Page 73 - 1963-04

~j Hunrdoara-De'/a \

ERÖLETARI DÍS TOATE ŢĂRILE, CNTTI-VA iiiOTafii în 5-p — 7-T-------.-.M '“ 7 ,

Yalea Jiului
/—'/— '/—' r - ' r -

N u m ă ru l p ro p u n e rilo r de in o ­

v a ţii în re g is tra te de la în c e p u ­ 17»

tu l a n u lu i f i p în ă în prezent, hi

u n ită ţile C .C .V .J . a a ju n s la /Í > <'A'

1SS. D in tr e acestea S7 s in i d e ja

a p lica te. E c o n o m iile a n te ca lcu -

la le se rid ic a la 660.000 le i, ia r

c e le p o s tc a lc iila le la 309.000 le i.

P rin tre in o v a ţiile m a i v a lo ­

ar­r o a s e s î n t : „ N o u s is t e m d e
mare p r o v i z o r i e a g a l e r i i l o r

ca re u rm ea ză să fie b e to n a te ” ,

Anul XV Nr. 2589 M AR TI 23 A P R IL IE 1963 4 pagini 20 bani a p a rţin m d m a is tru lu i 7 ra ia n i if

G lie rm a n d e la m in a V u lca n , I * â1
? II*
2c e a d u c e o e c o n o m i e d e 2 5 .0 0 0
;* iIn
le i f i ,,În lo c u ire a s u s ţin e rii in

câ 93-a an iom art le m n cu s u s ţin e re în fie r la

a naşterii Lui (VlacLimii 3Liei Henia a b a ta je le fro n ta le cu ra m b leu

A d u n a re a s o le m n ă din C a p ita lă t o t a l '', a p a r f in în d . in g in e ru lu i

C o n s ta n tin T e o d o re s c u de la

m in a L u p a n i, ca re d u ce la re ­

d u cerea co n s id e ra b ilă a con su ­

m u lu i de le m n d e m in ă pe e x ­

p loa ta re .

C. BĂDUŢĂ
corespondent

i '— i <_t <—t ._1 1_r i_r t_/ , _r ,_r,_t ,_t,_r,_f ,_/

Fier vechi pentru

Luni după-amiază, în sala Teatrului C. C S. din Capitală a — Au luat parte membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de oţelării : - .. ' •
avut loc adunarea solemnă organizată de Comitetul orăşenesc Stat şi ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti şi
Bucureşti al P.M.R., cu prilejul celei de-a 93-a aniversări a naş­ ai instituţiilor centrale, activişti de partid, vechi militanţi ai In primul trimestru al acestui lip i ¦
mişcării muncitoreşti din ţara noastră, reprezentanţi ai oame­ an, tinerii din organizaţiile U.T.M.
terii lui Vladimir Ilici Lemn. nilor muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene, oa­ de la Uzina „Victoria" Călan au Braţul puternic al macaralei ridică cu uşurinţă plăcile pentru planş’nl
Scena era dominată de chipul Iui Lenin, aflat pe fondul meni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori. colectat şi predat oţelăriilor pes­
te 300 tone Jier vechi. blocurilor turn cu 9 etaje, ce se construiesc in oraşul Hunedoara.
unui steag purpuriu, alături de chemarea „Trăiască marxism- Erau prezenţi şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi in
R. P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. Cele mai mari cantităţi au fost IN FOTOGRAFIE: Tov. Klein Marlin, şef de echipă, dirijînd maca­
leninismul!". colectate de către tinerii din sec­
In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Gheorghe Apos­ Adunarea a fost deschisă de tov. Florian Dănălache. ţiile: furnale, turnătoria veche şi raua. Foto: V. ONOIU
termocentrală.
tol, Leonle Răutu, I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice Despre cea de-a 93-a aniversare a naşterii lui Vladimir Ilici
în R.P. Romînă, Isac Martin, preşedintele C.C.S., Florian Dănă- Lenin a vorbit tov. acad. Athanase Joja, membru al C.C. al ELENA RUSAN
lache, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., P.M.R. corespondentă

acad. Athanase Joja, Virgil Trofin, prim-secretar al C. C. al Expunerea a fost subliniată cu vii şi îndelungi aplauze. Ea In întâmpinarea zilei de 1 Mai
U.T.M., membri ai C.C. al P.M.R., Jean Livescu, adjunct al minis­ a fost transmisă de posturile noastre de radio.
trului învăţămîntului, P. Constantinescu Iaşi, vicepreşedinte al In două decade hai Băbuţa, Viorel Pitic şi un­ Flotărîrea a devenit faptă
Consiliului general A.R.L.U.S., Eugen Popa, vicepreşedinte al In încheierea adunării, a avut loc un concert festiv. gătorul Petru Olaru.
Consiliului artelor plastice, Elena Nae, muncitoare fruntaşă la Organizîndu-şi bine munca La ultima consfătuire de pro­
Fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“ , Alexandru Aluaş, (Agerpres) pentru a întîmpina ziua de 1 DUMITRU ZUBA ducţie ce a avut loc la sectorul
mecanic fruntaş la Uzinele „Vulcan“ . Mai cu realizări frumoase, colec­ corespondent V I acraj al E.M. Lupeni, mine­
tivul reviziei de vagoane Peş­ rii au hotărît ca în cinstea zilei
Cuvîntarea Acad. Athanase jojei ti?. a obţinut în primele 2 de­ îşi îmbunătăţesc realizările cie 1 Mai să întreprindă o ac­
cade ale lunii ap rilie.succese de ţiune pentru colectarea fierului
Tovarăşi, gice ale propagandei imperialiste, res- nară a proletariatului, cea mal re­ in ilustrarea superiorităţii socialismu­ seamă. El şi-a realizat planul La adîncirea puţului auxiliar vechi din subteran. In următoa­
pingînd orice tendinţă de „coexisten­ voluţionară clasă a societăţii. lui au relaţiile de tip nou statorni­ global la revizia tehnică de so­ Lonea II lucrează brigada de rele zile hotărîrea lor a devenit
Poporul romin sărbătoreşte astăzi, tă ideologică“, comuniştii ajută mase­ cite între statele socialiste, reia Iii a sire şi formare a trenurilor în mineri condusă dc comunistul faptă. Ei au scos la suprafaţă o
împreună cu întreaga omenire pro­ le muncitoare, pe oamenii de cul­ In continuare, vorbitorul a spus : căror lege de neclintit o constituie proporţie de 110 la sulă. La Alexandru Cosma. împreună cu cantitate de 6.000. kg. fier vechi.
gresistă, împlinirea a 93 de ani de tură din lumea capitalistă să-şi însu­ întruchipare strălucită a leninismu­ deplina egalitate în drepturi a aces­ ungerea vagoanelor de marfă, ortacii săi el au ho tari t ca în
la naşterea lui Vladimir Ilici Lenin, şească treptat adevărul marxism-!e- lui — sistemul mondial socialist — tora, ajutorul reciproc, respectarea din cele 3.000 osii planificate cinslea zilei de 1 Mai să îmbu­ La colectare au participat pes­
titan al gîndirii şi acţiunii revoluţio­ ninismului, să-l aplice în activitatea este o comunitate de popoare libere strictă a independenţei şi suverani­ pe lună, s-au uns 2078 osii. nătăţească mult realizările Pen­ te 30 de mineri. In fruntea ac­
nare, învăţătorul şi conducătorul ge­ lor. Savanţi renumiţi ca Broglie, Bcr- şi suverane, unite prin interese şi tăţii naţionale, a principiilor interna­ tru aceasta brigada şi-a organi­ ţiunii s-au situat minerii Ioan
nial al proletariatului international, nal, Bolim, Vigier, filozofii Kendziuro teluri comune, prin ideologia marxist- ţionalismului socialist, diviziunea S-au evidenţiat în mod deose­ zat mai bine munca şi a inten­ Neguţ, Ioan Napău, Nag\ Ca-
al oamenilor muncii din toate tarile. şi Sellars s-au apropiat de poziţiile leninistă, prin legăturile trainica ale internaţională socialistă a muncii, co­ bit lăcătuşii de revizie Cornel sificat întrecerea între echipe. rol, Ioan Neaga şi Ioan Şer-
Continuator credincios al operei lui materialismului dialectic. Chiar şi li­ solidarităţii inlelnaţionale. Linia ge­ laborarea şi întrajutorarea tovărăşeas­ Săbău, Petru Angliei, Petru Ra­ Drept urmare, dc la începutul ban.
Marx şi Engels, a spus vorbitorul, nii oameni de ştiinţă care nu împăr­ nerală a desfăşurării evenimentelor că în scopul dezvoltării fiecărei ţări du, Simion Rotea, Simion Ten- lunii şi pînă în prezent s-a în­
Lenin a dezvoltat şi aplicat în mod tăşesc în totul ideile marxism-len.i- ilustrează deosebit de grăitor proce­ socialiste, al înlăturării deosebirilor dea, Ioan Săbău, meseriaşii Mi- registrat o viteză de avansare S. VASILE
creator marxismul în condiţiile epo­ sul legic, obiectiv, al creşterii rolu­ în nivelurile lor de dezvoltare, al a- de circa 1,50 m.l. pe zi. corespondent
cii imperialismului şi ale trecerii nismului constată că cine face abs­ lui sistemului socialist mondial ca vîntului general al întregului lagăr
omenirii de la capitalism la socia­ tracţie de teoria lui Marx, Engels, Le­ factor hotărî tor in dezvoltarea socie­ socialist. Cu toate forţele la executarea
nin se lipseşte de cel mai eficace tăţii.
lism. mijloc de înţelegere a realităţii con­ Căjăuzindu-se după prevederile De­ lucrărilor agricole de primăvară
temporane. O uriaşă însemnătate internaţiona­ claraţiei Consfătuirii de fa Moscova
Practica reprezintă piatra de încer­ lă au minunatele realizări obţinut» de din 1960, popoarele ţărilor socialiste Au început prăşiful sfeclei nificată a se însămînţa cu po­ Cea mai mare suprafaţă (45
care, criteriul suprem al teoriei, iar Neliniştea slirnită in cercurile poporul sovietic pe calea arătată de consideră drept datoria lor interna- rumb. ha.) a fost semănată de colecti­
practica socială — întreaga dezvoltare Lenin, întemeietorul şi conducătorul tionalislă ca, dezvoltînd producţia in­ de zahăr viştii din Bampdloc, fruntaşi pe
a umanităţii — reflectă vitalitatea capitaliste din Occident de creş­ primului partid de tip nou. Partidul dustrială şi agricolă a fiecărei ţări in De asemenea la G.A.C. din Bă­ comună în executarea lucrărilor
ideilor leniniste. Istoria omenirii a cu­ Comunist al Uniunii Sovietice şi al ritm intens, în conformitate cu posi­ Aplicînd în practică recoman­ răşti s-au efectuat arături pentru din această'campanie. Exemplul
noscut numeroase teorii dar nici una terea influenţei socialismului in statului sovietic. Revoluţia din Oc­ bilităţile existente, să folosească pe dările specialiştilor, colectiviştii însămînţatul porumbului pe în­ lor este urmat şi de colectiviştii
dintre ele nu a exercitat o asemenea lume a dus la apariţia a zeci de tombrie, construirea socialismului pe deplin toate avantajele sistemului so­ din Teiuş, raionul Alba au se­ treaga suprafaţă de 173 ha. din din Bîrsău şi Hărău. .
Inriufire asupra conştiinţei masalor, o şesime a globului pamîntesc, stră­ cialist şi resursele interne ale fiecă­ mănat toate culturile ele primă­ care s-au şi semănat 20 ha. *
asupra 'destinelor popoarelor ca le­ „fundaţii“ Şi „asociaţii ştiinţifice“ lucita victorie asupra fascismului, rei ţări. vară în epoca optimă. Drept re­ ION URSU
ninismul. întreaga evoluţie a omeni­ specializate în „combaterea“ marxism- trecerea la construirea primei socie­ zultat, sfecla de zahăr cultivată Rod al bunei organizări corespondent
rii în ultimele decenii s-a desfăşurat leninismului. Dar, aşa cum scria Le- tăţi comuniste — au stîrnit admira­ Tovarăşi, pe 50 ha. a răsărit şi s-a dezvol­
în spiritul previziunilor lui Lenin. ţia popoarelor fată de poporul so­ Ideile marxism-leninismului consti­ tat bine. Prlntr-o bună organizare a La G .A .C . din B ăieşfi
uin, după fiecare „nimicire“ a marxis­ vietic, aflat în primele rinduri ale tuie steaua călăuzitoare a partidului muncii şi cu sprijinul mecaniza­
CaracterizLndu-1 pe Lenin drept cel mului de către duşmanii lui, acesta luptei pentru progres social, pentru nostru în opera de făurire a noii In scopul sporirii producţiei la torilor de la S.M.T. Miercurea, Colectiviştii din Băieşti au ter­
mai mare om de stat, renumitul scrii­ ziua de mîine a omenirii. Referin- orinduiri sociale. Sub steagul acestei hectar, colectiviştii de aici au colectiviştii din Doştat, raionul minat demult semănatul cultu­
tor Bernard Sliaw scria : „...Lenin a devine şi mai puternip, mai călit, mai du-se la aceste realizări, vorbitorul învăţături a conclus partidul lupta şi început să execute prima pra- Sebeş, au reuşit să efectueze la rilor din prima epocă. Cu ajuto­
găsit metoda pentru evitarea pieirii viabil. Nici un fel de carantine ideo­ a relevat că prin munca eroică a poporului nostru pentru răsturnarea şilă. Ieri, de exemplu, o parte din timp însămînţările din epoca I. rul celor trei tractoare ale sec­
civilizaţiei. Dacă experienţa lui va logice nu pot stăvili forţa de atrac- oamenilor sovietici se înfăptuiesc domniei claselor exploatatoare, pen­ membrii brigăzii a treia condusă Ei au semănat 15 ha. cu ovăz, 40 ţiei S.M.T. din Sîntămăria, care
reuşi, dacă alte tari vor urma exam- prevederile programului Partidului tru victoria deplină a socialismului de Aurel Lazăr au prăşit mai bine ha. cu cartofi, 30 ha. cu sfeclă de au făcut arături de bună calitate,
lul lui şi învăţătura lui, dacă această lie a ideilor leniniste; încercările Comunist al Uniunii Sovietice. Sar­ la oraşe şi sate. de 3 ha. din cele 17 ha. cu sfeclă zahăr şi sfeclă furajeră, 15 ha. cu ei au însămînţat cu ovăz, grîu
gigantică experienţa comunistă se va reactiunii imperialiste de a ridica un cinile stabilite pentru prima jumătate întreaga politică n partidului nos­ de zahăr ce le-au fost reparti­ borceag, 10 ha. cu floarea-soare- de primăvară, orz şi trifoi supra­
răspindi in întreaga lume, istoria va baraj în calea influenţei acestora se a seplenalului au fost nu numai în­ tru este caracterizată prin credinţa zate, iar astăzi începe prăşitul şi lui şi 125 ha. cu trifoi în cultură faţa de 57 ha.
intra într-o eră nouă...“ deplinite, ci şi depăşite. neabătută faţă de învăţătura mar- brigada a l-a condusă de Cornel ascunsă, pregătind în acelaşi
dovedesc zadarnice. Sînt concluden­ xist-leninistă, plin aplicarea ei crea­ Fostoc. timp şi terenul pentru cultura po­ Temperatura în creştere le-a
In continuare, vorbitorul a arătat toare la condiţiile concrete ale Ro­ rumbului. De îndată ce tempera­ permis să înceapă din vreme şi
Intr-adevăr, pe calea leninismului te în această privinţă lamentările ce că realizările Uniunii Sovietice in manei. De la I enin a învăţat parti­ Seamănă porumb tura solului a permis, ei au tre­ plantatul cartofilor. Asigurînd o
cucerirea Cosmosului. adevărată dul nostru sa îmbine devotamentul cut şi la însămînţarea acestei cul­ bună mobilizare a colectiviştilor
omenirea a intrat într-o eră nouă. se aud tot mai dos in ţările capita- chintesenţă a progresului in dome­ nemărginit fată de popor, fată de Corespondentul nostru Traian turi. la muncă, pînă sîmbătă seara a-
niul industriei, a avântului ştiinţei şi cauza ridicării şi înfloririi patriei cu Horvath ne transmite că în gos­ ceastă lucrare a fost efectuată pe
Lenin este profund contemporan prin . liste cu privire la criza ideilor/ „lu­ tehnicii, au un puternic ecou in îndeplinirea consecventă a îndatori- podăriile agricole colective din Folosind din plin capacitatea 31 ha.
toate ţările. Sîntămăria Orlea şi Bărăşti se de lucru a maşinilor şi a atelaje­
tot ce deschide popoarelor calea spre mii libere“. „Numai cu lunuri, dolari 'C o n tin u a r e in p a g . 3 -a ) munceşte intens pentru termina­ lor proprii, pînă acum, în aceas­ Culturii porumbului i-au fost
Superioritatea noii orinduiri socia­ rea însămînţărilor din această tă gospodărie s-au semănat peste atribuite anul acesta 149 ha. In
progres social şi o pace trainică, spre şi mitraliere nu vom putea lupta îm­ campanie. La Sîntămărie, de e- 100 ha. din cele 229 planificate. vederea însămînţării, terenul a
le este ilustrală convingător de avân­ xemplu, după ce s-au însămînţat fost îngrăşat la timp şi s-au exe­
viitorul lor comunist. potriva unui adversar care are toa­ toate culturile din epoca I şi Frunfaşi pe comună
tul economic al înlregului sistem întreaga suprafaţă planificată cutat arături pe întreaga supra­
Sub steagul leninismului partidele te acestea şi înaintează pentru că e pentru cultura cartofilor, colec­ Membrii celor trei gospodării
mondial socialist, de ritmul dezvoltă­ tiviştii au pornit cu toate for­ agricole colective de pe raza co­ faţă. Astfel pregătiţi săptămîna
comuniste desfăşoară o neobosită lup­ înarmat şi cu o altă armă suprapu- ţele la semănatul porumbului. munei Hărău, raionul Ilia, au în­
ternică — „ideologia“ — se arată rii economice a tarilor socialiste, in­ ceput zilele acestea însămînţatul trecută colectiviştii de aici au în­
tă ideologică a cărei trăsătură carac­ intr-un ape! al organizaţiei „Reinar- Pînă acum, ei au arat 148 hec­ porumbului. Cu atelajele proprii
marea morală“, finanţată de trusturile comparabil mai rapid decît al ţări­ şi cu ajutorul celor ont tractoa­ ceput şi semănatul porumbului,
teristică este spiritul partinic mili­ din S.U.A. lor capitaliste. tare şi au semănat aproape 50 re, et au semănat pînă ieri seara
aproape 100 ha. lucrare efectuată pînă acum pc
tant, intransigenta revoluţionară. A- Forţa atotbiruitoare a leninismului Un rol deosebit de important în ha. din suprafaţa dc 180 ha. pla­ mai bine dc 50 ha.
ceasta este o lupta pentru cunoaş­ izvorăşte din faptul că este o învăţă­
terea şi folosirea legilor şi forţelor tură profund ştiinţifică, născută în fo­ creşterea prestigiului şi forţei de a- P. FARCAŞIU
motrice ale dezvoltării sociale, pen­ & corespondent
tru cercetarea ştiinţifică a realităţii, cul Iupiei. reflecţind adevărul vieţii, tractie a ideilor marxism-laninismului,
pentru interpretarea filozofică a ma­
rilor descoperiri ale ştiinţelor. Demas- cerinţele legilor obiectiva ale progre­

cînd sofismele şi diversiunile ideolo­ sului >ocial, este învăţătura revoluţio­

HzwaCTijBBwwwaanaMBMawwaapi i

Nutreţuri multe, „Dumbrava", în suprafaţă de 8 6 ha., kg. la ha., faţă de 4.000—5.000 kg. cit
de bună calitate a fost împărţit în trei tarlale şi des­ se obţineau înainte de aplicarea mă­
tinat exclusiv pentru păşunalul va­ surilor amintite.
In ultimii 2-3 ani mai ales, secto­ timii ani a avut o vegetaţie si,.ba ovăz-ffn, 90 ha. cu borccag, 2 ha. cilor de iapte. In cadrul măsurilor de
rul zootehnic al gospodăriei noas­ ne am propus să o suprainsămiuţâm. îmbunătăţire, în fiecare primăvară pe Pe păşunea rezervată pentru ovine,
tre s-a dezvoltat considerabil urtnînd Cu puţin timp în urmă a fost ter­ Atenţia cuvenită îmbunătăţirii pajiştilorcu varză furajeră, 120 ha. cu triSoi această păşune ca şi pe celelalte, s-au în afară de lucrările de curăţare sim­
ca la finele acestui an el să nume­ minată şi această lucrare cxecu- în cultură ascunsă şi 5 ha. cu bob. executat lucrări simple de curăţare de ple, se aplică cu bune rezultate în­
re 500 capele bovine din care 200 tînd lucrări de reînsăminţare cu vegetaţie lemnoasă, de grăpare şi de grăşatul prin tîriire. Datorită acestui
vaci de lapte. Convingîndu-se din graminee perene şi leguminoase pe Acesta va asigura în bună măsură distrugere a muşuroaielor. De aseme­ fapt, concomitent cu sporirea produc­
proprie experienţă că asigurarea tu- 53 ha. De asemenea, 120 lia. de nea, în primăvara anului trecut pă­ ţiei de masă verde la ha. a scăzut
rajelor necesare animalelor consti­ păşune au fost grăpate şi îngrăşa­ şi organizării raţionale a păşunatuluianimalelor albumina digestibilă ne­ şunea „Dumbrava“ a iost fertilizată considerabil procentul de buruieni şi
tuie baza producţiei, conducerea gos­ te cu substanţe chimice dîndu-se cu 15 tone superiosiat, 10 tone nilro- ierburi necomestibile, ceea ce a con­
podăriei acordă importanţa cuvenită cile 400 kg. azotat şi superiosiat Ia cesară şi va fi însilozat în amestec Gospodăria agricolă colectivă din de Sus acordă o deosebită atenţie a- calcar şi 5 tone de sare potásica. O tribuit nemijlocit Ia ridicarea simţi­
asigurării unor cantităţi sporite» de ha., iar alte 16 ha. au fost îngrăşa­ cu porumbul siloz. Pe lingă furajele Apoldul de Sus, raionul Sebeş, se plicării măsurilor de îmbunătăţire a mare atenţie s-ă acordat refacerii co­ toare a valorii nutritive a pajiştei.
nutreţuri de bună calitate. Pentru te cu urină de grajd. verzi şi iînuri Je bună calitate, ne numără printre unităţile agricole păşunilor şi folosirii lor raţionale. vorului vegetal. De aceea, animalele
realizarea acestui obiectiv ne preo­ vom îngriji de sporirea considerabi­ fruntaşe care au acumulat o bogată Pornind de Ia considerentul că prac­ au iost scoase pe păşune numai după Ţinînd seama de avantajele econo­
cupăm. în primul rînd, de luarea Practica ne-a dovedii şi ce mare lă a producţiei destinate însilozării. experienţă in ceea ce priveşte ridi­ ticarea păşunatului organizat are un 10 mai, cînd covorul vegetal era bine mice pe care Ie prezintă creşterea
măsurilor necesare în vederea îm­ importanţă prezintă folosirea raţio­ In acest scop vom cultiva 200 ha. carea productivităţii animalelor. In rol deosebii de important în obţine­ închegat. Ca , o regulă pastorală se producţiei păşunilor şi folosirea lor
bunătăţirii păşunilor şi fineţetor, pen­ nala a păşunilor. Organizînd păşu- cu porumb siloz de pe care am anul trecut, de pildă, membrii acestei rea de producţii sporite de masă ver­ practică păşunalul prin rotaţie pe raţională, colectiviştii din Apoldul dc
tru ridicarea productivităţii lor. Ne natul pe tarlale noi am reuşit să .prevăzul să obţinem o producţie de gospodării au obţinut cîte 3.015 litri de Ia hectar, colectiviştii au repar- cele trei tarlale, la interval de 6— 7 Sus acordă şi în acest an toată a-
preocupăm de asemenea de extin­ asigurăm animalelor gospodăriei pă­ cel puţin 28.000 kg. la ha. lapte pe cap de vacă furajată, pre­ l.zal păşunea pe tarlale şi pc specii zile. tenţia îmbunătăţirii pajiştilor şi orga­
derea suprafeţelor cultivate cu şuni cu producţii bune pe o perioa­ cum şi cîte 44 litri lapte şi peste 2 de animale. Astfel, trupul de păşune nizării raţionale a păşunatului.
plante furajere şi îmbogăţirea sor­ dă îndelungată. Experienţa bună din Măsurile întreprinse şi cele care kg. lină de la fiecare oaie. Cea mai In felul acesia s-a reuşit ca produc­
timentelor lor. ultimii ani o vom continua şi anul mare parte din producţiile amintite Su prafaţa ţia de iarbă să sporească la 1 0 .0 0 0 N. DURA
acesta. Astfel, am preconizat ca pînă urmează să le luăm încă in viitor a fost realizată pe timpul cit anima­ medic veterinar
Avem o suprafaţă de 132 ha. cu la siîrşilul acestei luni să delimităm lele au iosl întreţinute pe păşune. Circumscripţia veterinară Miercurea
păşuni şi 08 ha. cu fineţe. In pla­ tarlalele pe păşuni şi să organizăm sînt garanţii sigure că anul acesta In luna mai, spre exemplu, produc­
nul de măsuri inlocmil pentru îm­ apoi păşunalul sistematic pe catego­ păşunii poate f i extin să
bunătăţirea lor s-a prevăzut execu­ rii. de vîrstă a animalelor. vom puica asiguia întregul necesar

tarea unor lucrări simple şi necos- Multă grijă acordăm şi sporirii de furaje pentru animale, fără a
producţiei de iuraje cultivate. In
iisitoare pe baza cărora să obţi­ primăvara aceasta, spre exemplu, mai fi nevoie să fini aprovizionaţi ţia de lapte pe cap de vacă furajată Colectiviştii din satul Ostrov, ra­ 50 ha., cu trifoi în cultură ascunsă, prezent sînt sustrase de la păşunat
vom administra in hrana animale­ de către Trustul regional Gostat cu a fost de 305 litri. In afară de îaplul ionul Haţeg, au hotărît ca în acest prociim şi alte culturi. din cauză că stratul de apă freatică
nem producţii sporite de masă ver­ lor secara furajeră cultivată pe 2 2 furaje. In acelaşi timp sînlem siguri că pe perioada de păşunat animalele an să sporească simţitor efectivul de se găseşte prea la suprafaţă. Vina
ha. După recoltarea el, ca şi a ma- că acest âicru ne va ajuta să obţi­ an dat producţiile cele mai ridicale, animale proprietate obştească, finind Parafei cu aceste lucrări colectiviş­ pentru neexecutarea canalelor de
de. In primul rînd am prevăzut cu­ în acelaşi timp preţul de cost pc u- seama de faptul că unul din factorii tii au întreprins şi acţiuni pentru scurgere o poartă conducerea gospo-
zărei furajere şi a orzului, terenul îmbunătăţirea păşunilor. Pînă acum dăriei colective oare deşi are întoc­
răţarea păşunilor do arborele, mără­ nem .— aşa cum ne-am augajal — nitate de produs a fost redus sim- holărîtori care contribuie la realiza­ au fost efectuate lucrări de curăţare mit proiectul acestei lucrări nu a
va îi însămînţat cu porumb pentru ¦de arborete şi împrăştlere . a muşu­ luat măsuri pentru începerea acţiu­
c in i, cioate ele. Pînă în prezent lu­ masă verde (în total 150 ha.). Tot o producţie de cei puţin 2.700 litri | ţitor. In urma calculelor făcute s-a rea sarcinilor propuse în domeniul roaielor pe 250 ha. păşune. nii. Din această cauză anual se pierd
circa 120 tone masă verde. De aceea
crarea respectivă a iosl executată pentru o mai hună hrăriire a ani­ lapte pe cap' de vacă furajată, să ajuns la concluzia că preţul de cost creşterii animalelor este dezvoltarea Gospodăria are însă posibilităţi S2 impune ca lucrarea de săpare a
realizăm sau chiar să depăşim spo­ al unui litru de lapte realizat in con- bazei furajere, conducerea gospodări­ canalelor să înceapă cil mai repede.
pe întreaga supraîaţă care a nece­ malelor am însămînţat 60 ha. cu rul planificat de creştere în greuta­ ¦diţiile hrănirii vacilor pe păşune ei colective a luat măsuri eficiente mult mai mari de sporire a producţiei
te a animalelor. este mai mic ci. un leu faţă de ca­ pentru sporirea producţiei de nutre­ I. MOISESCU
sitat să lip curăţată. De asemenea, zul cînd animalele sînt întreţinute de masă verde. O rezervă importan­ corespondent

o însemnată supraîaţă care în ul­ SABIN BLADA Ia slabulaţie. ţuri. Astfel au fost însămînţa te 10 ha. tă în această privinţă o constituia

director al G.A.S. Orăşlie Ială de ce colectiviştii din Apoldul cu secară furajeră, 2 0 ha. cu ovăz, desecarea a 2 0 ha, păşune care in