Page 81 - 1963-04

! Hunödoara-Deva |
mulsocialismului Folosesc din plin timpul de lucru
Anul X V Nr. 2591
rsam nm ,
ÎN ÎNTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI
In primul trimeslru al anului, colectivul sectorului I al E.M. Uri câni a extras peste plan 4.41 G tone
cărbune. O contribuţie însemnată la acest succes a adus-o şi brigada condusă de minerul Matei Stan.
In Sotografie: Agitatorul Aurel Drăghici stind de vorbă cu un ,schimb al brigăzii.
A n g ajam en te, realizări
L a U z in a s id e ru rg ic ă „ V ic t o r ia “ d in j|C ă lă u î n t r e c e r e a s o c i a l is t ă a c u -
c o le c tiv . F ie ca re secţie f i-a
§ [n in s în tre g u l p ro d u cţie i fi p ro d u ctiv i lă ţii
f: v i n d c r e ş t e r e a
•: r e d u c e r e a p r e ţ u l u i d e c o s t a l p r o d u s c l o r . Z i u a i n t e r n a ţ i o n a l ă a o a m e n i l o r } »
:: — — rijjm u n c i i
1 M ai este m tim p in a tă de c o le c tiv u l a cestei u zin e cu n o i
\\ i m p o r t a n t e r e a l i z ă r i .
Angajamente îndeplinite
r Muncitorii secţiei turnătorie I
au înregistrat, datorită bunei or­
ganizări a locului de muncă, la
toate sortimentele, însemnate
„depăşiri de plan. Ei au turnat
peste plan de la începutul lunii
şi pînă acum 167,9 tone, din
care la sortimentele radiatoare ziua de 11 aprilie. De atunci co­ şit să sporească producţia şi să
83 tone, piese mecanice 25 to­ lectivul de muncitori care-l de­ dea astfel peste plan 98 tone
ne, cilindri de laminor 41 tone serveşte a înregistrat succese lingotiere.
fpYtg,ătizi alt
H afeg La căminele cul­
turale de pe cu­
prinsul raionu­
lui, aproape sea­
ră de seară, artiştii amatori re­
petă cu sîrguinţă repertoriul ce
urmează să-l prezinte, curînd, pe
scenă. Astfel, corul căminului
cultural din Băieşti pregăteşte
cîntecelc „Slavă ţie, partid al
lui Lenin", „Republică, măreaţă
vatră“ , „Foaie verde murele“ ,
„La fîntînă" şi altele, brigăzile
artistice de agitaţie din Pui şi
Sîntămăria Oriea fac ultimele re­
tuşuri la interpretarea textelor
,,Colectiva să-nflorească" şi
„Partid iubit, îţi mulţumim", iar
fluieraşii din Vîlcele Bune şi
Vîlcele Rele, ca şi cei 50 de
dansatori ai formaţiei din Pău-
cineşti, repetă intens suite de
melodii şi dansuri populare cu
specific local.
Pregătiri asemănătoare se fac
şi la celelalte cămine culturale
din raion.
A d u n a re a fe s tiv ă din C a p ita lă c o n s a c ra tă
Zilei m o n d ia le d e lu p tă a tin eretu lu i
îm p o triv a colonialism ului, p e n tru
co existe n ţă p aşn ică
r 24 aprilie — Ziua mondială de
luptă a tineretului împotriva colo­
nialismului, pentru coexistenţă paş­
nică, a fost sărbătorită de tineretul
Capitalei prinlr-o adunare organiza­
tă de Comitetul orăşenesc Bucureşti
al U.T.M., la Casa de cultură a tine­
retului din raionul „Griviţa Roşie“.
Alături de tineri muncitori, elevi
şi studenţi bucureşteni, la adunare
au luat parte şi numeroşi studenţi din
Asia, Africa şi America Latină, care
învaţă în ţara noastră.
Adunarea a iost deschisă de to­
varăşul Marin Sora, secretar al Co­
mitetului orăşenesc — Bucureşti ai
U.T.M.
Despre semniiicaţia Zilei mondiale
de luptă a tinerelului impolriva co­
lonialismului, pentru coexistenţă paş­
Şedinţa grupului parlamentar pentru relaţiile de
prietenie Romînîa-Grecia din Marea Adunare Naţională
La 24 aprilie a avut loc la Pala­
tul Marii Adunări Naţionale o şe­
dinţă a grupului parlamentar pen­
tru relaţiile de prietenie Romînia-
Grecia din Marea Adunare Naţio­
nală. In conducerea acestui grup par­
lamentar au fost aleşi tovarăşii :
acad. Athanase Joja, preşedinte,
acad. prof. N. Gh. Lupu şi acad. M.
Beniuc, vicepreşedinţi, ing. N. Ar-
mencoiu, secretar, şi membrii: acad.
PRÖLETABI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢI-VA !
Numai sămînfă de mare
La gospodăria agricolă colectivă din Ciugud, raionul Alba, meca­ productivitate
nizatorii din brigada condusă de A lexandru Ţăranu şi brigada de co­ P o tr iv it p re v e d e rilo r p la n u lu i de
lectivişti au folosit din plin timpul bun de lucru realizind zilnic in
medie la semănatul porumbului cile 25 ha. In felul acesta de la data p ro d u c ţie c o le c tiv iş tii d in Sebeş v o r
începerii semănatului la porumb, ei au realizat peste 1 2 0 ha. din cele
297 ha. cit au prevăzut să semene cu această plantă. în s ă m în ţa în p rim ă v a ra aceasta 400
Pe întreaga suprafaţă s-a însămînţat intercalat fasole, iar pe mai ha. cu p oru m b . D in su pra fa ţa a m in ­
bine de 80 ha. dovleci.
tită 30 ha. s în t d e stin a te p ro d u c e rii
Concomitent cu semănalul poru mbului s-a trecut şi Ia prăşitul unor
culturi la grădina de legume. Pină la 24 aprilie au fost prăşite 5 ha. a c îte 5.000 k g. p o ru m b b oa b e la h e c ­
cu morcovi şi ceapă.
ta r în c u ltu ră n e irig a tă , ia r 70 ha.
Culturi intercalate pe suprafeţe mai mari
.TOI 25 A P R ILIE 1963 4 pagini 20 bani p e n tru siloz.
Din datele comunicate Con­ Haţeg pe abia 279 ha., în oraşul
siliului agricol regional, reiese regional Plunedoara pe mai puţin —P î n ă i e r i , 2 4 a p r i l i e ne re la te a ­
ză Io v . D A N I E L II A N E $ , p re ş ed in ­
—t e l e G . A . C . cu a ju to ru l ce lo r 7
tra c to a re a le S .M .T . d in M ie rc u re a ,
a ic i s-a u în s ă m în ţa t 206 ha. cu p o ­
ru m b , p rio rita te a co rd în d u -s e lo tu lu i
p e n tru 5.000 k g. b o a b e la ha.
R oa d ele că pînă la 24 aprilie, a.c. gos­ de 110 ha. etc. Este necesar ca în In scopu l o b ţin e rii un ei p ro d u c ţii
întrecerii podăriile colective din regiunea acele unităţi agricole unde nu s p o rite , la în tre a g a s u p ra fa ţă in s ă m în -
noastră au însămînţat porumb s-a acordat atenţia cuvenită cul­ ţa tă p în ă acum s-a fo lo s it n u m a i să-
pentru boabe pe 13.220 ha., ceea turilor intercalate să se ia mă­ m in ţă d in s o iu rile d u b lu h ib rid e 10 3-
ce reprezintă circa 40,5 la sută suri ca pe întreaga suprafaţă de 203 şi 20S.
din suprafaţa planificată a se porumb să se însămânţeze inter­
¦ C o le ctiv u l d e m u n că a l p re - cultiva cu această plantă. Rezul­ calat fasole şi dovleci. Aceasta M e r ită s u b lin ia t şi fa p tu l că p e , to a ­
tă de asemenea că pentru a se va permite colectiviştilor ca pe te cele 206 ha. sem ănate p iu ă acum
asigura cantităţi sporite de fu­ de o parte să realizeze venituri
p a ra ţie i P e trila a o b ţin u t in în ­ raje, numeroase gospodării co­ băneşti mai mari, iar pe de altă s -a în s ă m în ţa t in t e r c a la t ş i fa s o le , i n ­
tre ce re a s o cia lis tă d e sfă şu ra ta lective cum sînt acelea din Te- parte să asigure cantităţi sporite iţiin d ca d u p ă , r ă s ă r ir e a p o r u m b u lu i
în p rim u l trim e s tru a l a n u lu i iu.ş, Păuca, Răhău, Lancrăm ctc. de furaje. să se însăm ân ţeze în c u ib u ri şi d o v le c i.
re z u lta te In im oa se., A s tfe l f i-a au însămînţat intercalat printre
d e p ă ş it p la n u l Ia că rb u n e su­ porumb, pe mari suprafeţe, do­ Să grăbim terminarea însâm înţării
pus p re p a ră rii cu 0,S la suta, vleci care vor fi însilozaţi în a-
ia r la p ro d u c ţia n etă cu 2 ,2 mestec cu alte furaje. Pe întrea­ Timpul prielnic din ultimele zile ar duce ia înlîrzierea semănatului.
ga regiune (în G.A.C.) s-au se­ u permis colectiviştilor, mecanizato­ De aceea, se impune ca organele şi
la sulă. A cea s ta , p e n tru că a mănat pînă la data amintită în rilor şi lucrătorilor din G.A.S. să-şi organizaţiile de partid, precum şi
culturi intercalate dovleci pe intensifice eforturile pentru urgenta­ consiliile agricole raionale şi orăşe­
m u n cii cu h ă rn icie şi a tra ­ 2.581 ha. şi fasole pe 7.444 ha. rea insămînţării porumbului. Datori­ neşti să-şi intensifice munca de în­
tă unei bune organizări a muncii şi drumare şi control, luînd măsuri efi­
dus în v ia ţă m ă su ri te h n ice c - Suprafaţa însămînţată cu cul­ utilizării raţionale a tractoarelor, ma­ ciente pentru mobilizarea tuturor
turi intercalate este însă mică şinilor agricole şi a celorlalte mij­ forţelor la urgentarea insămînţării
fica ce . B u nă oa ră, d e un re a l f o ­ faţă de posibilităţi. In unităţile loace de care dispun, numeroase porumbului.
agricole din raionul Alba, spre gospodării agricole colective cum
los s-a d o v e d ii a l i m ăsura exemplu, au fost semănaţi do­ sini cele din Teiuş, Oarda, Miercu­ De asemenea, organizaţiile de
vleci în cultură intercalată pe rea, Daia şi altele au reuşit să în- partid din G.A.S. şi conducerile aces­
de co n s titu ire a d ouă c o m isii numai 986 ha, din 3.727 ha. se­ săniînţeze porumbul pe suprafeţe tor unităţi sînt chemate să foloseas­
mănate cu porumb, în raionul întinse. că mai din plin posibilităţile de care
p e n tru c o n tro lu l şi în d ru m a re a dispun penlru a termina la timp in-
Muncă îmiifieţilă Din ultimele date primite Ia Con­ sămînţarea porumbului, deoarece
fe lu lu i în c u re se re s p e ctă n o r ­ siliul agricol ''regional reiese că pînă pînă Ia 24 aprilie s-a însămînţat nu­
la G. A. C. din Oarda in prezent, cele mai bune rezultate mai 24,4 la sută din suprafaţa pla-
m ele de teh n ica s e cu rită ţii m u n ­ le-au obţinut unităţile agricole din niiicală.
Colectiviştii din Oarda au ter­ raioanele Ilia, Alba, Sebeş, şi ora­
c ii şi in s tru cţiu n ile te h n o lo g ice minat, semănatul, culturilor din şul regional Deva. Cu toate acestea
prima epocă la termenul stabilit. însă, in ceea ce priveşte viteza zil­
de prepa ra re. A u fost e x ecu ta ­ Ei au semănat 20 ha. cu mazăre, nică de lucru, se constată diferenţe
8 ha. cu orz, 10 ha. cu floarca- însemnate de la un raion la altul,
te re p a ra ţii c a p ita le de b u n ă ca ­ soarelui, 5 ha. cu sfeclă de za­ ceea ce arată că maşinile nu se fo­
hăr, 42' ha, cu plante furajere losesc peste fot cu maximum de ran-
lita te la o s e ric de u tila je cu m şi 11 ha. cu diferite legume. damenl. Astfel, în timp ce unităţile
agricole de pe raza oraşului regio­
a r f i : s ila Z im e .r n r. 10, banda De cîteva zile la această gos­ nal Deva au însămînţat în două zile
podărie s-a început şi însămînţa- 29,6 la sută din suprafaţa planifica­
L o n e a IU , e le v a to a re le n r. 1 tul porumbului. Folosind la în­ tă a se însăminţa cu porumb, în ra­
treaga lbr capacitate maşinile ioanele Alba, Sebeş, Brad şi oraşul
şi 2 b ru t şi a lte le , fa p t ce a S.M.T. şi cele peste 30 de atela­ regional Hunedoara s-a realizai nu­
je cu care se lucrează zilnic, co­ mai 8,9 — 1G — 4,9 şi respectiv
c o n trib u it ta creşterea p ro d u c ­ lectiviştii din Oarda au însămîn­ 15,G la sulă din planul de însămîn-
ţat pînă acum cu porumb peste
tiv ită ţii m u n cii. A fo st m ă rit a - 100 ha. Avînd terenul pregătit, ţări. Acest ritm de desfăşurare a lu­
în cel mult 4-5 zile semănatul
p o i d e b itu l de s p ă la re la sec­ porumbului va fi terminat. crărilor nu poate ii considerai satis- Situaţia însămînţării porumbului
la data de 23 aprilie a.c.
ţia s p ă lă to rie ş.a.m .d. C..I. DRÂGHICI făcălor ţinînd seama de faptul că el
corespondent
M a i tre b u ie a m in tii că a e-
x is la l o p reocu p a re su s ţin u tă Ilia 48,5%
Aibă 46,9%j
p e n tru red u cerea c o n s u m u rilo r
s p e c ific e d e e n e rg ie , a b u ri şi
a er c o m p rim a t. L a secţia f lo -
frumoase. Făcind o dozare co­ la ţie spre e x e m p lu , s-a re a li­ Oraşul Deva 39,2%
rectă a materialelor în furnal
şi mărind temperatura aerului za t o e co n o m ic d e e n e rg ic e le c­
insuflat, muncitorii de la acest
furnal au produs pînă acum 517 tric ă d e 5.4 la s u lă fa ţă d e c o n ­ Sebeş 3',8%|
-\jl u a t a n g a j a m e n t e c o n c r e t e p r i tone de fontă peste plan. An­
fijjm u n c i i . î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i gajamentul luat în cinstea lui 1 su m u l p la n ific a t, la s e c to ru l p re ­
Mai a fost îndeplinit şi depăşit
cu mult şi de către furnalişli. lu c ra re d e 2 la sută, ia r la Orăştie 34,3%
Turnătoria de lingofiere p re p a ra re s-a în re g is tra t un
Angajamentele luate prind şi con su m d e a b u r cu 23 la su­ Oraşul Hunedoara 26°/ 0
aici viaţă. Turnătorii din aceas­
tă secţie îmbunătăţind calitatea
şi micşorînd rebuturile au reu­ lă m a i. m ic d e cît p revă d n o r­
m ele de consum . Brad 25,7 %
şi 84 buc. vane băi. Angajamen­ In o b ţin e re a tu tu ro r acestor t
tele la sortimentele radiatoare
şi vane băi au fost îndeplinite. re a liz ă ri s-a u e v id e n ţia t s ch im ­ 1 Haţeg 2 1 ,2 %
La furnalul nr. 2 b u rile conduse de lo s if F ili-
La furnalul nr. 2 care a„ fost /..m o n A rn n Irim ie , M ih a i N e ­
în reparaţie capitală-s-a elabo­
rat prima şarjă de fontă in g re a u şi lo a n B u b cla .
în tre ce re a con tin u ă acum cu
aceeaşi în s u fle ţiş i Z iln ic pe
g ra fic u l în tre c e rii în tre s ch im ­
b u ri a p a r n o i d e p ă ş iri de p la n ,
n o i e c o n o m ii la p re ţu l d e cost.
P. GĂINĂ
corespondent
forma
I n c a d r u l c l u b u r i l o r , c a s e lo r 'de cu ltu ră , că m in e lo r cu ltu ra le , în în tre - artistice închinate zilei de 1 Mai.
p rin d e rile şi in s titu ţiile d in reg iu n ea ncastră, fo rm a ţiile a rtis tice de a m a tori Corurile din Cristur, Popeşti şi
d esfă şoa ră în aceste z ile o in ten să a c tiv ita te , d o rn ic e să p re zin te in c in - llapolţel, spre exemplu, pregă­
tesc cîntece cum sînt „Republi­
stea z ile i de 1 M a i p ro g ra m e b o g a te . b in e in te rp re ta te . că, măreaţă vatră", „înfloreşti,
A lb a Şi la căminele Se pregătesc, de asemenea, co­ pămînt al bucuriei", „Mîndră-i
rni, orchestra semisimfonică şi nana-n sărbătoare" şi altele, bri­
culturale din a- fanfara casei raionale de cultu­ găzile artistice de agitaţie din Cîr-
cest raion, for­ jiţi şi Băcia fac repetiţii cu texte­
maţiile artistice ră, corul şi orchestra de muzi­ le „Cine ştie, cîştigă" şi „Creşte
colectiva noastră", echipele de
se pregătesc cu atenţie, temei­ cuţe a Consiliului local al sindi­ dansuri populare din Cristur şi
nic. Amintim în acest sens re­ Băcia cu jocuri populare romî-
petiţiile pe care le fac membrii catelor, ca şi alte formaţii ar­ neşti şi maghiare, iar dansato­
formaţiilor corale din Strernţ, rii din Rapolţel fac pregătiri cu
Mihalţ, Obreja şi Galda de Jos tistice din raion. dansurile populare „Cucuruzul",
pentru a interpreta cit mai bi­ „Cirligul", „Murguleţul" şi alte­
ne cîntece ca „Republică, mă­ Formaţiile artis­ le.
reaţă vatră“ , „Ţară scumpă, să
trăieşti", „Hora colectiviştilor“ şi D eva tice ale cămine­
altele, brigăzile artistice de agi­ lor culturale de
taţie din Peţelca, Mihalţ şi Gal­ pe raza oraşului B rig a d a de d u lg h e ri con d u să de co m u n is tu l S ch u ster M a r tin d e Iu ş a n tie ru l I I c o n s tru c ţii a l I.C .S . H u ­
da de Jos cu texte legate de via­
ţa şi munca colectiviştilor, pre­ regional Deva vor prezenta, de n ed oa ra , îşi în d e p lin e ş te în fie c a re lu n ă p la n u l cu 4 -5 z ile în a in te tic te rm e n .
cum şi echipele de dansuri popu­
lare din Peţelca şi Stremţ cu asemenea frumoase programe h i fo to g r a fic : S ch uster M a rtin ,îm p re u n a cu c îţiv a m em b ri ai b rig ă z ii, con su ltîn d p la n u l de ex ecu ţie a
jocurile „Invîrtita", „Haidăul" şi
„Haţegana". z o n e i a V l- a d e la lin ia d e b en zi. Foto : Y. ONOIU
OOOOOOOOOOOCXJOCGOOOODOOOOOCCOOOCCCDO-SOOOODOOOOOOOOOOOOOOOOOQCOGO-
i CiOoncursul “L Creşterea productivităţii muncii —
factor de bază în sporirea producţiei
P e rfe c ţio n a re a ag re g atelo r ne aju tă lalea introducerii matriţelor cu mai vesc au fosl repartizaţi să lucreze Acesl funicular are o productivitale
să o b ţin e m rezu ltate tot m ai fru m o a s e mglle cuiburi la maşinile de injec­ la confecţionarea diferitelor sorti- zilnică de 30—35 m.c. Şi celelalte
ţie de la secţia de mase plastice, menle în funcţie de pregătirea lor două iuniculare funcţionează in
Prima baterie de fabricare a se- riile produse să fie folosite la flui­ in scopul măririi productivităţii tehnico-proîesională şi in raporl cu bune condiţiuni.
micocsului prin fluidizare de Ia dizarea mai rapidă a semicocsului. acestora, s-a ajuns ta concluzia că sarcinile de plan. Tolodată, prin
nică a vorbii tovarăşul Nicolae Po- uzina siderurgică „Victoria" din Deci, făcfndu-se acum o combustie acest tip nou de matriţe poate ii fo­ îmbunătăţirea tehnologiei de con­ In prezent sectorul de exploatare
pescu, membru al Biroului C.C. al Călan a iost dată in exploatare in perfectă procentul de cenuşă (căr­ losii cu rezultate foarte bune. In fecţionare a matriţelor s-a îmbună­ Oaşa esle cel mai mecanizat seclor
Uniunii Tinerelului Muncitor, prim- anul 1961 La început s-an ivit unele bune ars) de la o tonă ele semicocs acest scop au iost confecţionate şi tăţit mult calitatea lor şi o dată cu din cadrul I.F. Sebeş. Cele mai multe
secretar al Comitetului orăşenesc deficienţe în exploatare, rezul­ este de numai 70 kg., faţă de 300 experimentate matriţe cu un număr aceasta şi calitatea produselor. lucrări de exploatare se execută
— Bucureşti al U.T.M. tate atît din proiectare cit şi din kg. pe tonă cit era atunci cinci de cuiburi considerabil sporit faţă mecanic. Numai în trimestrul I s-au
construcţie. Au fost făcute modifi­ combustia era imperfectă. Din acest de cel anlerior. Aceasta a avut In introducerea şi aplicarea aces­ iasonat mecanic peste 1 0 .0 0 0 m.c.
Participanţii ia adunare au adoptat cările ce se impuneau la cicloane, exemplu reiese clar că procedind drept rezultat creşterea productivi­ tui sistem de lucru cu matriţe cu material lemnos ceea ce a dus la
un mesaj către Federaţia Mondială a unde din cauză că conducta făcea aşa cum am arătat mai sus am tăţii maşinilor cu 30 la sută şi la mai multe cuiburi Ia maşinile dc creşterea productivităţii muncii şi
Tineretului Democrat şi Uniunea In­ prea multe coturi se depuneau pe ea uncie sortimente cu 1 0 0 la sută. la depăşirea planului trimestrial la
ternaţională a Sludenţilor prin care gudroane care împiedicau evacua­ reuşit să mărim simţitor capacitatea injecţie, un aport deosebit şi-au acest sortiment cu 12 la sulă. An­
îşi reafirmă deplina solidaritate cu rea gazelor. Prin modificarea făcu­ O dală cu introducerea noilor ma­ gajamentul nostru de a fasona me­
lupta dreaptă dusă de popoarele şi tă s-a eliminat un cot şi s-a scur­ de producţie a cuptoarelor de fabri­ triţe s-au luat şi unele măsuri or­ adus Iov. Ioan Oancca inginer, canic in acest an 60.000 m.c. mate­
linăra generaţie a lumii penlru înlă­ tat şi circuitul, fapt ce a avut efecte ganizatorice şi tehnice care să asi­ rial lemnos, va ii îndeplinit şi
turarea definitivă a jugului colonial, favorabile asupra sporirii producţiei. cat semicocs. Datorită măririi capa­ gure iuncţ'onarea maşinilor de in­ Stelian Mihu, Dumitru Domnaru chiar depăşit.
pentru menţinerea şi consolidarea jecţie în cele mai bune condiţiuni. Dionisie Puian muncitori şi alţii.
păcii. Anul trecui bateria I-a ne-a dai cităţii de producţie a cuptoarelor Operatorii chimişti care le deser­ In scopul utilizării cil mai judi­
mult de lucru. Amestecul de gaz. VLAD1MIR DOROFTESE cioase a utilajelor şi a mecanisme­
In încheierea adunării festive a iost şi aer nu se făcea în bune condi- am reuşii să mărim producţia şi lăcătuş — secţia metalurgici, lor din dotare s-a organizat şi un
prezentat un program artistic a i con­ ţiuni şi deci combustia nu era per­ curs de calificare penlru motorişti
cursul Ansamblului artistic a) Uniunii fectă. In scopul îmbunătăţirii ames­ productivitatea muncii şi să dăin F. C. Orăşlie de iierăslraie mecanice în care au
Tinerelului Muncilor. tecului de gaz de furnal şf aer şi iost încadraţi 30 dintre cei mai buni
pentru a se asigura astfel o com­ pesle sarcinile de plan de Ia în­ E x tin d e re a m eca n iză rii m m e ii muncitori. In acest fel ne vom aco­
(Agerpres). în e x p .o a ta re a m aterialu lu i le m n o s peri necesarul de muncitori califi­
bustie cit mai perfectă s-au schim­ ceputul anului şi pînă acum mai caţi şi pentru iierăstraiele mecanice
La sectorul dc exploatare Oaşa scop creşterea productivităţii, uşu „Drujba" pe care urmează să le mai
bat arzătoarele dc 140 mm. cu altele mult dc G00 tone de semicocs. Per­ clin cadrul I.F. Sebeş multe obiective rarea muncii fizice a munciloriloi primim şi vom putea să eliminăm
din planul dc măsuri lehnico-organi- şi înlocuirea mijloacelor de lucru în acest an complet fasonatul ma­
P. Constantinescu-Iaşi, acad. A. O- de 168 mm. Ca urmare, s-a creat fecţionarea agregatelor este deci o zatorice se reieră direct la creşte­ vechi. Pe baza acestui plan care se nual. Aceasta va duce la micşorarea
ţetea, Demostcne Botez, membru co­ rea productivităţii muncii. Ţinînd înfăptuieşte cu succes s-au construi! numărului de muncitori zilieri folo­
respondent al Academiei R.P.R., Ra­ posibilitatea ca gazul ce intră în cale importantă de sporire a pro­ seamă de recomandările organiza­ şi dat deja în folosinţă, de la în­
du Beligan, Petre Nicolae şi Mircea cuptoare să fie ars complot şi calo­ ţiei de partid conducerea sectoru­ ceputul anului şi pînă acum, încă siţi la acesl gen de lucrări, iar pro­
Rebreănu. Au . fost purtate discuţii ducţiei şi noi o vom iol.osi şi in lui, sprijinită de comitetul sindical trei iuniculare şi două linii decovil.
viitor. dc secţie, a pus un accent deosebii Cele trei iuniculare au fost cons- ductivitatea muncii va fi mult spo­
in legătură cu activitatea grupului şi pe introducerea tehnicii noi, pe Iruilc de o singură echipă compusă
s-a holărît trimiterea unui mesaj de PAVEL COSiMBSCU organizarea superioară a produc­ din 7 muncitori specialişti, condusă rită, rcalizindu-se totodată şi impor­
salut grupului de prietenie Grecia- maistru principal la bateria I-a ţiei — căi principale de creştere a de Iov. Ioan Breazu. Această echipă
Romînia din Cameţji Deputaţilor de secţia semicocs a U.V. Călan a reuşit să instaleze şi să dea în tante economii la preţul de cost.
productivităţii muncii în sectorul iuncţiune funicularul „Wissen" în
la Atena. F o lo sin d m a triţe cu m ai m u lte cuiburi parclielul Gîlceag în numai 7 zile CLEMENT BODEA
(Agerpres) forestier. In acest scop s-a întocmit in loc de o lună cit durează normal tehnician, şeful sectorului
Mărirea productivităţii muncii vaţiile şi raţionalizările concepute instalarea unui asemenea funicular.
esle mereu in atenţia muncitorilor, şi realizate, cil şi in aplicarea unor un plan de introducere a unor noi de exploatare Oaşa
inginerilor şi tehnicienilor de la măsuri tehnico-organizalorice toi I.F. Sebeş
fabrica chimică din Orăştie. Această mai eiicace. utilaje şi mecanisme care au drepi
preocupare se concretizează în ino­
De curînd, studiindu-se posibili-