Page 76 - 1963-04
P. 76
PAG. 4 ORUMUl SOCIALISMULUI Nr. 2589
^W«S^irJ3W20BUi
Şedîofa festivă de la Moscova consacrată celei U L T I M E L E ŞTIRI * U L T IM E L E ŞTIRI ¦ ULTIMELE STlPI ‘ U L T IM E L E Ş T IR I * ULTIMELE ŞTIRI
de-a 93-a aniversări a naşterii lui V, I, Lenin
M O S C O V A 2 i (A g e rp re s ). — T A S S n o s tru , o sărbă toa re a ' în tr e g ii o m e şi a co rd ă un s p rijin m u ltila te ra l m iş
n ir i p ro g re s is te .
i? u n s m ile : c ă rilo r d e e lib e ra re d in tim p u rile
L a 22 a p rilie , in P a la tu l C o n g re M ă re a ţa în v ă ţă tu ră le n in is tă , a spus noa stre.
s e lo r d in K r e m lin a a v u t lor, ş e d in (a
fe stiv ă con sa cra tă c e le i d e -a 9 3 -a a n i .v o r b i t o r u l t r ă i e ş t e ş i t r i u m f ă î n o p e r a P e baza p rin c ip iu lu i le n in is t cil
v e rsă ri a n a ş te rii lu i V lă d im ir Ilic i
L e m n , în te m e ie to ru l p a rtid u lu i co m u d e c o n s tru ire a c o m u n is m u lu i în teu a c o e x is te n te i p a ş n ice în tre state, n o i
n ist şi a l s ta tu lu i s o v ie tic, m a re le c o n
d u că to r a l m iş că rii m o n d ia le c o m u . •n o a s t r ă , î n s u c c e s e le s is t e m u l u i m o n a m lu p ta t şi v o m lu p ta cu con secven
n iste şi m u n cito re ş ti.
d ia l s o cia lis t şi în in flu e n ta sa cre s - ţă şi te n a cita te p e n tru în tă rire a p ă cii,
cin d ă asupra în tre g ii e v o lu ţii in te rn a
tio n a le , în m a rea a m p lo a re a m iş că rii p e n tru p rie te n ie în tre p op oa re, îm p o Congres national pentru Sn Uniunea Sovietică
dezarm are şi pace în Suedia a iost lansai „Cosmos-15 ÍP
d e e lib e ra re n a ţio n a lă . tr iv a p o lit ic ii im p e ria lis te d e ră z b o i. A
n u p e rm ite d e z lă n ţu ire a u n u i ră z b o i
D cs ch iz în d şed in ţa , N . S. H ru ş cio v , C re d in c io s ¦ in d ic a ţiilo r len in is te . —t e r m o n u c l e a r ia tă d a to ria co m u n iş
'p rim -s e c re ta r a l C .C . a l P .C .U .S ., p r e P a rtid u l C o m u n is t a l U n iu n ii S o v ie tilo r d in to a te ' ţă rile , d a to ria tu tu ro r
ş e d in te le C o n s iliu lu i de iM in iş tri a l tic e lu p tă cu h o tă rîre p e n tru în tă ri o a m e n ilo r ’ c in s tiţi d in lu m e. STOCKHOLM 22 (Agerpres). — berg, deputaţi în Riksdag, precum ş: MOSCOVA 22 (Agerpres). — TASS transmite:
La Stockholm a avut loc un con alte personalităţi. La 22 aprilie 1963, în Uniunea Sovietică a fost lansat un
U .R .S .S ., a s u b lin ia t că de n u m e le lu i rea c o e z iu n ii m iş c ă rii co m u n is te in <I n c o n t i n u a r e , B o r i s P o n o m a r i o v , s e gres naţional pentru dezarmare şi nou satelit artificial al Pămîntu lui — „Cosmos-15". La bordul
Congresul a adoptat o rezoluţie In satelitului se află instalat un ap arataj ştiinţific destinat conti
L e n in s in i in d is o lu b il le g a te cele m ai te rn a tio n a le pe baza p rin c ip iilo r m a r- c re ta r a l C .C . a l. P .C .U .S ., a p rezen pace, pregătit de peste 26 de orga favoarea dezarmării, a chemat po nuării studierii spaţiului cosmic în conformitate cu programul
nizaţii de masă din Suedia. porul suedez să-şi unească eforturile anunţat Ia 16 martie 1962 de agenţia TASS.
m ă re ţe re a liz ă ri a le e p o c ii n o a stre . x is t-le n în is le , pentru, ca ra c te ru l m o n o ta t ra p o rtu l cu p riv ire la cea d e-a In interesul Întăririi păcii, împotriva Satelitul s-a plasat pe o orb ită cu unnătorii parametri: pe
Raportul „Dezarmarea generali pericolului unul război nuclear. Parti rioada iniţială de revoluţie — 89,77 minute, distanţa maximă
Z iu a de n a ştere a lu i V lă d im ir I lic i lit a l s is te m u lu i m o n d ia l socia lis t. 9 S -a a n iv e rs a re a n a ş te rii lu i V la d i controlată esle o necesitate“ a fost de suprafaţa Pămîntului (Ia apogeu) — 371 km., distanţa mi
prezentat de Johan Ture, preşedinte cipanţii ia congres au chemat guvernul nimă (Ia perigeu) — 173 km., unghiul de înclinaţie al orbitei
este o m a re să rb ă to a re a p o p o ru lu i P a rtid u l n ostru a a co rd a i în totd ea u n a m ir Ilic i L e n in . suedez şi Riksdagul să sprijine toate faţă de planul Ecuatorului — 65 grade, 00 minute.
le Uniunii marinarilor din Suedia, măsurile îndreptate spre destinderea In afara aparatajulul ştiin ţific, la bordul satelitului se află:
V e ş ti d in ţă rile s o c ia lis te Lucrările conferinţei Raportorul a condamnat intenţia unor Încordării internaţionale. Congresul a un emiţător radio, care funcţionează pe frecvenţa 19,996 MHZ,
Uniunii interparlamentare un sistem vadiotehnic pentru m ăsurarea precisă a elementelor
anumite cercuri de a Înzestra Suedia cerut să se renunţe la înfăptuirea orbitei, un sistem radiotelemet ric pentru transmiterea pe Pă-
Dezvoltarea învăţămîntului superior LAUSANNE 22 (Agerpres). - cu arma atomică. planurilor privind arma atomică sue mînt a datelor referitoare la fu ncţionarea dispozitivelor şi a
în R.S.S. Kazahă Comisia pentru teritoriile neau deze, a condamnat propaganda in fa aparatajulul ştiinţific.
tonome şi studiul problemelor Albertz, reprezentant al organiza voarea războiului! şi s-a pronunţai Aparatajul instalat la bordul satelitului funcţionează normal.
ALMA-ATA 22 (Agerpres). — Institutele de învătămlnt superior etnice din cadrul Uniunii _inter ţiilor de tineret din Suedia, a sco* pentru constituirea unor zone denu- Centrul de coordonare şi calcul procedează Ia prelucrarea infor
In R.S.S. Kazahă în fiecare oraş din această republică pregătesc ingi parlamentare a luat în discuţie in evidentă necesitatea educării ti clearizate. maţiilor recepţionate.
mare funcţionează institute de invă- neri pentru cele mai diferite specia problema discriminării rasiale,
tămînt superior sau filiale ale aces lităţi : energetică, industria chimică, Luînd cuvîntuldin partea grupu neretului în spiritul păcii şi respec Congresul a aprobat, de asemenea,
tora. In cele 32 de institute existen industria constiruotoare de maşini etc, lui naţional romîn al Uniunii tului fată de alte popoare. propunerea de a se organiza în vara
te in republică învaţă astăzi aproape Se prevede ca intr-un viitor apropiat interparlamentare, prof. Stanciu acestui an marşuri de protest împo-
100.000 de studenţi. R.S.S. Kazahă a Stoian, secretarul grupului, a ară Au mai luat cuvîntul Andrea An- .triva armei atomice.
depăşit de mult toate ţările din Orient să fie Înfiinţate noi institute caro sS tat că din punct de vedere al
1n ceea ce priveşte numărul studenţi dreptului internaţional discrimi dreen, membră a Consiliului Mondial
lor la 1 .0 0 0 de locuitori. pregătească cadre de specialişti pen narea rasială este un act ilicit,
tru industria uşoară $i alimentară, lucru stabilit ca atare într-o se al Păcii, L, Svedbexg, şi A. Spong-
rie de documente internaţionale.
pentru transporturi şi construcţii, Politica unor state, care nesoco 0 PARODIE MONSTRUOASĂ
teşte cu desăvîrşire aceste docu
sovhozuri şi colhozuri. mente, trebuie combătută cu toa A JUSTIŢIEI FRANCHISTE Divergenţe în partidul U.C.D. în problema
tă hotărîrea, pentru că discrimi
Lucrări de irigaţii în R.P.D. Coreeană narea rasială duce la învrăjbirea — Declaraţiile avocafului Ch. Ledermann, numirii succesorului lui Adenauer
popoarelor şi generează primej
PHENIAN 22 (Agerpres). — prin tunele şi conductî subterane care a asistai la procesul lui Julian Grim au BONN 22 (Agerpres). — tul de cancelar, el continuă cu înver
In prezent R.P.D, Coreeană esle tm- curge prin dmpli, irigind Întinderi dia războiului. R. P. Romînă, a La 22 aprilie la Bonn a avut loc şunare lupta pentru ainlnarca piuă in
plnzită de o reţea deasă de canale vaste de teren. spus vorbitorul, se ridică cu ho PARIS 22 (Agerpres). — unor terle persoane. Cineva, unde prima din cele trei reuniuni ale parti ultimul minut a numirii succesorului
de irigaţii,' oare alimentează ou apa tărîre împotriva unei atari poli Avocatul parizian Charles Leder- dului „Uniunea Greştin Democrată“, său. Majorilalea deputaţilor creşlirt-
800.000 tenbo de teren (un tenbo este Unul dintre cele mai mari siste ma-nn, care a asistat la procesul de va, cîndva a auzit ceva... Şi areastă deinocrati se pronunţă pentru prezen
egal cu 0,992 ha.), de şapte ori mai me de irigaţii din R.P.D. Coreeană tici, Sntrucît aceasta este o poli acumulare de minciuni şi calomnii organizată pentru discutarea numirii tarea lui Erhard, ministrul economiei,
mult decît în perioada dinainte de tică inumană şi provoacă sufe la Madrid, înscenat lui Julian Grimau, succesorului Lui Adenauer la postul drept candidat la postul de cancelar.
eliberarea Coreei de sub dominaţia este sistemul Phennam. Numai între rinţe intolerabile, dăunînd bune a declarat că autorităţile franchiste era prezentată de judecătorii fran- de concelar federal, problemă care
colonialiştilor japonezi. Cu ajutorul anii 1934 şi pînă în prima jumătate au pus la cale o parodie monstruoa continuă să dea mult de furcă condu Comentind situaţia creată In parti
unor maşini puternice apa urcă la lor relaţii ce trebuie să existe în să a justiţiei. La şedinţa tribunalului chişti drept „dovezi“. cătorilor UCD. dul lui Adenauer, corespondentul din
a anului 1953 aici au fost refăcute tre state şi popoare. Delegaţia Chiar de la începutul „procesului“ Bonn al agenţiei Reuter subliniază
înălţimi de 1 0 0 m şi chiar mai mult şi romînă cere pentru aceste motive militar, oare ti „judeca“ pe Julian Cu toate eă, după cum se ştie, A- că „problema succesiunii a aruncat
sau construite 129 lacuri de acumu Uniunii interparlamentare să Grimau, nu a fost audiat nici un era clar că soarta eroului poporului denauer a fost silit de partidul său partidul intr-un val dr divergenţe ca
condamne fără .rezerve discrimi martor. Nici unul dintre cei care în (UCD) să facă recent a dadaraţie pu re se adincesc permanent. Partidul
lare, 1659 staţii de pompare a apei, cursul anchetei au făcut „depoziţii“ spaniol este pecetluită şi că tribuna blică potrivit căreia începînd din a fost scindat, un grup al majorităţii
narea rasială şi să adreseze toto în scris, nu a fost citat la tribunal lul nu avea altceva de făcut deoît, toamna acestui an va renunţa la pos- propunind numirea Imediată a lui Er-
peste 3.800 km. diguri, . dată un apel stârnitor către toate hard ca succesor a lui Adenauer, iar
statele, spre. a se lua măsuri pentru audiere şi confruntare cu acu încâlcind cerinţele cele mai elemen DIN L A O S un alt grup, minoritar, dorind ca A-
Noi construcţii în capitala R.P. Mongole zatul. Mai mult dacît atît, nici o „măr denauer să rămină cancelar pînă la
eficace şi prompte pentru curma turie“ nu aparţine unui martOT ocular, tare impuse de justiţie, să consem ţa în posibilitatea menţinerii păcii în alegerile generale, care se vor des
ULAN BATOR 22 (Agerpres). — goliei au fost construite in aceeaşi pe rea acestei politici, oriunde se toate fără excepţie au fost bazate pe neze sentinţa capitală pronunţată an Laos, a arătat primul ministru. El a făşura in anul 1965“.
Oraşul Ulan-Bator, unde.sînt con rioadă străzi şi autostrăzi cu o su manifestă. relatări mai mult decit dubioase ale precizai că se va reîntoarce în Valea
centrate un mare număr de întreprin prafaţă de 115.000 m.p. şl s-au sădit terior in sferele înalte ale regimului. Roberf Kennedy despre
deri industriale, dă, potrivit ultime 2 1 0 .0 0 0 pomi şi arbuşti. . O perajiun i Ulcioarelor în următoarele două-trei
lor date statistice, 63,8 la sută din în a l« partizan ilor SITU A ŢIA zile pentru a avea noi întrevederi cu problema discriminărilor
treaga producţie industrială a R. P. Decernarea premiilor Lenin pe anul 1963 prinţul Sufanuvong. rasiale în S.U.A.
Mongole. întreprinderile industriale din O m an VIENTIANE 22 (Agerpres). —
aie oraşului Ulan-Balor şi-au depăşit —M O S C O V A 21 ( A g e r p r e s ) . TASS B ru n o P o n le eo rv n , m ed icu l N ik o la i La 21 aprilie, primul ministru al Intr-o cuvîntare rostită la postul de WASHINGTON 2 2 (A gerpres)._
CAIRO 22 (Agerpres). — guvernului naţional de coaliţie din radio „Vocea Patet Lao“, prinţul Su In cadrul unui interviu televizat ca
planurile de producţie în primii doi tra n s m ite : P e tro v , c ile va g ru p u ri . d e s p e cia liş ti După cum se arată în comunicatul Laos, prinţul Suvanna Fuinma, a făcui fanuvong a declarat: „Primul minis re a avut loc la 2 1 aprilie, ministrul
primit la 21 aprilie de reprezentanţa o vizită în Valea Ulcioa-relor, unde a tru şi cu mine am recunoscut că con de justiţia al S.U.A,, Robert Kennedy,
ani ai actualului cincinal (1961 — C o m ite tu l p e n tru d ecerna rea p re m ii şic a r e a u c r e a t n o i m a ş in i u tila je , au de la Cairo a imamatului Omanului, avut întrevederi cu prinţul Sufanu- flictele oare au luat naştere in Valea s-a referit din nou la problema discri
1965), iar în anul 1962 ele au dai e- lo r L e n in a a cord a i p re m iile p e a n u l partizanii din Oman au doborit un vong, vicepreşedinte al guvernului Ulcioarelor sînt o problemă internă minării rasiale din S.U.A., declarind
conomiei naţionale o producţie a că 1963 în d o m e n iu l ş tiin ţe i, te h n ic ii, l i o b ţin u i n o i s o iu ri de c u ltu ri a g ric o le avion englez în apropierea oraşului naţional de coaliţie şi preşedinte ai şi că ele au fost determinate de a- că aceasta pune în cauză „prestigiul
te ra tu rii şi a rtei. Kuryat. Partizanii au atacat, de ase Comitetului Central al partidului Neo meslecul trupelor generalului Fumi Statelor Unite in lume“. Ministrul a-
rei valoare a depăşit cu 139 milioane şi s -a u d istin s în d o m e n iu l in d u s trie i menea, portul militar englez din Da- Lao Haksat, precum şi cu alţi con Nosavan în rîndul neutraltştilor“. El a merican a arătat că „este dificil pen
P e n tru lu c ră ri re m a rca b ile în d o m e kami şi o patrulă militară engleză ducători ' ai acestui partid. Suvanna adăugat că în cursul întrevederilor tru noi să ne adresăm restului lumii
tugrici pe cea realizată în republică ch im ice , rn ed icin ei. in interiorul tarii. Fumma s-a reîntors in aceeaşi zi la sale cu primul ministru s-a căzut de şi să spunem că eredem tn constitu
In cursul acestor operaţiuni un Vientiane. F.1 a dedarat ziariştilor că acord să se organizeze noi întreve ţia Statelor Unite, în declaraţia de
în .anul 1960, , C in c i p re m ii au fost d ecerna te oa transportor blindat a fost distrus şi în cursul convorbirilor sale cu prin deri „pentru a căuta în comun so independenţă şi In egalitate alita
In perioada anilor 1961 — 1962 la ciţiva soldaţi englezi au fost ucişi. ţul Sufanuvong şi ceilalţi conducă luţiile necesare consolidării solidari timp cît tratăm o parte a propriei
m e n ilo r . i c cultură.. A u fo s t d is tin ş i tori ai partidului Neo Lao Haksat a tăţii dintre cele două forţe patrio noastre populaţii ea pe nişte oameni
Ulan-Bator au fost construite peste MARI INCENDII fost examinată situaţia creată în V a tice indispensabile menţinerii guver inferiori“.
2 0 0 obiective cu destinaţie producti n iu l ş tiin ţe i şi te h n i? ii au .fast d f t t r * pfT p re m iu l p o e ţii S a m u il. M a r - lea Ulcioarelor. „Am convenit, a de nului de coaliţie şi păcii“.
n o te 19 p r e m ii L e n in m m e n i l m d e clarat Suvanna Fumma, să ne păstrăm Robert Kennedy a subliniat că du
vă şi social-aulturală, precum şi noi şak şi R asul G a m z a to v d in D a gh esta n calmul". A fost realizată o înţelegere pă părerea sa, incidentale rasiale vor
cu privire la o încetare a focului. continua să se producă în Statele Uni
cartiere de locuinţe. In capitala Mon ştiin ţă , in g in e rilo r, s p e cia liş tilo r in d i (C ă irca zu l d e n o rd ), p re cu m şi tin ă ru l „Trebuie să punem capăt luptelor te încă mulţi ani de acum înainte,
fe rite ra m u ri in d u s tria le . P rin tre lă u - pentru a găsi o soluţie satisfăcătoare Înainte ca să poată fi realizată o e-
s c riito r d in K irg h iz ia . C in g h iz A itm a pentru tofi. Nu ne-.am pierdut speran galitate deplină, „Asemenea inciden
te, a spus el, se vor desfăşura in
rc u ti s in i e co n o m is tu l E v g k c n i V a rg a , to v , p ic to r u l. rus P a v e l K o rin şi s cu lp Alabama şl Mississippi, la Chicago si
m a te m a ticia n u l llia V ck u a , fiz ic ia n u l in toate regiunile tării, întirucît aceas
to ru l litu a n ia n G h ed im in a s lo k u b o n is . ta nu este o problemă care se limi
tează numai la o singură regiune a
S c u r t e ştiri @ Scurte ştiri # Scurte ştiri # Scurte ştiri S.U.A.“
MOSCOVA. — După cum relatea ţiile de prim-ministru. In noul guvern SANTIAGO DE C'HILF. — Agenţia ÎN S.U.A. Dificultăţile !mi«pliialc ie
ză agenţia TASS, regizorul Samson Paul Martin este ministru al aface Prensa Latina anunţă că îa 21 apri gnfenial coügolcz In parlament
Samsonov a terminat filmul „Trage rilor externe, C. M. Drury, m’nistru lie, la Santiago de Chile a iost con -N E W Y O R K 2 2 ( A g e r p r e s ) .
dia optimistă", după piesa cu ace al războiului, şi Walter Gordon, mi stituită „comisia chiliana de spriji NEW YORK 22 (Agerpres). — tantii opoziţiei acuză guvernul Adou
laşi titlu de Vsevolod Vişnevski. nistru de finanţe. nire a luptei pentru democraţie in L a 20 şi 21 a p rilie în m a i m u lte Primul ministru ai Congoului, C. la că intenţionează să dizolve ac
Această piesă, cu o istorie scenică Venezuela" din care fac parte re s t a t e d i n S . U . A . şi. î n î m p r e j u r i m i l e Adoula, nici n-a reuşit bine să reor tualul parlament şi să fixeze noi ale
de 30 de ani şi considerată în dra J. Diefentaker, ! fostul prim- prezentanţi ai organizaţiilor sindica oraşuTui N e w Y o rk s-a u p rod u s m a ri ganizeze guvernul cu ajutorul căruia
maturgia sovietică drept clasică, a ministru al Canadei din >, iunie le, studenţeşti şi ale tineretului din in c e n d ii p ro v oca te , d u p ă r it se p are, geri, După cum se ştie, tn actualul
iust ecranizată pentru prima oară. 1957, rămine liderul opoziţiei in Chile. d e fo c u rile de ta b ă ră a p rin se d e p e r spera să pună capăt crizei politice, parlament, îndeosebi în Camera re
Scenariul filmului a fost scris de re noul parlament. După Cum rela soa n ele ca re ieşiseră la .o d ih n ă . D u p ă că soarta noului său cabinet a şi fost
gizorul Samsonov, în colaborare cu tează agenţia United Press Interna CALCULTA. —- Ca urmare a ciclo cu m tra n s m ite a g e n ţia U P l . peste 100 supusă unei încercări serioase. prezentanţilor, este foarte puternică
Sofia Vişnevskaia, văduva drama tional, Lesler Pearson, luînd cuvin- nului. care s-a abătut la 19 aprilie d e lo c u in ţe şi a lte c lă d iri au fost m is opoziţia faţă de politica externă şi
turgului. Ei au folosit primele va tul cu prilejul depunerii jurămîntu- asupra regiunii de nord-est a Indiei, tu ite d e f lă 'ă r i. in in su la S la le n , si Simbătă noaptea, in Senatul parla internă a guvernului căruia i-ar fi
riante ale piesei, jurnale 'şi scrisori, lui, a declarat ca va depune efor in statele Assâm, Bihar şi Bengalul tu a tă in apt o p ic rc de N e w Y o rk . mentului congolez a tost pusă Ia vot
păstrînd însă compoziţia, episoadele turi pentru a obţine focoase nuclea de vest au fost distruse, după cum moţiunea de neîncredere în noul gu acum foarte greu să treacă prin par
de bază şi caracterizările personaje re în vederea înzestrării forţelor ar relatează agenţiile, de presă, 15 loca In s ta lu l N e w J e rs cy . p e s te 3.500 de vern. Rezoluţia a fost respinsă doar lament o seria de proiecte de lege
mate ale Canadei şi a pledat pentru lităţi. Şi-au pierdut viaţa 130 per p ersoa n e au tre b u it să fie e va cu a te d in cu o majoritate de 7 voturi. şi îndeosebi noua constituţie care pre
lor făcute de autor. relaţii „cît mai prieteneşti cu pu soane, iar alte 700 rănite. Mii de lo lo c u in ţe le lo r, în tim p ce sute de case verle federalizarea tării.
tinţă“ cu Statele Unite. cuitori din aceâstă regiune au rămas şi m ii d e h e c ta re d e p ă d u ri au ars. In Camera reprezentanţilor, unde
LONDRA. — Intr-o declaraţie dală fără adăpost. D ou ă persoane au p ie rit. O fic ia lită ţi opoziţia este deosebit de puternică,
publicităţii la Londra, la 21 aprilie, ANKARA. — Agenţia France Pres- lo c a le au a n u n ţa t că, d u p ă c il se p a re, voiul in legătură cu această moţiune
cunoscutul filozof britanic şi luptă se, citind ziarul turc „Millivet", ‘ LONDRA. — Presa engleză rela „acestea au fo st cele m a i d is tru g ă to a a fost aîhînat pe un termen nedeler-
tor pentru pace, lordul Bertrand Rus- anunţă că cinci ofiţeri, apartinind tează că un tnilitar american înar re in c e n d ii d in is to ria s ta tu lu i N e w nrinat.
sel şi-a exprimat protestul hotăril unităţilor staţionate în provincie, au mat cu uo revolver, a terorizat în J c rs e y “ . M ii d c h e cta re de p ă d u ri şi
faţă de acţiunile autorităţilor gre fost areslati din ordinul autorităţi n u m e ro a s e lo c u in ţe au fo s t d is tru s e in Moţiunea a fost prezentată In Se
ceşti luale împotriva partizanilor păcii lor militare din Ankara. Se bănuieş seara zilei de 19 aprilie personalul s ta te le V ir g in ia . O k la h o m a şi M â in e . nat de un grup de deputaţi — re
englezi care au sosit în Grecia pentru te că aceşti ofiţeri, împreună cu al P o tr iv ii u n or a p re c ie ri p ro v iz o rii, p a prezentanţi ai opoziţiei. Motivînd mo
a participa la marşul antinuclear ţii care au mai fost arestaţi recent bazei americane de la Scalthorpe g u b e le se cifrea ză , la c îtc v a sute de ţiunea, senatorul Kikaka, din partea
Marathon—Atena, interzis de auto ar face parte dintr-o organizaţie m ilio a n e d c d o la ri. partidului solidarităţii africane, a a-
rităţi. Agenţia Reuter relevă că care urmăreşte să ’ incite la revoltă (Norfolk). După cum scrie ziarul euzat guvernul că „sabotează activi
membrii delegaţiei pacifiştilor brita armată împotriva regimului. Cei cinci tatea parlamentară“ şi a dedarat că
nici, condusă de Pottle, secretarul ofiţeri au iost aduşi duminică seara „Evening Standard", schimbul de Adoula a reorganizat cabinetul „din
lui Russel, au fost arestaţi şi maltra la Ankara, unde urmează să fie an iniţiativa puterilor străine“. ReprJzcn-
taţi de poliţia greacă, după care au chetaţi. focuri pe teritoriul bazei a continuat
fost expulzaţi din Grecia. Evenim entele din Iordania
STOCILKOLM. — După cum trans trei ore. Funcţionarilor englezi li s-a
OTTAWA. — La 22 aprilie, Lesler mite agenţia Associated Press, 150
de membri ai parlamentului suedez ordonat fsă nu iasă din case. Zvo
Fearson. liderul partidului liberal, au semnat un protest împotriva po
care a obţinut cele mai multe vo liticii de apartheid practicată de au nuri alarmante s-au răspîndit în n u
torităţile rasiste din Republica Sud-
turi în recentele alegeri din Canada, Airicană. dul locuitorilor satului vecin care nu
a depus jurămintul, preţuind func aii uitat încă incidentele din 1958
de )a aceeaşi bază, cînd un soldat
american care şi-a pierdut minţile,
ameninţa că'va face să explodeze o
bombă atomică.
D E N T E S Ş l GIMNASTICA AMMAN 22 (Agerpres). — prăştiate numeroase manifeste, pre
cum şl scrisori de ameninţare la a-
Spectatorii televiziunii din Gua le ca „o campanie de calomniere graţie. Apoi, cu faţa crispată de Agenţiile occidentale de presă dresa regelui Hussein şi a conducăto
temala au a\oit recent posibili comunistă dirijată de la Havana efort, Ydigoras pune coarda îna transmit noi amănunte în legătură cu rilor Iordaniei“ şi că „in principalele
poi pe tava de argint. Lacheul evenimentele din Iordania, ca urmare regiuni ale ţării autorităţile iordanie-
tatea să asiste la o emisiune ne împotriva guvernului „democrat" se îndepărtează plin de demnita a dizolvării parlamentului care a re nc au instituit restricţii de circulaţie".
te, iar preşedintele anunţă publi fuzat să acorde votul de încredere
programată de satiră şi umor, a din Guatemala", pe ecranele, tele cul telespectator cu figura cea şefului guvernului. Regele Iordaniei, Agenţia France Presse precizează
mai serioasă : „Astfel am dovedit Hussein, a numit un guvern de tran că paza Ia toate clădirile publice a
cărei savoare plină de efect, du viziunii s-a putut apoi urmări o deci că preşedintele republicii es ziţie în frunte cu unchiul său, Al Şe fost întărită cu unităţi de poliţie şi
te suficient de sănătos şi viguros rif Hussein Ibn Nasser în vîrstă de armată. Se anunţă că trupe şi auto
pă spusele unui martor ocular, scenă descrisă în felul următor pentru a conduce încă mult timp 70 dc ani. camioane blindate patrulează pe stră
destinele Guatemalei. Dc altfel, zile capitalei Iordaniei, împrăştiindu-i
reporterul ziarului „Süddeutsche de „Süddeutsche Zeitung" : „Un eu fac în fiecare dimineaţă un Această nouă criză ministerială, su pe participanţii Ia demonstraţii care
duş rece". bliniază agenţia France Presse, survi cer aderarea Iordaniei Ia Federaţia
/.eilung", „ar fi făcut să păleas ne înlr-un moment deosebit de cri Arabă-tripartiiă. Duminică dimineaţa
. După cum se ştie însă.. în ciu tic pentru Iordania. In vestul tării şi trupele Legiunii arabe au deschis fo
că de invidie pe orice redactor da acestei prezentări originale a îndeosebi la Ierusalim au loc mari cul împotriva demonstranţilor. In ur
forţei sale fizice, Ydigoras Fuen manifestaţii in favoarea unităţii ara ma ciocnirilor dintre demonstrând şl
şef al unui post de televiziune". NOTA tes a trebuit:, la numai cîteva zile, be. Aceeaşi agenţie, reiuind o infor trupe, peste 130 de persoane au fost
să lase fotoliul prezidenţial lui maţie a postului de radio Cairo, arată ucise sau rănite. La Ierusalim demon
Protagonistul principal ai aces Enrique Peralta. că „manifestaţiile îndreptate împotri straţiile au avut un caracter deosebit
va regelui Hussein s-au desfăşurat şi de violent. Legăturile telefonice aie
tui spectacol nu a fost un oare EXTERNĂ Dacă Fuentes şi-a putut demon în cursul zilei de duminică in foaie Iordaniei cu celelalte ţări au fost in
stra starea fizică la televiziune, regiunile Iordaniei“. Potrivii postului bună parle întrerupte.
care, ci însuşi fostul dictator al şubrezenia regimului său a fost a- de radio egiptean care transmite şttrl
tîh de evidentă incit el a trebuit parvenite de la Damasc, „noul prim- Ziarele din Damasc, arată agenda
Guatemalei. Ydigoras Fuentes. lacheu în, livrea prezintă preşe să fie înlocuit de urgenţă cu o ministru iordanian a ordonat intensi Reuter, afirmă că „regele Hussein es
dintelui Ydigoras pe o .lavă .de altă marionetă. ficarea represiunilor împotriva mani le pe cale de a abdica". Aceeaşi agen
Simţind că i se apropie sfirşi- argint o coardă lungă de circa 2 festanţilor. fn diferite regiuni ale ţă ţie, reluînd o ştire din ziarul „Al-Ah-
tul perioadei de dominaţie şi do i F. TH ALER rii au fost operate numeroase ares ram", arată că „situaţia din Iordania
rind să dezmintă afirmaţiile unor metri; şeful de stat, în vîrstă de tări“. Postul de radio Cairo, adaugă
adversari politici că ar fi un om 67 de ani, se ridică ţeapăn de pe c3 „în oraşele Iordaniei au fost îm tinde să se transforme înlr-o revol
bătrin şi bolnav', incapabil de a tă armată generală“.
rezolva problemele care se pun fotoliul prezidenţial, apuc'ind Mii de cetăţeni americani au de monstrat pe străzile principale ale
în faţa ţării, Ydigoras a acordat coarda de ambele capete şi înec oraşului New York, cerfnd retragerea trupelor americane din Vietna
la Casa Crema, palatul preziden . pe să .sară în .modul cum o- fac mul de sud şl Încetarea „războiului nedeclarat“. Manifestanţii purtau
pancarte cu inscripţiile: „Trupele S.U.A. să părăsească Vietnamul", „Jos
ţial, un interviu televiziunii din fetitele sau boxeri ambiţioşi timp mtinile de pe Vietnam !“, „S.U.A. să nu sprijine tirania din Vietnamul
de sud , „Jos cu militarismul“, „Vr em de lucru, Iar nu război“ ctc.
Guatemala. După ce a calificat de ore întregi, deşi el a realizat
zvonurile in privinţa sănătăţii sa acest lucru poate cu mai puţină
*** " * ” *•'¦ *¦ ' W W T “ ' >” ‘ ™ * • « W • » " * * * « M W O«"*'*" M - H t » . din « noiembrie m g . - w , pol!t, „ lcl M„ . I ~
