Page 77 - 1963-04
P. 77
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, L'N'ffl-VA 1 f: ; ; ; A - q â ; y >. ; “ % 4
mulsocialismului 4 J I 5 ţ3 t
im s^M ^m m m äm
1 ti*iii
Anul X V Nr. 2590 M IERCURI 24 A P R ILIE 1963 4 pagini 20 bani
laaawgretraBimtaraiatra'jg^TOai
/% ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=m i=ii=n=iij
N SNTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI R e p ic a re a ră s a d u rilo r in g lii- I
v e re n u tritiv e con stitu ie o m e
to d ă e fie a ce p e n tru s p o rire a
Ccnlr !bufia lăcătuşului de revizie C u c ît m a i puţin p ro d u c ţie i d e leg u m e.
co m b u stib il I N F O T O G R A F IE : L e g u m i
T Cit mai multă energie cu chel c u lto rii d e la G .A .S . B irce u
} tuieli cit mai puţine — acesta
este angajamentul muncitorilor, in con fe cţio n e a ză g h iv e ce * n u triti
4 S-h i n l i m b l a t z i l e l e t i c n i t e . L n - ginerilor şi tehnicienilor de la cen
t4 t ă l i t y d P e t r u R a d u d e Iu r e v iz ia nu v ă :u n im ic . M a i lo v i de c î- trala termo-eleclrică din Paroşeni. v e eu a ju to ru l n u c i m a şin i de I
4 d e v a g o a n e d in P eşti} avea de v e In acest scop ei se străduiesc să în
4 rific a t un gru p de vagoa ne ce teva o r i cu cio ca n u l. „ N u , au zu l treţină agregatele mereu în cea mal m a rc p ro d u ctiv ita te .
4 to c m a i ieşise d in c o m b in a t. C a de bună stare de funcţionare, să exe
nu m ă în ş e a lă ' îşi spuse el şi fă ră cute numai reparaţii de bună cali
i o b ic e i e l ş i-a lu a t s cu le le şi a p o r tate şi mai ales să reducă la ma
n it la treaba a m a i ş o vă i îşi n o tă in g ra b ă n u ximum consumurile specifice. De = 11= 11= 11= 11= 11= 11= 11= = ! 1= 11= 11=
S e op reşte la fie ca re b o g h iu , b a fapt, toate acestea, sînt criterii prin
te cu c io ca n u l, a scu ltă a ten t, m a i m ă ru l v a g o n u lu i: 660.213 şi p r o p u cipale ale întrecerii socialiste pe
b a te od a tă , se u ită la to a te p ie care o desfăşoară in cinstea zilei
se le a b ia a p o i se în d u ră să tre a se să f i r scos d in c ir c u la ţie . de 1 Mai. Iar cea mai bună" do Toate forţele
vadă a faptului că au aplicat mă Sa sem ăn atu l porum bului
. -c ă m a i d e p a r t e . E s te e x p l i c a b i l . 1 In tr-a d e v ă r, la o ce rc e ta re m a i suri bine gîndite şi şi-au organi Adunări co n sacrate
zat bine munca pentru a obţine rea aniversării naşterii
sig u rîn d c irc u la ţia p ro d u s e lo r iu a m ă n u n ţită s-a con sta ta t că v a g o lizări frumoase o constituie depăşi
bu n e c o n d iliu n i c o n trib u ie la o b rea considerabilă a planului de
ţin e re a u n o r su ccese fru m o a s e ia n u l avea un d e fe ct ascuns. Lăsat producţie dc ia începutul anului şi
cin ste a z ile i d e I M a i. pină in prezent şi înregistrarea li
in g a rn itu ră , a r fi p u tu t p ro d u c e nei economii de combustibil con
D e d a la aceasta, la u n u l d in tre venţional in primul trimestru de
v a g o a n e i se p ă ru ce v a suspect. L o d e ra ieri, s tra n g u lă ri în c irc u la ţie şi peste 1970 tone. numără Vasile Dina, Spieilhaupter lui V la d im ir ilici L en in
v itu r ile d e cio ca n p a rcă n u sco Wilhclm şi alţii.
teau su n etele o b iş n u ite . S e a p li in u ltim ă in sta n ţă , s tra n g u lă ri în P e graficul în tre c e rii Cu 8 fraefoare
că sub va gon şi cercetă cu p riv i DOINA RUSET
p la n u rile ilc p ro d u c ţie a le c o le c Colectivul fabricii chimice din O- Pentru cultura porumbului colecti corespondentă
,r e a f i e c a r e c e n l i m c n l r u d e o s ie d u r răştie şi-a depăşit anul acesla pla viştii din Daia au destinat o supra
tiv e lo r de m uncă care a ş te p ta u nul de producţie lună de lună. In faţă de 570 ha. In scopul obţinerii de In doua schimburi In aceste zile în întreaga re- Yuşdea, secretar al Comitetului
plus, s-a străduit să realizeze cît recolte sporita, pe o mare parte din giune au avut loc numeroase regional Hunedoara al P.M.R., a
în că rcă tu ra . P lin fa p ta lu i. lă că in,ii multe economii la materii pri această suprafaţă s-au administrat în Colectiviştii din satul Boz, raionul adunări consacrate celei cle-a vorbit despre viaţa şi opera ma
me şi cheltuieli de fabricaţie. Pen grăşăminte naturale. De asemenea, llia, au planificat să însămânţeze cu 93-a aniversări a naşterii lui relui Lenin, învăţătorul şi con
tuşul de re v iz ie P e tru R ad u a e v i tru aceasta a valorificat toate de- încă din toamna trecută, pe suprafeţe porumb 170 ha. Pentru a inia tura de Vladimir Ilici Lenin. La adunări ducătorul genial al proletariatu
şeurile recuperabile şi a căutat să întinse s-au executat .arături adinei. calajul intre lucrările de pregătire a au participat un mare număr de lui internaţional. Expunerea a
ta t to a te aceste n e a ju n s u ri. D re p t îmbunătăţească mereu metodele teh Avind asigurată din timp sămânţa clin terenului şi semănat, pe cele trei trac oameni ai muncii din oraşele şi fost subliniată în repetate rin-
nologice. Aşa se face că la sfîrşilul soiurile de porumb care. in condiţiile toare aflate la gospodărie's-a organi satele regiunii Hunedoara. In duri de îndelungi aplauze.
lă s p la tă , u n ita te a C .E .R . de ca re primului trimestru a reuşit să în de sol şi climă ale gospodăriei dau za1 lucrul in două schimburi. Avind cadrul adunărilor s-au făcut ex
registreze pe graficul întrecerii, pe cele mai ridicate producţii, precum asigurată săminta necesară clin soiu puneri care au evocat viaţa şi La adunarea oamenilor muncii
a p a rţin e l-a p rop u s p e n tru p re m ie lingă depăşirea planului de produc şi suprafeţe însemnate de teren pre rile HD 102, 2011 şi 103, şi folosind activitatea lui Vladimir Ilici din oraşul Lupeni, a luat cuvîn-
ţie şi a productivităţii muncii, o gătite, colectiviştii, cu sprijinul me raţional mijloacele de care dispun, Lenin, întemeietorul partidului tul tov. David Lazăr, membru al
re e x ce p ţio n a lă . economie la preţul de cost de canizatorilor, au trecut ta semănatul colectiviştii au reuşit ca in scurt timp comunist şi al stalului sovietic, biroului Comitetului regional
950.000 lei. porumbului. In citeva zile de la în marele conducător al mişcării Hunedoara al P.M.R., prim-secre-
(După o scrisoare do la co de la începerea semănatului sa cul mondiale comuniste şi munci tar al Comitetului orăşenesc Pe
respondentul nostru D. ZUBA) Cele mai bune rezultate le-au ob ceperea acestei lucrări colectiviştii au tive porumbul pe mai mult de 60 toreşti. troşani al P.M.R. Asemenea adu
ţinut colectivele secţiilor t-a chi insăinîntat porumbul pe aproape 2 0 0 hectare şi să pregătească alte 60 hec nări au avut Ioc şi în oraşele
Pentru constructori—materiale de calitate mică şi a Ill-a mecanică. In sala clubului sindicatelor Sebeş, Călan, Cugir, Haţeg, în
ha. Pentru a asigura un ritm susţi tare teren. Cele mai bune rezultate din Gurabarza au fost prezenţi întreprinderi, instituţii, şcoli, la
Colectivul atelierului de tîm- buţie însemnată la obţinerea Zilele acestea întrecerea intre di in efectuarea acestor lucrări le-au ob peste 400 muncitori, tehnicieni căminele culturale de la sate.
plărie Livezeni clin cadrul I.I.L. acestor succese au adus brigă feritele colective de muncă ale fa nut la insăminţări, 3 din cele 8 trac ţinui tractoriştii Petru Ciroza, Ghiura si ingineri de la E. M. Barza,
„6 August“ Petroşani a îndepli zile concluse dc Ovidiu Şandru, bricii continuă cu o deosebită însu Rudolf şi Aure! Iordache. uzina dc prepararea minereuri Adunările consacrate aniver
Napoleon Costescu şi altele. fleţire. Drepl urmare, după două de toare aflate la gospodărie sini fo'o- lor, atelierele centrale, uzina sării naşterii lui V. I. Lenin au
nit sarcinile de plan pe primul cade ale lunii aprilie, pe graiicse M, ŢIC electrică. Luînd cuvin tul în ca fost urmate de programe cul
Succese asemănătoare au obţi putea citi o depăşire a planului pro site la semănat, iar celelalte la pre T. ŞTEF drul adunării, tov. Gheorghe turale in care s-a scos în eviden
trimestru al anului înainte de nut şi muncitorii unităţii poli ducţiei globale cu 5,4 la sută. corespondenţi ţă viaţa şi opera marelui Lenin.
termen. Binalele trimise spre grafice clin Petroşani. gătirea terenului.
şantierele de construcţii au fost I. CHIRAŞ P. PĂCURAR
de mai bună calitate. O contri corespondent
corespondent
Z irtic se îr.să-nînîează La G. A. C. O brigadă de tineri entuziaşti
cile 4 0 ha. din Ludoş şi Guşti
Membrii gospodăriei colective clin Corespondentul nostru Oclavlan A ii t e r m i n a t e u I u t i i c u r ş u r i l e ş c o v u m în c e p e să în s ă in in (iîm p o r u m b u l.
Miercurea, raionul Sebeş, au trecut Mîndruţă ne informează că gospodă
cu toate forte!.' la semănatul porum riile colective din satele Guşii şi Lu- lii p ro fe s io n a le de m eca n ici a g ric o li A i e e le rin d m o to riii. Io n M a reş a li
bului. Din cele 9 tractoare permanen doş au mobilizat toate tortele la in- d i n A l b a I n i ia . V i r st a. i n t r e 17 şi
tizate ia gospodărie, trei sini folo săminţarea porumbului. Pentru execu îşi co n tin u ă lu c ru l. C o rn e l C ro z a ,
site la semănat şi şase la pregătirea tarea acestei lucrări în timpul optim
terenului. MobiPzuul toate tortele şi se fo’osesc din plin tractoarele de la 20 d e u n i. I o t i utc/n işli. S in i d in O c e l cu re p ro v o ca s e d !s cu fia d e m a l
mijloacele de care dispun, colectiviş S.M.T. Miercurea, precum şi mijloa buba, ra io n u l Sebeş şi deservesc gos
tii însămintează zilnic cile 40 hectare cele proprii ale gospodăriilor. In te p o d ă ria iid e c liv ă d in lo c a lita te . sus. ră m a se p u ţin p e g în d u ’ i. P r i v i
cu porumb Pină acum au fost însă lul acesta la G.A C. din Gusu s-a în
mânţate l 10 hectare.• ;'d:>i cele 370 P rie te n ia d in tre ei. în c e p u tă pe o d a lă în sp re s a lu l p este ca re se
planificate. sămânţat porumbul pe mai mult de b ă n c i l e ş c o l i i d e S a n i d i n s u l. ii
80 ha. Pină in prezent la efectuarea c o n t i n u u l I ii ş c o a la a g r i c o l ă . E r a m a i lăsa în s ria re a . S trîn s e r it p u te re v o
Printre tractoriştii care s-au evi lucrărilor de pregătire a terenului şi
denţiat in executarea lucrărilor do la semănat sini colectiviştii Laurean la n u l si bă g ă in v ite ză . F a ru rile de
pregătire a terenului şi la semănat se
Stroie, Nicolaie Burgheza», loan Se la tra c to a re le to n d ase d e N icn la e
cui, de la G.A.C. Gusu, precum şi bri
găzile conduse de Ilie Muntean, Ilie m u lt o p rie te n ie u c o p ilă rie i. In trin d S te i. Io n D ra g tn iiir. Io n Ş te f şi C o r -
Luca şi Ifie Nan, ele la -Ludoş. • ¦
in p ro d u c ţie , tin e r ii s-a u m a tu riza t v in G roza p ă rra ii n işte lic u r ic i u r i
insă. P r ie te n u l lo r u că p ă ta t un n o u aşi s c lip in d in iu l m ie rie.
c o n t i n u i ... A d o u a z i în zori. t r a c t o r i ş t i i ,
— Io a n e , cu d in i o fu gă p in ă in st rîn ş i ro a tă in ju r u l b r ig a d ie r u lu i
p leci... în c ă se
s u l. Ş t i I ii... Io n P e trrs e ii şi a la i P a trie lw C r o
— E u z ic să nn za, m e m b ru a l c o n s iliu lu i d c c o n d u - 0
m a i p o a te lu c r a şi e s te p ă c a t să ic r e d in G A .C .. au s ta b ilit ..o rd in ea
p ie rz i tim p u l. T u ş tii că d im in e a ţă
d e b ă la ie ' în ve d e re a in s ă m în lă rii
p o ru m b u lu i. S -a s ta b ilit ea Io n D ra -
Cu 6 zile înainte de termen g o m ir să c o n tin u e să lu cre z e la
Intensificînd întrecerea socia ara t, ia r C o r v in G ro z a la d is cu it ;
listă, organizîndu-şi munca în
_________________ Hal e e iliil!i, la in s ă m în la t...
bune condiţiuni, echipele de zi
mm 21 a p r ilie 1963, s ca ra ... V a s ile
dari, mozaicari, instalatori, tîm-
plari, zugravi şi vopsitori care G ro z a , p re ş e d in te le G .A .C .. îm p re u
au lucrat la blocul E 2, cu 30 a-
partamente. au reuşit să termi nă cu tra c to riş tii făceau un scurt b i
ne această lucrare cu 6 zile îna
inte de termenul contractual. Constructorii desfăşoară o muncă intensă la n I al re a liz ă rilo r.
Prin calitatea lucrărilor exe — D e ci, în n u m a i 5 zile am re u
cutate dc echipa dc zugravi con
dusă de Gheorghe Berciu, de in ş it să în s ă m in fă m 177 ha. cu p o
stalatorii sanitarişti conduşi de
Pavel Pantelimon şi caloriferiştii l e şantierul de construcţii nr. 7 T.R.C.H. Lupeni se desfăşoară o nr. 7 clin Lupeni a luat iniţiati ru m b . zise p re ş e d in te le . C it d e sp re
lui Achim Comşa, la recepţia e- susţinută muncă. Întreg colectivul es le. mobilizai pentru a da viată an va de a institui cu şefii de bri ca lita te , p in ă a cu m s în tem iiiu l!tim ili.
fectuată recent de beneficiar, gajamentului de a construi fiecare bloc mai repede, mai bine. găzi şi ceilalţi muncitori un
pentru lucrarea efectuată, s-a a- curs de instruire, privind o sc — F ifi fă ră g rijă . N ic i de acum
cordat calificativul bine. rie de procedee tehnice noi de
muncă de mare randament, care în a in te b ă ie fii nu s -o r fa ce de ru
Anga\j»mente mobilizatoare se vor folosi pe şantier, la e-
xecuţia lucrărilor de zidărie, ten şin e, in te r v e n i Io n P etrescu , şefu l
Luînd în acord global lucrări cuieli, montări de parchet, fini d c b riga d ă .
le de construcţie de la blocul termine execuţia zidăriei blocu termenul clin graficul de exe
H cu 40 apartamente, brigada lui cu 15 zile înainte de terme cuţie. saje interioare la zugrăveli şi — A n g a ja m e n tu l tre b u ie respec
de zidari condusă de Vintilă Vie- vopsitorii cu materiale pe bază
ru şi-a luat angajamentul ca să nul slabiiit în graficul de exe In luna martie în întrecerea ta t. P in ă Ia 30 a p r ilie v a tre b u i să
cuţie. Pentru a-şi putea îndeplini socialistă cel mai bun rezultat de polimeri etc.
l-a obţinut brigada condusă de Aceste cursuri au început la în s ă m în fă m to a te ce le 560 d c h e cta
angajamentul luat, la începutul Vintilă Vieru, cafc şi-a îndepli
lunii martie, Vieru Vintilă îm nit sarcinile de plan în propor 1 aprilie şi s-au ţinut o dată pe re p la n ifica te .
preună cu brigada sa a lansat o ţie de 106 la sută, dînd lucrări
dc bună calitate, în timp ce săptămînă, cîte două ore. La D u p ă p le ca re a p re ş e d in te lu i, şefu l
chemare la întrecere brigăzii Constantin Stoica cu brigada sa
conduse de Constantin Stoica ce a realizat o depăşire a sarcini sfîrşitul lunii aprilie, brigăzile de b rig a d ă îşi p r iv i to va ră ş ii. N ie i
lucrează la blocul B 5, cu 40 a- lor de plan de 2 la sută. Pe lu vor efectua o demonstraţie
partamente, care de asemenea na aprilie ambele echipe au ob u n u l n u pă rea ob osit.
ţinut realizări bune, întrecerea practică, pc meserii, după care
P e ş a n tie ru l d c c o n s tru cţii nr. I a l l.C .S . H u n ed oa ra lu crea ză şi b ri s-a angajat să termine lucrările continuînd. — Ş i-a c u m b ă ie ţi, fu ga acasă. V ă
de zidărie cu 15 zile înainte de se va trece la generalizarea a-
g a d a d c in s ta la to ri con d u să d c ! i i i U ră n iş lca n u . Ş e fu l de b rig a d ă s p r iji Curs de instruire ccstor metode în vederea e- o d ih u i(i şi d im in c a fă la treabă:..
linuare a condiţiilor de lucru, fectuării unor lucrări de calita
n ă j e c e ila lli m u n c ito r i in însu şirea m e s e riei. şi mai ales, pe întărirea disci Comisia de control tehnic de F o lo s in d fie ca re ceas bun de lu -
plinei muncii. Şi aceasta, la calitate de pe şantierul T.R.C.H. te superioară.
:/.V F O T O G R A F I E ' i o v . Vi;/ b r ă n iş l e a n u a ra tă s u d o ru lu i V a s ile toate secţiile. De altfel, spre c m , b rig uda a reu şit ca in n u m a i
sfîrşitul lunii în curs, vom avea
B a d e a c u m t r e b u ie e x e c u ta t u n cot. d c 0 0 g ra d e . o şedinţă de analiză la sediul 11 z ile s ă -ş i r e a liz e z e p la n u l pe
întreprinderii la care sînt invi
taţi să participe, în afara con c a m p a n ie in p r o p o r ţie d e peste 50
ducerilor tehnico-adminislrative,
la sută.
_ M u n c a lo r d e p in ă a cu m . este o
Cdo ce cheză şie că p in ă la 30 a p rilie , in
LA CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII? t r e a g a s.u lt r a f a l ă d c p o r u m b v a i i
v is u m in fa tă . M. RUGINESCU
Amilizîn(I temeinic
posibilităţile fiecărei secţii toţi secretarii organizaţiilor de
bază P.M.R. şi preşedinţii comi
întreprinderea noastră de ex lificate mai multe decît le era De menţionat că în urma a- tetelor sindicale de secţii. Este
plorări miniere este foarte răs- necesar, pe cînd altele duceau cestor măsuri situaţia a început necesar ca cu sprijinul organi
pîndilă, iar specificul muncii lipsă şi s-a redus o bună parte să se îmbunătăţească. La tri zaţiilor de partid şi de masă să
destul de greu. De aceea proble din personalul auxiliar. La sec mestru au rămas cu producti reducem la maximum numărul
ma creşterii productivităţii tre ţiile Certej şi Brad s-au asigu vitatea nerealizată doar două de absenţe nemotivate şi a a-
buie privită cu multă răspun rat condiţii pentru sporirea vi secţii : Poiana Ruscă-Teliuc şi baterilor de la disciplina tehno
dere. Cu ocazia dezbaterii cifre tezelor de înaintare în galerii Uricani. Rămînerea lor în urmă logică şi de producţie, să im
lor de plan pentru anul în prin dotarea fronturilor de lu se datorează şi unor cauze o- pulsionăm întrecerea socialistă.
curs s-a propus în acest scop cru cu un număr suficient de biective. La Uricani spre exem Vom urmări apoi dotarea tutu
constituirea unei comisii specia maşini de încărcat şi perfora plu, tocmai cînd aveam un vo ror fronturilor de lucru cu
le, alcătuită din cadre compe toare. S-a întărit asistenţa teh lum mai mare de lucrări de mijloace mecanice dc încărcare
tente, care să o analizeze cu nică la toate secţiile. La lucră montaj, timpul era ploios şi nu şi perforare. Acolo unde a-
toată minuţiozitatea şi să facă rile principale de la Teliuc şi s-au putut transporta instalaţiile.
propunerile cele mai eficace. Aşa Ghelar s-au întocmit grafice de La Teliuc şi Ghelar au apărut vem lucrări de foraj vom întări
se face că, în cursul lunii fe execuţie pe zile şi schimburi, s-a viituri mari de apă şi defec asistenţa tehnică prin ridicarea
bruarie, un grup de specialişti trecut la o reorganizare a bri ţiuni la utilaje. Totuşi, au exis gradului de calificare a sondo
din cadrul întreprinderii a tre găzilor şi introducerea de utila tat şi lipsuri interne printre care
cut pe Ia fiecare secţie în par je pentru evacuarea apelor. In nerespectarea întocmai a planu rilor şefi şi a maiştrilor, pentru
te verificînd gradul de califica vederea îmbunătăţirii transpor rilor de măsuri stabilite şi ne- prevenirea astfel a instrumen
re al oamenilor, încadrarea lor tului pe suitori secţiile Certej, urmărirea îndeaproape a tutu taţiilor şi vom căuta să aplicăm
la locurile de muncă, necesarul Brad şi Muncel au fost dotate ror indicatorilor. metode tehnologice specifice fie
de cadre pe unele şantiere şi cu trolii ş.a.m.d. In plus, s-a cărei situaţii în parte.
surplusul intr-altele, felul în care luat măsura ca în fiecare lună, Pentru îmbunătăţirea reali
se aplică planurile de măsuri la sediul întreprinderii, să se zărilor în viitor, la aceste secţii Am toată convingerea că a-
tehnico-organizatorice etc. Co ţină şedinţă cu toţi şefii de — cele mai mari din cadrul în nalizînd temeinic posibilităţile
misia respectivă a întocmit apoi secţii şi personalul ajutător pen treprinderii — a fost alcătuită o fiecărei secţii şi aplicînd întoc
planuri de măsuri pentru toate tru analiza- felului în care sînt nouă comisie, însărcinată cu stu mai măsurile ce se impun vom
secţiile şi un plan comun la traduse' în viaţă- planurile de dierea şi mai amănunţită a mă reuşi ca în scurt timp să nu mai
nivelul întreprinderii. Drept ur măsuri amintite şi în general, surilor ce vor trebui aplicate
mare, s-a făcut o redistribuire preocuparea conducerilor secţii pentru creşterea vitezelor de avem nici una cu productivita
a cadrelor între secţii, deoarece lor pentru creşterea productivi avansare şi a producţiei pe cap tea muncii nerealizată, iar re
tăţii muncii.
unele dispuneau de cadre ca de muncitor. In general, vom zultatul pe întreprindere să fie Ana Vinţeler esle muncitoare la fabrica „Vidra“ din Orăştie. Lucrînd la una din maşinile de tuns
merge pc îmbunătăţirea în con- îmbunătăţit simţitor. blănuri de la secţia de înnobilare, ea îşi depăşeşte zilnic planul cu 1 0 — 1 2 la sulă şi execută numai lu
crări de bună calitate.
Ing. VALER1U NEGRII
directorul întreprinderii de
explorări miniere Deva