Page 78 - 1963-04
P. 78
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2590
PAG. 2 B O B > IU S ia S X X S Z ^ * ~ ? tiS IB a t3 Süiilir.1
Una din preocupările de şcoală, cînd rezultatele la
seamă ale comitetului U.T.M. învăţătură au început să Cele două clase paralele — a B, unde este dirigintă tov. Lucaci foiTurile, diriginta a asistat des
de la Şcoala medie „Flo apară, împreună cu mem X-a B şi a X-a A, de la Şcoala Silvia, s-a format un spirit de la ore, mai ales la matematică
muncă sănătos între elevi, colec şi fizică, s-a consultat cu fiecare
ria, Cloşca şi Crişan“ din brii birourilor organizaţii medie din Hunedoara au obţinut
tivul clasei este omogen şi com profesor şi au stabilit împreună
Alba Iulia o constituie lor U.T.M. pc ani ne-am în trimestrele I şi II rezultate e- bativ faţă de abaterile de la dis ce trebuie făcut pentru ca situa
munca de educaţie comunis propus să urmărim cum se vident diferenţiate la învăţătură ciplina şcolară. Biroul organiza ţia generală a clasei, a fiecărui
ţiei U.T.M., al cărui secretar face elev în parte să fie cît mai bu
tă a elevilor. încă de la în pregătesc aceşti elevi, dacă şi disciplină. Prima clasă — a
ceputul anului de îrivâţă- folosesc timpul de studiu X-a B — se situează printre cla parte din această clasă, se inte nă.
mînt, sub îndrumarea orga în mod judicios. Cu aceas sele cu cele mai bune rezultate
resează mai mult de clasa a X-a B, — Se întîmplă uneori, spunea
nizaţiei de partid am ela tă ocazie am constatat că iar cea de-a doua — a X-a A —
borat un plan de muncă la timpul de studiu nu este printre clasele rămase în urmă ia atitudine hotărîtă şi promptă •irigmia, ca profesorii să scape
care au participat întregul respectat. In sala de medi Cele două clase nu sînt neîndrep împotriva tendinţei de chiul, a din vedere că unii elevi, mai sla u
comitet U.T.M. şi secretarii taţie era un continuu du-te- tăţite cu nimic ; au aceleaşi con muncii superficiale, a notelor sla la învăţătură, au puţine note. De
La Grupul şcolar organizaţiilor U.T.M. pe ani „vino, unii elevi cum sînt diţii de studiu, un număr apro be. Cînd, de pildă, elevii Man aceea, eu le atrag atenţia şi le fac
din Hunedoara în de studiu în care ne-am pro Aurelia Şerdcan, Rodica Su- ximativ egal de elevi în fiecare,
Victor şi Barbovschi Vaier au propunerea să fie ascultaţi mai
Sn timpul liber vaţă sute de co pus, printre altele, dezvol ciu, Iustina Oprea, Vasile predau aceiaşi profesori şi au un săvîrşit unele acte de indiscipli des pentru a se putea urmări
pii, fii ai oamenilor tarea la elevi a pasiunii Bădilă, Mihai Bogdan, care singur birou al organizaţiei
muncii din întrea pentru învăţătură, organiza obţinuseră note nesatisfăcă U.T.M. Şi totuşi în şcoală cele nă, întregul colectiv al clasei a mai bine progresul pe care aceş
ga ţară. Diversele rea unor acţiuni educativ- toare, nu numai că nu se două clase sînt cunoscute una ca
meserii pentru oa culturale la care să fie a- pregăteau cu seriozitate dar bună iar cealaltă ca slabă. creat opinie împotriva acestora, tia îl fac.
re se pregătise a- trasă întreaga masă de e- împiedicau şi pc colegii lor
Organizarea judicioasă a limpului colegii lor din brigada anului II E.g. ceşti elevi, presu levi, combaterea indisciplinei, în studiu. Comitetul U.T.M. Făcînd o comparaţie între nu au - fost puşi în discuţia colec Folosindu-se astfel de proce
liber al elevilor, antrenarea lor în elevii Cotună Gheorghe şi Şmira An- mărul elevilor rămaşi corigenţi tivului, a biroului organizaţiei dee, precum şi altele ca : discuta
acjiuni cultural-educative care să ton şi-au îndreptat notele, promo- a atitudinii de indiferenţă a iniţiat atunci o adunare U.T.M. şi criticaţi aspru pentru rea în cadrul orelor de dirigen-
vină în sprijinul procesului instruc- vînd cel de-al II-lea trimestru. Ase- pun şi temeinice faţă de elevii rămaşi în ur generală în care s-a luat o sau cu o situaţie mediocră la în abaterile lor. Analizîndu-se com ţie a unor teme despre prietenie,
tiv-edueativ, a fost una din preocu- menea exemple pol fi date şi din cunoştinţe teoreti văţătură, cu note scăzute la pur portările acestor elevi, au fost despre comportarea elevului in
pările de seamă ale organizaţiei alte clase, unde brigăzile artistice de ce. De aceea ma mă cu învăţătura. atitudine hotărîtă faţă de tare, distanţa la care se găsesc stabilite şi cauzele care le-au ge şcoală şi în afara ei, despre ca
U.T.M. şi conducerii Grupului şcolar agitaţie au criticat lipsurile şi aba joritatea dintre ei O dată stabilite aceste „plimbăreţi“. Critica făcută cele două clase pare şi mai con nerat — înţelegerea greşită că u- lităţile morale ale tînărului de
Hunedoara. Concursurile „Cine ştie, măsuri comitetul U.T.M. pc de colegii lor, ajutorul care nui elev bun la învăţătură i se tip nou, despre ce datorăm noi
cîştigă“, simpozioanele, recenziile de terile de la disciplină. învaţă cu sîrgu- şcoală a urmărit cum sînt l-au primit pentru a-şi res cludentă. In timp ce la clasa a pot permite abateri de la disci partidului şi regimului democrat-
cărţi sau programele prezentate de Mai sînt însă elevi care nu-şi pre inţă. X-a B numărul acestora este mic, plina şcolară, prietenii neprinci popular, s-a reuşit ca elevii cla
brigăzile artistice de agitaţie au ve traduse în viaţă. Urmărirea pecta angajamentele luate piale cu unii tineri din oraş etc. sei despre care am vorbit să ob
nit în sprijinul elevilor, completîn- gătesc temeinic temele, eare lipsesc îndeaproape a respectării în cadrul adunării gene la cealaltă clasă el este mare.
du-le cunoştinţele căpătate în clasă de la cursuri şi practica în produc In foto: Elevul planului de măsuri a dus la rale au dat roade. In pre Interesant că nici în trimestrul Atitudinea severă a întregului ţină rezultate bune la învăţătură
sau în orele de practică. Un aseme ţie, plecînd în oraş. Unii nu au o Ioan Mica, din a- o activitate susţinută din zent programul de studiu se i II clasa a X-a A nu a făcut pro
nea concurs care i-a ajutat pe elevi comportare cuviincioasă în clasă şi la grese la învăţătură. Dacă în tri colectiv al clasei a constituit un şi disciplină, să se bucure de sti
orele de practică, răspunzînd obraz nul II F.a. rezol-
să-şi verifice şi să-şi îmbogăţească nic vîrstnicilor şi cadrelor didactice, avertisment serios pentru com mă şi apreciere.
cunoştinţele însuşite la tehnologie a nu-şi îndeplinesc sarcinile ce li se vînd la tablă o partea fiecărei organizaţii respectă iar elevii de mai mestrul I, la această clasă au fost portarea de viitor a acestor elevi. Cum stau lucrurile însă la cea
încredinţează. Conducerea Grupului de bază U.T.M. Timpul li sus şi-au îmbunătăţit situa In prezent întregul colectiv al laltă clasă ?
fost cel organizat între elevii şcolii şcolar a analizat asemenea atitudini, ecuaţie. Nota ma ber al elevilor este în pre ţia la învăţătură contribuind 14 corigenţi, în cel de-al II-lea au clasei este interesat deopotrivă
a luat măsurile corespunzătoare pen ximă înscrisă în zent mai bine organizat, in astfel la micşorarea număru fost 15. Nici din punct de vedere de situaţia la învăţătură a fiecă Deşi se ştie că aici situaţia la
tehnice şi cei ai şcolii de maiştri catalog, confirmă formările politice, conferin lui de elevi cu note slabe în rui elev, de disciplina clasei. S-a învăţătură este slabă iar disci
tru înlăturarea lor şi a indicat încă o dată pasiu ţele pe teme educative se şcoala noastră. al disciplinei situaţia nu s-a îm creat astfel în rîndul elevilor plina lasă de dorit, biroul orga
pe tema „Cine cunoaşte mai bine nea lui pentru ma ţin acum cu multă regulari bunătăţit. In trimestrul I, 17 elevi mîndria de a face parte dintr-un nizaţiei U.T.M., dirigintele clasei,
Prof. IOAN TRUŢĂ au fost notaţi cu 8 şi 9 la pur colectiv care se bucură de apre n-au luat atitudine hotărîtă pen
tehnologia generală“. De succes s-a ciere şi fiecare luptă pentru a ri tru înlăturarea lipsurilor. In cla
tematică. tate, acţiunile cultural-educa secretar al comitetului tare iar în trimestrul II, 13 elevi dica prestigiul clasei. S-a stabilit să nu s-a creat opinie împotri
bucurat şi concursul întitulat „Fru tive ce sînt organizate au o au fost notaţi între 7 şi 9. apoi o legătură strînsă şi o prie va notelor slabe, a abaterilor de
U. T. M. tenie just înţeleasă, între diri la disciplina şcolară. Părinţii n-au
gintă şi elevii clasei. Aceştia con fost antrenaţi în suficientă mă
puternică influenţă educati Şcoala medie Care sînt cauzele acestei stări sultă diriginta în diferite proble sură pentru a contribui la ridi
me ce se ivesc zilnic, fie în situa carea nivelului la învăţătură al
vă în rîndul elevilor. „Horia, Cloşca şi Crişan" de lucruri ? ţia la învăţătură, fie în discipli copiilor lor, pentru întărirea dis
ciplinei.
moasă şi bogată este regiunea Hu să se organizeze asemenea ac După primele luni de Alba Iulia In primul rînd în clasa a X-a na clasei.
In această clasă sînt unii e-
nedoara“, unde elevii au dat răspun ţiuni cultural-educative care să for — Intr-o zi, spunea diriginta, a levi ca Pîrîianu Adrian, Sbuchea
venit la mine acasă elevul Toma Ştefan, Lăzărescu Ion care nu nu
suri bine documentate la întrebările meze o opinie colectivă împotriva Ovidiu. Pe faţa lui am observat mai că sînt indisciplinaţi şi con
că e îngrijorat. „Ce să facem to turbă liniştea clasei în timpul o-
privind măreţele prefaceri care au abaterilor de la disciplină. Forma varăşă dirigintă că Neagu a luai reior, dar au şi note slabe la în
azi un patru" — -mi-a spus. Am văţătură. Aceştia nu au fost traşi
avut loc în industria şi agricultura ţiile artistice şi in special brigăzile stat de vorbă cu elevul, apoi la răspundere cu severitate şi
m-arn interesat de ce Neagu a nici nu au fost aspru sancţio
regiunii. Deosebit de atractiv s-a do artistice de agitaţie, vor trebui să cri
vedit şi concursul „Cel mai bun cin- tice aceste abateri contribuind ast încă de la începutul anului de în- constatîndu-se că ta obiectul mate unde se semnalau rămîneri în urmă luat nota patru. Cu toţii l-am a- naţi pentru abaterile lor. Aşa
tăreţ din şcoală“. fel la formarea unei atitudini noi văţămînt, .organizaţia de bază P.M.R. matică, predat de tov. prof. Vlad la învăţătură.
faţă de muncă şi învăţătură. din şcoala noastră şi-a îndreptat efor Băleanu, Maria Armeneanu şi Maria jutat să-şi îndrepte nota. cum spunea dirigintele clasei, s-a
Alături de concursurile „Cine ştie, turile în vederea desfăşurării unei ac Mitrofan, numărul elevilor amenin Activitatea desfăşurată de organi
cîştigă“, organizate în şcoală, de Pe lîngă munca depusă de cadrele tivităţi politice susţinute în rindul ca ţaţi să rămînă corigenţi la sfîrşitul zaţia de partid s-a făcut simţită în Pentru a ajuta elevii râmaşi în trecut de multe ori cu vederea
multă apreciere se bucură concursul didactice şi organizaţia U.T.M. pen drelor didactice. In acest sens, organi trimestrului I şi al celor cu note şcoală permanent, prin sprijinul
„Iubiţi cartea", Este semnificativ fap tru îmbunătăţirea situaţiei la învă zaţia de bază şi-a propus să urmărească mediocre este ridicat, organizaţia de acordat conducerii şcolii in rezol urmă la învăţătură diriginta cla peste aceste abateri şi de aceea
tul că în trimestrul al doilea încă ţătură, activitatea cultural-educativă îndeaproape munca depusă de acestea, partid a analizat în adunarea gene varea celor mai importante sarcini.
47 de elevi au devenit purtători ai are un rol însemnat în educarea ti să se informeze periodic despre situa rală din luna noiembrie cauzele care Asifel, la propunerea organizaţiei de sei ţine o strînsă legătură cu pă ele, în loc să scadă, s-au înmul
insignei „Prieten al cărţii“. Pregă- neretului din şcoală. ţia la învăţătură şi disciplină a ele au dus la o asemenea situaţie. Cu partid, conducerea şcolii a îndrumai
tindu-se penlru concurs, elevii ci vilor şi să acorde întregul sprijin acest prilej, s-a constatat că la ore diriginţii în alcătuirea unei tematici rinţii elevilor. Pentru ca discu ţit. De asemenea, nu s-a urmărit
tesc numeroase opere din literatura Asemenea acţiuni interesante fac conducerii şcolii pentru îmbunătăţi le de matematică elevii nu au fosl pentru orele de dirigentie, slrîns le
noastră clasică şi contemporană, ope-. timpul liber al elevilor mai plăcut, rea continuă a procesului instructiv- suficient îndrumaţi cum să munceas gată de viata clasei, a şcolii Ca ţiile purtate la domiciliul elevilor cu destulă atenţie cum folosesc
re care-i ajută la aprofundarea lec mai folositor, îi ajută să-şi însu educativ. că independent, cum să folosească, urmare, la orele de dirigentie au fost
ţiilor predate la obiectul „Limba şi şească cunoştinţe noi, legate de ma manualul şi notiţele, că profesorii discutate teme cum sînt: „învăţă să fie mai convingătoare, cu mai elevii timpul liber, cum. îşi or
literatura romînă“. teriile predate în şcoală, de meseria Iu adunările generale, organizaţia amintiţi nu s-au preocupat atent tura — datorie patriotică“, „Cum
aleasă. de bază a analizat felul cum au fosl pentru a dezvolta la elevi dragostea ne-am respectat angajamentul“, „Ce multă eficacitate, vizitele sînt ganizează studiul individual, lec
Biblioteca Grupului şcolar (biblio duse la îndeplinire holărîrile luate, fată de această materie, că nu şi-au înseamnă o comportare demnă, civi
tecară tov. Clementina Chezan), la ABEL MUREŞAN cum au fost înlăturate deficienţele programat1 uri număr suficient de lizată“ şi altele. făcute împreună cu cîţiva elevi tura în afara şcolii.
indicaţia conducerii şcolii şi a or- directorul Grupului şcolar, semnalate în activitatea unor cadre consultaţii şi meditaţii pentru apro
^ ganizaţiei de partid din şcoală a didactice şi a propus conducerii fundarea cunoştinţelor. In funcţie de De asemenea, cu sprijinul organi fruntaşi ai clasei. în timp ce di In clasa respectivă sînt mulţi
organizat pentru elevi recenzii, seri Hunedoara şcolii măsuri corespunzătoare. Astfel, zaţiei de partid, comisiile metodice
literare şi simpozioane axate pe ma au fost îndrumate să desfăşoare o riginta discută cu părinţii, elevii elevi buni la învăţătură ca Jif-
terialul bibliografic indicat în clasă. activitate practică concretă, să popu
Recenzii ca acelea ale romanelor larizeze metodele cadrelor didactice se întreţin cu colegul lor, îl sfă cu Stelian, locţiitor al secretaru
„Setea“, „O viaţă de om“ şi altele, fiuntaşe, să dezbată conţinutul şi'ca
seri literare cum au fost cele ce au litatea lecţiilor predate, modul de or tuiesc cum să înveţe, cum să se lui comitetului U.T.M. pe şcoală,
avut loc la şcoala tehnică pe tema ganizare a consultaţiilor şi medita
„George Coşbuc — poet“, sau sim - aceste constatări, organizaţia de ţiilor, procedeele folosite în ajuto îndrepte. Organizate astfel, vizi Varga Gabriel, organizatorul gru
pozioane ca „24 Ianuarie în literatu rarea elevilor rămaşi în urmă la în
ra romînă“ urmat de sceneta „Moş partid a propus conducerii şcolii, văţătură. tele au dat rezultate bune. pei U.T.M., Zamfirescu Marian,
Ion Roată şi Unirea“, la fel ca şi alcătuirea unui plan judicios de con
simpozionul „De vorbă cu eroii ro meserie sa ne alegem In adunarea generală deschisă a — Sînt unii părinţi, a adăugat Rădulescu Edith, care nu trebuie
manului „Străinul“ de Titus Popovici, organizaţiei ele partid, ce a avut loc
au avut darul să stîrnească interesul sultaţii şi meditaţii, efectuarea unui recent, au fost arătate o serie de diriginta, care nu mai aşteaptă să rămînă indiferenţi faţă de si
rezultate bune obţinute în munca
In această p e rio a d ă , una d in tre p re u a s t r u c tu r ă a i n v ă l ă m în lu lu i a g r ic o l şi control sistematic asupra desfăşură instructiv-educativă din şcoala noa asemenea vizite. Cînd copilul lor tuaţia celorlalţi c o le g i; ei pot in
stră, ca şi unele deficienţe ce se
o cu p ă rile c a d re lo r d id a ctice de la bu n a în z e s tra re ş i p re g ă tire a ş c o lilo r rii acestora la obiectul matematică, mai fac simlite în activitatea cadre a luat o notă slabă, fie că vin ei fluenţa în bine lucrurile şi e de
lor didactice, a unor diriginţi. Pen
Ş co a la d e S u n i d in A p o U lu l d e Jos, cu ca ra cter a g ric o l, h o rtico l, v e te ri asupra activităţii comisiei metodice tru înlăturarea lor şi asigurarea în la şcoală, fie că mă invită să trec datoria lor să facă aceasta.
neapărat pe la ei pe acasă. îm Organizaţia de partid din şcoală
r a i o n u l S e b e ş , e s te ş i î n d r u m a r e a v i i n a r , d e m e c a n ic i a g r i c o l i , d în d u -s e e x e m respective şi a felului Cum îndrumă cheierii cu succes a anului şcolar, preună analizăm situaţia la învă va trebui să ajute biroul orga
ţătură a elevului şi stabilim mă nizaţiei U.T.M. pentru a întrona
t o r ilo r a b s o lv e n ţi a i cla se i a V i l - a în p lu ş c o lile d in G e o a g iu , P e tre ş li, A lb a cadrele didactice studiul individual un spirit sănătos de muncă în
surile ce trebuie luate. In ce pri clasă, pentru a spori combativi
spre a le g e re a m eseriei. In a d u n ă rile Iu lia şi a lte le . 'T o v . p ro f. Io a n A lb a al elevilor. Conducerea şcolii a veşte disciplina clasei, elevii sînt tatea faţă de orice abateri de la
aşa. de preocupaţi de aceasta în- disciplina şcolară, faţă de tendin
p i o n ie r e ş t i s a u c u o c a z ia d i f e r i t e l o r î n - a a r ă ta t în c o n t in u a r e p ă r i n ţ i l o r r e transpus aceste propuneţi în .fapte. cît au venit cu propuneri cum ţele de chiul, de delăsare, pentru
să fíe aranjaţi în bănci. De pil formarea unui colectiv închegat
liln ir i o rg a n iz a te cu m e c a n iz a to rii de zu lta te le fru m oa se o b ţin u te de s e riile Ca urmare, la obiectul amintit si dă, unul dintre elevi obişnuia ca al clasei.
la S .M .T . M ie rcu re a , cu in g in e ru l a - m a i v e ch i de e le v i în m u n ca p ro d u c tuaţia la învăţătură s-a îmbunătă în timpul orei să vorbească cu Exemplul clasei a X-a B, meto
cel din spate iar altul să aibă un dele şi procedeele folosite în a-
g ro n o tn d e la G .A .C . d in lo c a lita te , tiv ă . c itin d pe m e c a n iz a to rii fru n ţit. O serie de elevi, ca Silvia Ciosa coleg de bancă la fel de neatent ceastă clasă pentru întărirea dis
ca şi el, stimulîndu-se reciproc ciplinei, pentru înlăturarea me
o r i cu d ife r iţi c o le c tiv iş ti fru n ta ş i, ta ş i d e la G . A . C d in l o c a l i t a t e : I. şi Mihai Săbău din clasa a Xl-a, în aceasta. La propunerea elevi
lor, i-am aranjat în aşa fel în diocrităţii, pentru ridicarea ni
e le v ilo r li s -a v o r b ii d espre sa tisfa cţia F le ş e r . D . M u n t e a n , N . B o z d o g şi Mircea Perja, din calasa a IX-a B,
u n u i m u n c ito r c a lific a t in a g r ic illu - p e v iito r ii te h n icie n i a g ric o li Io n Ioan Ştef, din clasa a VlII-a A şi
ră, c a re -ş i ve d e cu o c h ii ro a d e le p r i K ic o a ră şi E m il Popa. alţii, care aveau note de 3 şi 4, au
c e p e rii lu i. re a liz ă rile m u n c ii depuse I n în c h e ie r e a ş e d in ţe i, d if e c t o r u l reuşit, cu sprijinul atent al cadre
penlru lectură. p e o g o a re , în v ii şi liv e z i, o ri p e n ş co lii, to v . Io a n T o p îrc e a n , a tras lor didactice, al diriginţilor, să-şi în organizaţia de partid va sprijini şi bănci îneît să se înlăture aseme velului la învăţătură al elevilor
Viaţa elevilor, strădaniile lor pen tru creşterea a n im a le lo r, d in d u -li-s e c o n clu z ia că la a le g e re a u n ei m es e rii drepte aceste note, să obţină spre mai eficient conducerea şcolii, colec
in acest sens e x e m p le d in lo c a lita te . tre b u ie să ţin e m sca m a a tîl d e a p ti sfîrşitul trimestrului chiar note de tivul de cadre didactice, este ho nea neajunsuri. pot constitui o preocupare pen
tru a-şi însuşi cît mai bine cunoş tu d in ile c o p ilu lu i, c ît şi de ce rin ţe le 7 şi 8 . tărîtă să desfăşoare în acest trimes
tinţele predate în şcoală şi meseria O m u n c ă su s ţin u tă in această d i a ctu a le a le d co n o m ici n oa stre n a ţio tru o activitate şi mai susţinută, Legătura permanentă între di tru conducerea şcolii, comitetul
aleasă, s-au reflectat în mod deose re cţie se desfăşoară şi cu p ă rin ţii. A s t Adunări generale cu astfel de rigintă şi ceilalţi profesori a con U.T.M., diriginţi şi un mijloc
fe l, în tr-u n a d in z ile le tre cu te s-a ţ i teme au mai avut loc. Amintim in
bit în programele brigăzilor artistice n u t o ş e d in ţă c u p ă r i n ţ i i a c e s to r e le v i n a le . acest sens adunarea în care s-a ana strîns legată de cele mai actuale
de agitaţie ale anilor I şi II de la p e te m a : „ C e m eserie v a în v ă ţa c o M a i m u lţi pă i iu ti ş i-a u m a n ife stu l lizat activitatea desfăşurată de comi probleme ce stau în faţa cadrelor tribuit de asemenea la situaţia eficace de a ridica şi clasa a X-a
şcoala tehnică, anul II E.g. zidari- p ilu l m eu “ . C u acest p rile j, d irig in d o rin ţa d e a -şi în s crie c o p iii la şcoli tetul U.T.M. în ceea ce priveşte cul didactice, ale elevilor.
şamotori şi anul I G. Ele au biciuit te le cla se i, p ro f. L id ia D e le a n u , a cu ca ra cte r a g ric o l. tivarea în rindul elevilor a dragostei bună la învăţătură şi disciplină a A la nivelul claselor fruntaşe la
pe chiulangii, atitudinile necorespun- a ră ta t p ă rin ţilo r ca lea p e ca re tre b u ie pentru învăţătură, a •unor trăsături VALERIA OPREANU acestei clase. Cunoscînd particu
s -o u rm eze a b s o lve n ţii, ca lea m u n cii prof. ANTON ŢURCAŞIU morale sănătoase, şi pe cea care a secretara organizaţiei de bază învăţătură şi disciplină. Acest
larităţile fiecărui elev, pentru a lucru este posibil şi necesar.
zăloare' faţă de muncă, Satirizaţi de ,p r o d u c t iv e . A p o i I i s -a v o r b i i d e s p r e n o Şcoala de 8 ani Apoldul de Jos analizat situaţia din clasa a Xl-a, P.M.R. — Şcoala medie Ilia şti în ce direcţie să-şi îndrepte e- I. CIOBOTA
'A lă tu ri d e m a rile c o n s tru c ţii a le s o cia lis m u lu i, la H u n e d o a ra c re ş te şi o n ou ă g e n e ra ţie . în c ă de p e b ă n c ile ş c o lii, m îm lr ia de a tră i în „ in im a de 6 [e l a p a tr ie i", se îm p le te ş te cu d ra g o s te a şi p a siu n ea de a m u n c i, d e a f i m e re u în fru n te . A ş a s în t d
tin e r ii A n g e la J u ja d in cla sa a V -a C , R o z e m a rie M u ş a d in cla sa a V l - a A , G e o r g e D r ă g liic i d in cla sa a . V I I - a B , A le x a n d r u S u r u ce a n u d in c la s a a V l l l - a E , V a s ile F ilip d in cla s a a I X - a B , A u r e lia n a C o n d re a d in cla sa a X - a B , M ih a e la Q u rc u b ă tă d in cla sa u X l - a B e le v i
a i Ş c o lii m e d ii d in H u n e d o a ra . R e z u lta te le m u n c ii lo r sîn t d e o c a m d a tă n o l e l e : tu r n a i 9 şi 10. D a r m îin e , v iit o r u l m u n c ito r, te h n ic ia n sau in g in e r v a s ţă p tn i o te lu l in ca n d escen t, p ro fe s o ru l v a ed uca g e n e ra lii d e e le v i, a g ro n o m u l v a fa ce ca re c o lte le să !ie m a i
b oga te, ia r o m u l d e ş tiin ţă v a cerceta că i n e u m b la te în fo lo s u l o m u lu i.
Fotov V ONOIU
*¦ '***- Al>.