Page 75 - 1963-04

Nr. 2589
Cuvîntarea
(Urmare din pag. l-a)
rilor sale internaţionaliste, să uneas­
că elanul revoluţionar, spiritul ino­
vator, abordarea curajoasă a proble­
melor, cu analizarea profundă a rea­
lităţilor şi stabilirea chibzuită a sar­
cinilor în funcţie do posibilităţile
practice şl de cerinţele obiective ale
fiecărei etape.
Subliniind că măreţul program al
desăvârşirii construcţiei socialisto,
elaborat de Congresul al 111-lea al
P.M.R., se înfăptuieşte cu succes
prin munca entuziastă a poporului,
vorbitorul a arătat că marile reali­
zări olohindi te de poporul rotnîn sînt
indisolubil legate de faptul că are in
fruntea sa un asemenea conducător
ferm şi încercat, cum este Partidul
Muncitoresc Romîn, care-şi consacră
toate forjele înaltei misiuni ce şi-a
asumat-o fată de popor — făurirea
unei vieţi '.fericite a celor ce mun­
cesc, ridicarea patriei pe culmile ci­
vilizaţiei.. După ce a arătat că Parti­
dul Muncitoresc Romîn întăreşte
continuu unitatea şi coeziunea Tin­
derilor sale,, dezvoltă neîncetat le­
găturile, cu masele, înfăptuieşte con­
secvent principiile şi normele leni­
niste ale vieţii de partid, vorbitorul
a sp u s: partidul desfăşoară o vastă
activitate politico-ideologică în rîn-
durile membrilor săi, ca şi ale ma­
selor largi de oameni ai muncii,
edueîndu-i în spiritul devotamentu­
lui fată de marxism-leninism, culli-
vînd dragostea fierbinte faţă de pa­
tria noastră socialistă, hotărîrea de
a munci cu avînt şi abnegaţie pen­
tru înflorirea ei, sentimentele de
prietenie frăţească cu popoarele ţă­
rilor socialiste, solidaritatea interna-
tionalistă cu toate popoarele care
luptă pentru pace, independenţă şi
progres social.
însufleţit de încredere de nezdrun­
cinat în justeţea, confirmată de viaţă,
a politieii partidului, întregul popor
îşi strînge rîndurile în jurul Parti­
dului Muncitoresc Romîn, a Comite­
tului său Central, în frunte cu tova­
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cla­
sa muncitoare, ţărănimea, intelectua­
litatea îşi consacră întreaga capaci­
tate şi energie înfăptuirii politicii
leniniste a partidului, luptei pentru
desăvîrşirea construcţiei socialiste şi
crearea condiţiilor trecerii treptate
la comunism.
Tovarăşi,
In contrast cu evoluţia ascendentă
a socialismului, sistemul capitalist
mondial, intrat într-o nouă etapă a
crizei sale generale, prezintă, într-o
formă şi mai ascuţită, contradicţiile
sale inerente, dezvăluite cu profun­
zime ştiinţifică de Marx, Engels,
Lenin. Noua etapă a acestei crize se
caracterizează între altele prin creş­
terea instabilităţii economiei capita­
liste, sporirea frecventei crizelor ei-
cliife, şomajul cronic, folosirea in-
compleiă a capacităţilor de produc­
ţie, ascuţirea problemei pieţelor. Cea
mai bogată dintre ţările capitaliste
— Statele Unite ale Americă — are
de făcut fată unor serioase greutăţi
economice, eare-şi găsesc reflectarea
în neputinţa de a folosi integral ca­
pacităţile de producţie şi forţa de
muncă, creşterea continuă a defici­
tului bugetar, „evaziunea aurului“
peste hotare, recenta sporire a pre­
ţului oţelului ele.
Incercînd să înlăture sau măcar să
atenueze contradicţiile tot mai ascu­
ţite proprii capitalismului, statele ca­
pitaliste din Europa recurg la fel de
fel de „soluţii salvatoare“, printre
care un lo's deosebit ocupă aşa-zisa
integrare, crearea de organisme in­
ter şi suprastatale de genul Pieţei
comune.
Punctul de vedere al partidului
nostru, al conducerii sale cu privire
la Piaţa comună este exprimat cu
claritate. Piaţa comună reprezintă o
nouă formă a înţelegerii dintre gru-
îmbunătăţirea activităţii
organizaţiilor de partid —-
in atenţia comitetului raional
Congresul al III-lea al partidului a
subliniat necesitatea întăririi conti­
nue a disciplinei de partid ca una
clin condiţiile de bază aie creşterii
rolului organizaţiilor de partid in
lupta pentru îndeplinirea sarcinilor,
pentru intensificarea activităţii poli­
tice şi organizatorice in finelui mase­
lor.
In lumina acestor sarcini, în raio­
nul ITateg s-a desfăşurat o muncă
susţinută pentru a întipări în activi­
tatea fiecărei organizaţii da partid
intransigentă faţă de orice lipsuri
sau aba'- '.
Un rol deosebii în întărirea disci­
plinei de parlid l-a avut munca poli-
tico-educalivă desfăşurată în rîndul
membrilor şi candidaţilor de partid.
Merită să amintim din acest punct
de vedere ntît eficacitatea învălămîn-
tultii de partid, în care sînt încadraţi
loţi comuniştii, cit şi expunerile fä­
nde în lóale •organizaţiile de bază pe
tema ca : „Trăsăturile moral-politice
alé omului de lip noii“. „Să înlărhli
vigilenta do partid fală de păstrarea
secretului de partid“, „Comunistul —
luptător activ pentru îndeplinirea
sarcinilor" şi altele. Munca politico-
educativă desfăşurată a avut efect.
Gâ urinare in raionul nostru ă crescut
combativitatea fată dé lipsurile şi
păriie monopoliste de slat şi, în ace­
laşi timp, o nouă formă a luptei de
ccneurentă pentru reîmpărţirea pie­
ţei mondiale capitaliste în condiţiile
îngustării sistemului capitalist mon­
dial şi a pielei sale, o formă nouă
de penelratie a puternicelor mono­
poluri ale stalelor imperialiste în
economia .partenerilor mai slabi; ea
este instrumentul unei politici crunt
reacţionare îndreptate în interior îm­
potriva maselor muncitoare, iar in
exterior slujind planurile agresive
ale imperialismului împotriva for|e-
lor socialismului şi păcii.
Creseinda instabilitate a eco­
nomiei aapitaliste, intensificarea
exploatării maselor, loviturile da­
te nivelului de trai şi liber­
tăţilor lor democratice, agravarea
contradicţiilor sistemului capitalist
pe scară naţională şi internaţională
arată ce piedici ridică în calea folo­
sirii forţelor da producţie în slujba
omului, a civilizaţiei — imperialis­
mul, caracterizat de Lenin drept capi­
talism parazitar, în putrefacţie, capi­
talism muribund.
Apologeţii capitalismului încearcă
să prezinte Piaţa comună drept ca­
lea care. duce la o aşa-zisă „Europă
unificată“ în care ar domni armonia
şi prosperitatea. Dar procesul de
creştere a forţei monopolurilor, a
oligarhiilor financiare care-şi găseşte
expresie în Piaţa comună nu numai
că nu atenuează, ci agravează toate
contradicţiile capitalismului în faza
sa monopolistă. Realitatea infirmă
teoriile cu privire la caracterul pre­
tins „ireversibil“ şi „progresist“ al
Pieţei comune Uniunile monopoliste
suprastatale de lipul „Pieţei comune“
nu sînt în stare să lichideze racilele
capitalismului, să-l salveze ele criză,
să ducă la un capitalism „planificat“
sau „organizai“. Dimpotrivă, Piaţa
comună a devenit unul din cele mai
nevralgice noduri ale contradicţiilor
iriterimperiăliste; ea nu numai că
n-a atenuat vechile rivalităţi în'lre
ţările imperialiste, dar s-a dovedit a
fi izvorul unor noi disensiuni, fric­
ţiuni şi conflicte economice şi poli­
tice : contradicţiile ce se ascut între
ţările Pieţei comune şi Anglia, între
Piaţa comună şi S.U.A., contradic­
ţii chiar Intre ţările Pielei comune.
Astfel, realitatea confirmă pe de­
plin cunoscuta teză leninistă cu pri­
vire la faptul că centralizarea şi con­
centrarea capitalurilor, formarea unor
gigantice monopoluri supranaţionate,
nu numai că nu lichidează contradic­
ţiile intemmperialiste, ci le ascute,
Iată de ce ar fi graşită şi neconfor-
mă eu realitatea orice subapreciere a
acestor contradicţii inerente şi de ne­
înlăturat dintre diferite ţări capita­
liste.
Piaţa comună este o expresie a
dezvoltării inegale a ţărilor aapita­
liste, care se manifestă în nesoco­
tirea brutală a intereselor economice
ale partenerilor inai" Slabi, 1 în" incăl- 1
carea independentei şi suveranităţii
lor naţionale. In felul acesta se ma­
nifestă o dată mai mult caracterul
cosmopolit al burgheziei care transfor­
mă independenta statelor în obiect
de tîrguinlă. Burghezia imperialistă,
cosmopolită, calcă în picioare inde­
pendenta naţională a popoarelor.
Steagul luptei pentru apărarea inde­
pendentei şi suveranităţii a fost ri­
dicat de clasa muncitoare, în frunte
cu avangarda ei revoluţionară, care
se afirmă ca singură forţă politică în
stare să unească în jurul acestui steag
de luptă cele mai largi straturi popu­
lare. In comunicatul Consfătuirii din
decembrie 1962 de la Stockholm al
reprezentanţilor partidelor comuniste
clin Danemarca, Finlanda, ..Norvegia şi
Suedia se arată c ă : „cele patru parti­
de sînt împotriva aderării la un bloo
economic şi politic de felul Pieţei co­
mune şi propun o alternativă demo­
cratică pentru colaborarea economi­
că tnlre ţări... In acest fel se înlătură
ameninţarea împotriva suveranităţii
V IA Ţ A DE PA R TID
IOAN PATILINEŢ
prim-sberetar al Comitetului raional
Haţeg al P.M.R.
neajunsurile care se manifestă în ac­
tivitatea unor organe şi organizaţii
de parlid, în conducerea unităţilor
economic3. Acest lucru rezultă destul
de elocvent şi din discuţiile care se
poartă în adunările generale ale or­
ganizaţiilor de bază şi-n adunările
generale ale gospodăriilor agricole
colective.
Aşa de exemplu, într-o adunare
generală a organizaţiei de bază de la
întreprinderea de industrie locală
„Vasiie Roaită“ din Nălaţi, în care s-a
analizat problema calităţii produselor,
muncitorii sediilor de croit şi lus­
truit mobilă au fost criticaţi pentru
lucrările de slabă calitate, care se
mai efectuau aici. La discuţii tim­
piarul Petru Pis şi alţi comunişti au
cerut membrilor şi candidaţilor de
parlid ce lucrează în aceste secţii, să
privească cu fontă răspunderea pro­
blema calităţii şi să muncească în
asa fel ca ei să constituie un exem­
plu în fata celorlalţi muncitori. Prin­
tre cei criticaţi se afla şi tov. Iosif
Dîăghin, şeful echipei de timplari
care lucrează -la mobila de bucătărie.
Luind cuvîntul, ace’sta s-a angajat
naţionale a ţărilor noaslre care în­
soţeşte aderarea la Piaţa comună“.
Piaţa comună agravează şi contra­
dicţiile interna aie ţărilor capitaliste. noilor state nationale suverane. Des- grijă pentru întărirea continuă a re­
Viaţa a dovedit inconsistenţa afirma-
(iilor despre „rolul pozitiv“ pe oare
l-ar avea Piaţa comună în domeniul
economic. Acum esle şi mai evident
că dacă Piaţa comună a avut la în­
cepui, într-o perioadă de conjunctură
mai înaltă, o înrîurire asupra dezvol­
tării unor ţări membre, aceasta a fost
de natură temporară şi secundară.
Ritmul creşterii producţiei în fiecare
din aceste (ări şi în ansamblul Pie­
lei comune s-a încetinit simţitor ; în
primii cinci ani de existentă a Pielei
comune acest ritm a scăzut faţă de
cei cinci ani care au precedat crea­
rea ei. Acest fenomen strîns legat de
alte contradicţii proprii capitalismu­
lui reflectă instabilitatea economică
şi politică a Pieţei comune, ca şi a
întregului sistem capitalist. Perspec­
tivele de viitor sînt şi mai înluneOa-
le. Potrivit expresiei plastice a re­
vistei „Paris Match“ ; „Noi încercăm
în acest moment euforia unui domn
care cade de la al cincilea elaj şi ca­
re nu a ajuns încă p'e sol“.
Piaţa comună ascute contradicţia
principală a capitalismului, contradic­
ţia dintre muncă şi capital. Monopolu­
rile îşi asigură suprap'rofituri uriaşe
prin intensificarea ofensivei patronale
împotriva nivelului d'e trai al mase­
lor, înăsprirea exploatării clasei mun­
citoare, pauperizarea şi deposedarea
ţărănimii, silirea a sute de mii de
oameni ai muncii de a-şi părăsi fa­
miliile şi patria în numele „libertă­
ţii de circulaţie a forţei de muncă“,
lichidarea drepturilor democratice prin
politica neocolonialistă de subjugare
a popoarelor. „Acei care 'exagerează
efectul Pieţei comune asupra dezvol­
tării economiei şi îmbunătăţirii nivelu­
lui de trai al populaţiei comit nu nu­
mai o greşeală de analiză, ci, în mod
nechibzuit, prejudiciază lupta împo­
triva Piefei comune şi fac jocul apo­
logeţilor ei“ — subliniază revista
P. C. din Marea Britanîe, „Marxism ,
Today“.
Intensificarea exploatării maselor
muncitoare are ca urmare firească as­
cuţirea conflictelor sociale în ţările
Pieţei comune, aşa cum au arătat şi
recenta grevă de mari proporţii a
minerilor din Franţa, puternicele bă­
tălii de clasă din Belgia, Italia etc.
In presa comunistă din Occident apar
articole în car'e, pe bună dreptate, se
subliniază că ar fi o iluzie da esen­
ţă reformistă să se încerce „îmbună­
tăţirea“ Pieţei comune pe calea tri­
miterii reprezentanţilor clasei munci­
toare în organele de conducere ale
acestui instrument al monopolurilor.
Clasa muncitoare, în frunte fcu avan­
garda revoluţionara, unind în jurul
ei toate forţele democratice şi patrio­
tice, spune un NU categoric Europei
trusturilor, Europai Pieţei comune,- ea
se ridică la luptă împotriva monopolu­
rilor, împotriva „integrării“ :capita­
liste, pentru apărarea intereselor eco­
nomice vitale şi a drepturilor politice
ale poporului muncitor, pentru res­
pectarea independenţei naţionala şi a
suveranităţii tuturor popoarelor.
Cercurile imp'erialisle agfe'sive tind
să folosească Piaţa comună ca un
instrument al „războiului rece“, ca o
unealtă în lupta lor împotriva ţărilor
lagărului socialist, împotriva noilor
state independente, a mişcării comu­
niste şi muncitoreşti internaţionale.
In aceste condiţii lupta antimonopo-
lisiă a masslor populare, demascarea
rolului Pieţei comune de „arsenal eu­
ropean“ al blocului agresiv nord-
atlantic, constituie o parte integran­
tă a eforturilor depuse de statele so­
cialiste, de toate forţele progresiste
şi iubitoare de pace pentru preîn-
tîmpinarea unui nou război mondial,
pentru apărarea păcii în lume.
In continuare, vorbitorul a subli­
niat că forţa de previziune a mărxism-
lenintsmuhn îşi găseşte o strălucită
ilustrare în prăbuşirea sistemului co­
ca în cadrul echipei lui să remedieze
loale aceste lipsuri. Şi intr-adevăr
lucrurile s-au îndreptat; de la această
adunare au trecut cîteva luni de zile,
dar în acest timp n-a mai existat nici
un caz în care calitatea lucrărilor
executate să mai ti fost cu ceva de­
ficitară.
La G.A.C. Sîntămăria a început
anul trecut construcţia unili grajd
pentru 100 capete. După ce s-a efec­
tuat fundaţia, lucrările au stagnat şi
au rămas aşa pînă în momentul cînd,
la propunerea biroului organizaţiei
de bază, adunarea generală a
colectiviştilor a analizat cauzele şi a
luat măsuri pentru reînceperea lu­
crărilor. Acum zidurile au fost ridi­
cate în întregime, lemnul esle fasonat
si urmează că în cirrînd să fie ridicat
şi aşezat acoperişul.
Comuniştii din organizaţia dă bază
a gospodăriei colective Silvaşul Infe­
rior au luat poziţie fermă fată de
lipsurile manifestate în activitatea
biroului organizaţiei de bază. Într­
una din adunările generale tov. Vâsiu
C.heorghe şi Albii Alexandru au cri­
ticai stilul defectuos pe care îl prac­
tica biroul. Din cauza stilului defec­
tuos de muncă al biroului, unele adu­
nări generale ale organizaţiei de bază
au fost a,minate fără motive întemeia­
te, participarea membrilor şi candidă-
lilor de partid a fost intr-un timp
slabă, iar numărul candidaţilor db
DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3
¦üttrt
A cad.Athanase J o j al i—' r - ' r w' r-1/—’ r
{ A apărut:
]
lonial al imperialismului şi apariţia dezbătute în spirit tovărăşesc, cu l »Carnefu! agitatorului“ ]
[
l nr. 4 — aprilie 1963 {^
l
făşurîndu-se tot mai amplu şi mai laţiilor frăţeşti dintre partide, a uni­
[ D i n e u prins: j.
intens în condiţiile creşterii forţei şi tăţii mişcării comuniste şi muncito­
l
prestigiului sistemului mondial socia­ reşti internaţionale. Ne exprimăm în­ • 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale acelor ce mun-J
[
list. ale sprijinului său prietenesc, crederea că, înfăptuind prevederile I cesc.
mişcarea de eliberare naţională con­ Declaraţiei clin 1960, mişcarea comu­ — Agitaţia vizuală strîns legată de sarcinile actuale ale dez-J
stituie o parte, integrantă a procesu­ nistă mondială se va întări tot mai (_ voltării agriculturii socialiste. v1
lui revoluţionar contemporan, una din mult, cauze socialismului şi a păcii
magistralele progresului istoric. va obţine noi şi măreţe succese. l — Convorbiri pe teme actuale. A1' 1.
[ — Al Vîl-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori. J
Tovarăşi, Tovarăşi, [ — Iliiţiative pe care trebuie să le cunoaştem şi să le sus- ']
Mişcarea comunistă internaţională Credincioşi leninismului, comuniş­ [ ţinem. J>
a devenit cea mai influentă forţă po­ tii văd misiunea lor istorică nu nu­
litică a isloriei contemporane, cel mai în lichidarea mizeriei şi exploa­ [ — Cifre şi fapte despre situaţia oamenilor muncii din ţările y
mai important factor al progresului tării, dar şi în izbăvirea po­
social. In timp ce în 1918 existau nu­ poarelor încă în epoca actuală de [ capitaliste. \
mai 1 0 partide comuniste cuprinzînd coşmarul unor noi războaie mondia­
300.000 — 400.000 de membri, azi exis­ le. Principiul leninist al coexistentei [. J U U U u J I—/II—/ V / J
tă aproape 90 partide comuniste şi paşnice se impune ca singurul prin­
muncitoreşti cu coa. 42.500.000 de cipiu raţional în relaţiile dintre sta­ —9 uJ u-J \—J «__/t i„ /i ţ i 1 1. /V.
fnembri. Viaţa arată că nici reprima­ tele cu sisteme sociale diferite, ei
rea pe căle „legală“ a comuniştilor formează baza de neclintit a politicii A G IE N IDI A—-—
sub 'foiima înscenărilor judiciare in externe a ţărilor socialiste şi găseşte
Statale Unite sau Germania occiden­ n?(i(Lia cin e m a to g ra fu l ;S i r b u “ H U / / V E -
D O A R A : P ovestea u n ei n o p ţi stra­
—n i i c i n e m a t o g r a f u l „ V i c t o r i a “ ;
24 APRILIE 1963 S IM B R IA : M is te ru l ce lo r doi
tală, nici 'schingiuirile şi asasinatele un sprijin tot mai larg în rîndurile PROGRAMUL I ; 5,07 Muzică —d o m n i „ N “ cin e m a to g ra fu l „ I.
de estradă ; 5,40 Muzică popu­
barbare ca cele din Spania sau Irak opiniei publice internaţionale. lară ; 6,07 Gîntece patriotice; 6 ,2 0 |P i n t i l i e " ; P E T R O Ş A N I : P o v e s t i ­
Emisiunea pentru sate ; 6,30 Me­
nu pot stăvili influenţa în continuă Lenin a'răta că în viaţa iriterrialio- lodii de muzică uşoară ; 7,30 Sfa­ —r i d e s p r e r e v o l u ţ i e c in citia to g ra -
tul medicului ; 7,45 • Fluicraş de
creştere a ideilor marxist-leniniste în ne'ifi sînt necesare nu atît 'declaraţii fag, mult zice cu drag — pro­ —f u l „ A l . S a h i a “ ; I n e l e l e g l o r i e i
gram de melodii populare •execu­
rîndurile maselor muncitoare. Execu­ ci mai ales măsuri clare, concrete, tate la fluier; 8,08 Muzică; 8,30 c in e m a to g ra fu l „7 N o i e m b r i e “ ;
tarea de către călăii franchişti a eroi­ menite să ducă efectiv in asigurarea Arii din opere; 9,30 Cîntece şi
cului fiu al poporului spaniol, Julian păcii, la înlăturarea pericolului de jocuri populare ; 10,00 Teatru la —A L B A I U E J A : L u p e n i 2.0 c i­
Grimâu, a zguduit conştiinţa omeni­ război. Acestui tel ii slujesc aseme­ microfon „Maria de Ponte“ ; 11,40
rii. Asemenea crime monstruoase ara­ nea acţiuni ca cele întreprinse de Muzică populară ; 1 2 ,0 0 Muzică n e m a t o g r a f u l „ V i c t o r i a “ ’; N u te
tă mi forţa ci slăbiciunea inchizito­ ţările socialiste pentru lichidarea fo­ distractivă de compozitori sovie­
rilor secolului XX, teama şi ura lor carelor de război, poziţia lor coriseo tici ; 14,00 Concert de prînz ; 15,00 lă s a —n i c i o d a t ă cinhem abo g r a f u l
faţă de luptătorii pentru progres. 1 vrn!-"-de abordare a fiecărei p'robte Melodii populare romîncşti şi ale
minorităţilor naţionale ; 16,15 Vor­ “..2 3 A u g u s t ; S E B E Ş : B a r o n u l d e
beşte Moscova ; 16.45 Tangouri ;
17.10 Muzică populară interpreta­ M unchauscn — c h le m a lo g ra fu l
tă 'de Maria Butaciu şi Constantin
Bordcanu ; 1S.40 Tineretul' floarea „P r o g r e s u l “ ; N u t c lă s a n i c i o d a ­
vieţii — program de cîntece ; 19,25
Program de romanţe; 19,41 Mu­ —t ă c i n e m a t o g r a f u l „ M . Sado->
Pe comuniştii din toată lumea îi u- me litigioase cn chibzuinţă şi răb zică uşoară ; 20,30 Noapte bună, v e a n n "; înO R Ă Ş T I E : T e r o a r e
nesc măreaţa învăţătură marxist-lc- dare în scopul iPzolvării lor pe ca
ninistă şi lupta comună pentru tra­ Iea tratativelor, a slăbirii încordări copii ; „Moştenirea“ ; 21,30 Melo­ —m u n ţ i cin e m a to g ra fu l „ V . R o d i­
ducerea ei în viată. Mişcarea comu­ în relaţiile dintre state, a promovă
nistă mondială s-a dezvoltat şi în­ rii principiilor coexistentei paşnice dii populare cerute de ascultători. —t ă “ ; S - a f u r a t u n t r a m v a i c i­
tărit în lupta penlru puritatea
mar'xism-leninismului, împotriva re­ Câlăuzindu-se după învăţătura le .. “ ;n e m a t o g r a f u l F l a c f i r a H AŢEG :
formismului şi oportunismului de ori­ ninistă, Republica Populară Pomină
ce fel, împotriva revizionismului, dog­ promovează cu consecventă o poli ti —D o u ă r e p r i z e în ia d c in e m a to ­
matismului şi sectarismului. că externă de pace, întăreşte necon
tenii prietenia şi alianţa frăţească g ra fu l ..P o p u la u “ ; B R A D : C o n te ­
In actualele condiţii internaţionale, cu Uniunea Sovietică şi celelalte
(ieosebit de favorabile pentru reali­ tari ale comunităţii socialiste, dez­ —l e d e M o n t e C r i s t o s e ria l- a
zarea marilor idealuri ale omenirii volta relaţiile de colaborare cu toate
muncitoare, continua consolidare a u- larile, indiferent de orînduirea lor — c in e m a to g ra fu l „St. ra ţie " : L O -
nitaţii ţărilor lagărului socialist, a u- socială. Republica Populară Romioă
nitaţii şi coeziunii rândurilor mişcării se manifestă ca un factor activ în —N E A : U l t i m a b ă t ă l i e cin e m a ­
comuniste mondiale constituie supre­ viata internaţională, militează perse­
ma îndatorire intarnaţionalistă a fie­ verent penlru înfăptuirea dezarmării to g ra fu l „ M in o ru l“ ; 7 E IU Ş :
cărui partid marxist-leninist. Fiecare generale şi totale, lichidarea rămăşi­
partid marxist-leninist poartă o răs­ ţelor celui de-al doilea război mon­ —M - a m s ă t u r a t d e c ă s n i c i e c in c-
pundere istorică pentru 'soarta mişcă­ dial, desfiinţarea oricărei forme de
rii revoluţionare nu numai în tara colonialism şi asigurarea inclepen m a l o g r a ţ u l . . V . R o a i t ă " ; Z L A T ’N A :
sa, ci şi în întreaga lume. In ceea deniei naţionale a tuturor popoare
ce-1 priveşte, Partidul Muncitoresc lor, pentru promovarea relaţiilor co —M a g i s I r a l u l c in e m a to g ra fu l
Romîn consideră ca o înaltă îndato­ merciale şi culturale între toate ţă
rire internaţionalistă de a contribui „ M u n cito ru l“ ; 1 L IA : L u p ii la
—s lî n ă c in e m a to g ra fu l „ G li.
PROGRAMUL II : 12,45 Din D e ja “ ; A P O L D U L D E S U S : E x ­
folclorul popoarelor; 15,03 So­
lişti şi formaţii de muzică uşoa­ —p r e s u l d e : c a r u c in e iH d ln g râ fu l
ră ; 1 0 , 10 Program de canţonete ;
16,30 Muzică populară ; 18,05 Cîn­ „23 A u g u s t“ .
tece din folclorul nou şi jocuri
populare : 19.00 Muzică romîneas- (Buletin,
că de estradă ; 20,40 Cîntă orches­
tra de muzică populară „Doina melfor&hqie
Moldovei“ a Filarmonicii de stat
din Iaşi ; 21,15 Interpret! de mu­ PENTRU 24 ORE '
zică uşoară ; 22,30 Muzică de dans;
la întărirea continuă a coeziunii' lagă­ riie, fără nici un fel de discriminări 23.10 „Dunărea albastră“ de Jo- Vreme nestabilă, cil cerul mat
hann Strauss. mult noros în cursul zilei. Izolat
rului socialist, a unităţii mişcării co­ pe baza deplinei 'egalităţi în drepturi
muniste, la aplicarea liniei elaborate si a avantajului reciproc. vor cădea averse de ploaie. Vîn-
în comun de partidele frăţeşti la con­ Aducîndu-şi contribuţia activă la BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA­ *1111 va sufla polrivit, cu intensi­
sfătuirile de la Moscova din 1957 şi 1upici pentru triumful principiilor co­ DIOJURNALE : 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; ficări temporare din sectorul siid-
1960. Particlui Muncitoresc Romîn a 13,00; 17,00: 20,00; 22,00; 23,50
(programul I) 12,00 ; 14,00 ; 16,00;
salutat propunerile privind încetarea existenţei paşnice, ţara noastră, ca ÎS,00 ; 2 1 ,0 0 ; 23,00 (programul II). est. Temperatura staţionară ; mi-,
nimele vor fi cuprinse între 5 şi
polemicii dintre partidele comuniste şi celelalte ţări socialiste, manifestă
şi înlăturarea divergenţelor prin dis­ o neslăbită vigilenţă faţă de acţiu­ 12 grade, iar maximele între 1 8
cuţii tovărăş'eşti. De asemenea parti­
clui nostru a salutat acordul interve- . nile agresive ale cercurilor imperia­ ei tr e m şi 24 grade. '
nit între C.C. al P.C.U.S. şi C.C. al liste, se îngrijeşte de întărirea secu­ PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
P. C. Chinez privind organizarea unei rităţii şi capacităţii ei de apărare. 24 APRILIE 1963
Vreme schimbătoare cu tempe­
întî'iniri dintre reprezentanţii celor Referindu-se la largile acţiuni de —D E V A : P a i u i i n i m i
două partide, în vederea discutării ma's& — desfăşuîat'e în ultimul timp cin e m a ­
problemelor divergente şi creării de in Occident în sprijinul cauzei păcii to gra fu l .P a tr ia ' : V an G ogh ratura în scădere uş' oară. • ,
n '.I ; i ii
condiţii favorabile convocării unei noi — vorbitorul a arătat că ele reflec­ (WESV23 ESV23 E S V â I5V23 ESVSÎ53V23 ÎS1V23 ESV23 8
consfătuiri a partidelor comuniste şi tă deplasările care au loo în rîndu­
muncitoreşti. rile opiniei publice din Occident,
hotărîrea acesteia de a impune mă­
Consfătuirile de la Moscova din suri concrete în direcţia dezarmării
1957 şi 1960 au indicat calea 'sigură,
verificală de practică, a dezvoltării generale şi totale. Unirea eforturi­
relaţiilor trăieşti dintre partidele lor marilor forţe sociale ale contem­ ÎN LUNILE MAI Şl IUNIE PE DUNĂRE
marxist-leniniste. Această cale esle poraneităţii în numele preîntîmpi-
dezbaterea colectivă, principială, a nării războiului constituie chezăşia cm elegantele m otonave fluviale
problemelor de interes comun, in salvgardării păcii.
spiritul fidelităţii faţă d'e linia co­ „ O L T E N I A " si „ C A R P A Ţ I "
mună a mişcării comuniste. Ţoale In încheiere, vorbitorul a sp u s:
partidele marxist-leniniste sînt inde­ ideile lui Marx, Engels, Lenin, cuce­ întinerariu! : Giurgiu - Turhv Severin • P orţile
pendente, egale în drepturi, îşi ela­ resc minţile şi inimile oamenilor de fier - C azane - Giurgiu.
borează politica pernind de la con­ muncii de pretutindeni. Adevărul le­
diţiile concrete ale Jărilor lor, că- ninismului, superioritatea socialismu­ P o p a s u r i pe insula A d a K aleh şi la T u rn u S e v e rin
lăuzindu-se după principiile marxism- lui sini de necontestat. Viitorul apar­
leninismului. Fiecare partid comunist ţine leninismului. Pe calea socialis­ C o n d i ţ i i f o a r f e b u n e de c a z a r e şi
are datoria de a respecta în mod so­ mului păşesc mulle popoare şi nu
lidar aprecierile şi concluziile elabo­ îr.feape îndoială eă vor păşi toate de masă pe bordul m otonavelor.
rate în comun de partidele frăţeşti popoarele. Epoca noastră este epoca
in consfătuirile lor, de a nu admite triumfului socialismului în înlrcaga TREI ZILE DE N E U IT A T !
lume.
In f o r m a ţ ii şi în s c rie ri la f o a f e a g e n ţiile
nici o asţiune care ar putea submina Trăiască ideile atotbiruitoare ale
.ş i ' f i l i a l e l e O . N . T „ C a r p a ţ i " .
unitatea mişcării comuniste. Atunci marxiSm-leninisnuilui !
etnd se ivesc divergente, ele trebuie (T e x t p rescu rta t)
partid primiţi în acea vrems a fost oare au existat în activitatea consi­ tovarăşi nu se străduiesc să lichideze cetăţenilor, aceştia au vorbit despre
sub posibilităţi. liului de conducere de la G.A.C. datoria eelăţenească, privind respec­
Berthelot,. anumite lipsuri sau vicii pe care le tarea legilor şi apărarea avutului
La începutul anului şcolar 1962— au. In felul acesta organizaţiile de obştesc. Toate acestea au avut un rol
1963, învăţămîntul da partid din or­ Marea majoritate a membrilor şl bază sînt puse în situaţia de a-i dis­ însemnat în educarea oamenilor mun­
ganizaţia de bază a brigăzii a Vl-a candidaţilor de partid din raionul cuta în adunările lor generale. Aşa cii din raion în spiritul grijii fată de
Petros (din gospodăria colectivă Li- nostru pun interesele colectivităţii au fost nevoile să procedeze organi­ avutul obştesc. Rezultalul este că s-a
vadia) s-a desfăşurat în mod defec­ mai presus decît interesele perso­ zaţiile de bază de la G.A.S. Sîntă- întărit răspunderea în muncă, a cres­
tuos. Acest lucru se datora faptului nale, sînt exemplu demn de urmat la mărie şi Oficiul P.T.T.R. Haţeg cu cut mult grija fată de avutul obştesc.
că propagandistul cercului — tov. locul de muncă, luptă cu toată holă- linii membri de partid cum sînt Ion Aceasta nu înseamnă însă că de
Brotei Petru — nu participa la instrui­ rîrea penlru îndeplinirea sarcinilor Fleşeriu şi Petru Ra(ă, cari nu aveau acum nu mai avem de luptat împo­
rile făcute de către cabinetul raional încredinţate ps linie d'e partid şi de o comportare demnă în familie şi-n triva unor atitudini înapoiate. Se mai
de partid. Organizaţia de bază n-a slat. Multă însufleţire pun in munca societate. Un alt caz de intransigentă găsesc încă unii oameni, ce e drept,
stat pasivă, i-a pus în discuţia adu­ lor instructorii de partid Nicolae fată de respectarea disciplinei de tot mai putini la număr, care con­
nării generale şi aceasta l-a sanc­ Rotarii, Sigismund Vasiu, secretarii partid l-a oferit hotărîrea organiza­ fundă avutul obştesc cu proprieta ¦
ţionat. Se pare însă că din această unor organizaţii de partid ca Lăscuţ ţiei de bază a aparatului raion U.T.M. personală.
lecţie, tov. Brotei n-a tras învăţă­ Mindroni din G.A.C. Boita, Constan­ Haţeg care a trecut din rîndul mem­
mintele cuvenite. La închiderea învă- tin Petrescu de la întreprinderea de brilor de parlid în rîndul candidaţilor A acţiona prompt şi holărît fată de
tămîntnlui el nu s-a prezentat să tină industrie locală „Vasiie Roailă" pe Iov. Baiica Ioan. Această măsură orice abatere de la hotărîrile şi Sta­
convorbirea recapitulativă, lăsînd a- Nalati, Toan Toarler de la „Ceramica“ a fost luată ca urmare a unor abateri tului partidului, este una din obliga­
ceastă sarcină exclusiv în seama Baru Mate şi alţii. In rîndul celor săvîrşite de acesta în munca do ţiile fundamentale alo fiecărui mem­
instructorului de partid. Comuniştii că-ora li s-a încredinţat sarcina de a bru de parlid. Aceasta este o cerinţă
din această organizaţie, sînt însă ho- gospodări comunele şi satele sînt instructor al comitetului raional cit se poate de firească.
tărîti să pună din nou în discuţia tovară-: care conduc cu pricepere U.T.M.
adunării generale acest caz. iar pen­ treburile obşteşti, oameni care se Spiritul de disciplină, înaltul simt
tru viitor ei nu-î vor mai încredinţa bucuTă de încredere şi prestigiu in Lupta pentru apărarea avutului de răspundere pentru munca încredin­
acestuia sarcina de a le fi propagan­ fata maselor. De asemenea aprecieri ţată, perseverenţa în realizarea sco­
dist. se bucura şi Vasiie Zgîrcea, preşedin­ obsiesc a stat şi stă mereu în centrul pului propus, nu sînt calităţi înăscute.
tele Comitetului executiv al sfatului Ele se formează la comunişti in pro­
Aceeaşi inlransigentă fată de lipsuri popular din Sarmisecfetuza. Eroriim atenţie! comitetului raional de partid, cesul luptei active pentru aplicarea
s-a dovedit şi cu prilejul unor adunări G'recu preşedintele Comitetului exe­ a organizaţiilor de bază. Pe baza indi­ în viată a hotarîrilor partidului şi
generale din . gospodăriile colective. cutiv al Sfatului popular Boşorod şi depind de nivelul muncii politice şi
Luind cuvîntul în cadrul acestora, alţii. caţiilor date, organele de stat şi-au organizatorice de partid. Avînd în
membrii de partid şi colectiviştii din vedere acest lucru, biroul Comitetului
G.A.C. Boşorod, de pildă, au criticat Cu toate acestea, mai sînt însă întocmit un plan concret privind raional de partid Haţeg, va lupta şi
consiliul de conducere penlru că nu a pe viitor pentru respectarea de către
asigurat ţinerea unei evidenţe clare membri şi candidaţi de partid — ce-i popuiarzarea legilor statului nostru. organele şi organizaţiile de partid a
normelor leniniste ale vieţii interne
â ziîelor-nuincă şi pentru că nu a luat drept puţini la număr — oare nu re­ Numai în anul trecut, de pildă, în de partid, pentru a întări continuu
spiritul combativ al comuniştilor, in­
niăsttr'ile 'cuvenite cu privire la trans­ zolvă cu consecventă toate sarcinile fata roleclivîşiLlor din raionul nostru transigenţa lor faţă de orice abateri
de la disciplina da partid şi de stat;
portul în cî'mp a gunoiului de grajd. ce le revin sau conlif abateri de la s-au ţinut 53 conferinţe care aveau
La Băieşti şi Sălaşul Inferior colecti­ prevederile Statutului. Comuniştii nu ca teme „Drepturile şi obligaţiile
viştii au criticat consiliul de condu­ rămîn însă pasivi fată de asemenea statutare alo membrilor colectivişti“,
cere pentru că a admis să se ponteze abateri. Cu grijă tovărăşească şi cu „Apărarea avutului obştesc, sarcină
colectivişti eu zvle-muncă, fără a se simt de răspundere, ei stau de vorbă de onoare a tuturor colectiviştilor“,
cunoaşte volumul lucrărilor executa­ cu cei în cauză, îi ajută să înţeleagă itc. In componenta brigăzilor ştiinţi­
ta d'e aceştia; Cu multă tărie au fost gravitatea 'faptelor săvârşite şi-i în­ fice de pe lingă Casa raională de
deamnă să lichideze cu ele.
cbmbeîtute intr-b adunare şt lipsurile cultură, care în 1962 au acordat 29
Cu tot ajutorul acordat însă, unii
do consultaţii în diferite saie, iar în
primul trimestru al aeestui an altele
19, intră şi intelectuali care fac parte
din rîndul juriştilor. La întrebările