosesc şantier mulţi oameni care lucref./a
cu bune rezultate cărămizile de şa- cu simt de răspundere şi pun 1 1 ini­ Una din problemele principale ha.", ţinută de tov. Salomea Her- P la n u l de m u n că a l că m in u lu i c u l­
molă provenite de la demolarea oa­ mă gospodărirea materialele- In care a stal in centrul atenţiei co­ lea — bibliotecară, ca şi prezentă­ tu ra l d in V in e re a p re v e d e ea in p e ­
lelor de fontă. O mare parte din frontul (ie lucru al brigăzilor de zi­ lectivului de conducere al căminului rile cărţilor „Cultura porumbului",
otelul beton şi profite metalice ne­ dari conduse de tov. Adrian Dejcu cultural (director tov. Vasile Simlna) „5.000 kg. porumb boabe la ha. pe rioa d a ca m p a n ie i a g ric o le de p rim ă ­
cesare armăturilor de turnare a be­ şi Pavel Kovacs nu se poate vedea a fost popularizarea metodelor avan­
tonului au fost recuperate din fierul nici urmă de risipă de materiale. sate de muncă pentru obţinerea unei teren nelrigal" şi altele. Aceste ac­ v a ră să se o rg a n iz e z e p e n tru c o le c ­
vechi. De asemenea, succese de sea­ Cărămizile, mortarul şi cheresteaua producţii de 5.000 kg. porumb boabe ţiuni ca şi expoziţia de cărţi „Cui-
mă au fost oblinule şi prin turna­ sint orinduite cu grijă şi răspun­ la hectar. Ir acest scop au fost or­ lura porumbului“, a făcut ca nume­ tiv iş tii a lia ţi pe og o a re le c tu ri in c o ­
rea betonului în cofraje glisante cu dere. ganizate numeroase expuneri, recen­ roşi cititori să se îndrepte spre bi­
suprafeţe mari, folosirea plăcilor te- zii şi expoziţii dc cărţi. Cu deosebit bliotecă pentru a împrumuta ediţiile le c tiv . P e această ca le e i v o r f i in ­
ţjofil şi a plăcilor fibro-lemnoase. Ar fi foarte bine dacă conducerea interes a fost ascultată expunerea expuse.
care au un ciclu de utilizare mare şantierului ar organiza câteva schim­ „Cultura porumbului pentru boabe" fo rm a i i despre m ersu l ca m p a n iei a g ri­
şi asigură o fafetă netedă a pere­ buri de experienţă între brigăzile în care s-a vorbit despre lucrările Pe lingă acestea, conferinţa „Să
ţilor, redudnd prin aceasta consu­ cu rezultate bune in gospodărirea ce trebuie executate pentru obţine­ intensificăm muncile din • campania c o le d in re g iu n e , ia r p rin scu rte in ­
mul de tencuială la finisare. materialelor şi brigăzile cu rezulta­ rea unei producţii mari de porumb de primăvară", jurnalul sorbit „Pre­
te mai slabe. Ar fi de asemenea Ia ha. De acelaşi interes s-a bucurat gătirea şi întreţinerea răsadniţelor" fo rm ă ri p o litic e v o r a fla veşti des­
Eficienta măsurilor amintite se re­ utilă întocmirea unor grafice de în­ din partea colectiviştilor şi recenzia şi alte acţiuni, au fost de un real
flectă în reducerea consumurilor trecere socialistă pe brigăzi, in care cărţii „5.000 kg. porumb boabe la folos colectiviştilor pentru efectua­ p re u ltim e le e v e n im e n te in te rn a ţio ­
specifice la materialele cu pondere să fie evidenţiat şi consumul de rea la timp şi In bune condiţiuni a n a le.
mare şi preţ ridicat. De exemplu, materiale. lucrărilor din această campanie.
în trimestrul 1 a.e., la trei din lu­ E ste fru m o a s ă această in iţia tiv ă , d a r
crările cu cel mai mare volum de Raid-anchetă organizat cu aju­ Consfătuiri la locul de muncă a r fi b in e ca to v a ră ş ii ca re lin in fo r ­
muncă (depozitul de materii prime torul corespondenţilor noştri m ă rile să le vorb ea scă c o le c tiv iş tilo r
* fabricii noi de aglomerare, sche­ Pentru a veni in sprijinul co­ perienţa acumulată în creşterea şi d espre m ersu l la z i a ca m p a n ie i
letul de rezistenţă de la <3,T.E. III voluntari: lectiviştilor care lucrează în sec­ şi îngrijirea animalelor. O ase­ a g r ic o le d in p r o p r ia g o s p o d ă r ie , să
iug. Gheorghe Vîlsan torul zootehnic, colectivul cămi­ menea Consfătuire a avut loc şi p o p u la riz e z e fr u n ta ş ii in m u n c ă şi să
şeful secţiei tehnice, nului cultural a organizat la bri­ pe tema „Creşterea păsărilor“ a ra te ca u zele p e n tru ca re u n e le b r i­
Stelian Traian şi Ioan Olteanu gada zootehnică consfătuiri pe la care au participat colectivis­ g ă z i sin t ră m a se tu u rm ă . A cea s ta i-a r
teme legate de activitatea lor tele crescătoare de păsări din s tim u la pe c o le c tiv iş ti în m u n ca lo r şi
zidari zilnică. Un viu interes a stîrnit gospodărie Cu acest prilej, tov. a r c o n trib u i la fo rm a re a u n e i o p in ii
expunerea tovarăşei Maria Sa- V. Mureşan — medic veterinar d c m asă p e n tru e x ecu ta rea la tim p u l
moilescu — tehnician veterinar — a vorbit despic îngrijirea pă­ o p tim a tu tu ro r Iw ră rilo r.
— „Pregătirea animalelor pen­ sărilor, despre hrănirea lor în
tru păşunat şi combaterea bo­ această perioadă. Colectivistele ¦k
lilor la animale". Expunerea a au discutat apoi despre măsu­
rile ce se impun pentru preveni­ A c tiv ita te a d esfă şu rată de că m in u l
fost urmată de discuţii în care rea bolilor la păsări, despre c u ltu ra l d in V in e re a este b o g a tă . E a
colectiviştii şi-au împărtăşit ex­ îi a ju tă p e c o le c tiv iş ti in m u n ca lo r,
îtn b o g ă fin d u -le cu n o ş tin ţe le , m o b ili-
z în d u -i la m u n ca p e n tru în ch e ie re a
cu succes a ca m p a n iei a g ric o le de
p rim ă va ră .