Page 82 - 1963-04

PAG. 2
Inginera colectivei
Pe tovarăşa Victoria . PIruşcă. 1.279 kg. la ha., pe suprafaţa în-
este greu să o întîlneşti în aces­ sămînţată Cu grîu din soiul Be-
te zile frumoase de primăvară. zostaia-a obţinut 2554 kg, Ja ha.
De ’ climiiţeaţă şi. pînă seara îşi In anul trecut gospodăria colec­
petrece timpul pe cîmp unde dă tivă din Teiuş a realizat cea mai
îndrumări şi conduce cu compe­ mare producţie de cartofi pe ra­
tenţă lucrările din campania â- ion. Media a fost de 23.220 kg.
giâcdlă de primăvară. Lucrul a- la ha. Fruntaşă pe raion a fost
cesta este explicabil ţinînd cont şi în ce priveşte producţia de po­
¦că tov. Victoria Hruşcă este in­ rumb.
ginera gospodăriei colective din
Teiuş. Ea munceşte cu pasiune
mai ales că pînă acum a obţinut
.rezultate deosebite privind creş­
terea producţiei la hectar.
...Cînd a fost încadrată la gos­
podăria agricolă colectivă din Te­
iuş, în anul 1960, Victoria Hruş­
că şi-a propus să depună toate
eforturile, toată capacitatea sa
pentru ca gospodăria să se dez­
volte tot mai mult. Ştia că o să
fie bine înţeleasă de către co­
lectivişti deoarece Victoria Hruş­
că este de loc chiar din Teiuş.
Roadele muncii desfăşurate au
început să se vadă chiar de la în
ceputul activităţii sale. Prima ma­
re satisfacţie a ayut-o în toamna popular comunal. Şi aici, Victoria
anului 1960 cînd a obţinut cea Hruşcă munceşte cu pasiune pen­
mai mare producţie de sfeclă de tru a merita încrederea cetăţe­
zahăr la hectar pe regiune. Cul­ nilor.
tivase sub forma de experienţă
sfeclă de zahăr pe 2 ha. şi reali- ¦
zase 32.000 kg. la ha. Văzând re­ duri inginera gospodăriei colec­
zultatele bune inginera a propus tive din Teiuş, alături de toţi
ca în anul următor să cultive o ceilalţi colectivişti, luptă pentru
suprafaţă mult mai mare de sfe­ încheierea cu succes a campaniei
clă de zahăr. Rezultatele au fost
şi mai bune.
La producţia de grîu existau
multe deficienţe. Victoria Hruş­
că, după multe zile de chibzuială,
a propus consiliului de conducere
al gospodăriei introducerea unor
soiuri de mare productivitate.
Membrii consiliului au fost de
acord. Apoi a încercat soiurile
de grîu Ponca, Harach şi Bezos-
taia. Sporul de producţie a fost
considerabil. In timp ce de pe
terenurile semănate cu grîu co­
mun a realizat o producţie de
Activitate rodnică
C o m is ia de fe m e i d in c a d ru l S fa ­
tu lu i p o p u la r a l ra io n u lu i Iia le g a
c ă re i p re ş e d in tă este to v . R u x a n cfra
G îrb e a , desfăşoară o b oga tă a c tiv i­
tate. P rin tre a lte le m e m b re le c o m i­
s iei a u d ifu z a t in r ia d u l s a la ria ţilo r
m a i b in e d e 200 c u rii şi b roşu ri, au
fă cu t 35 d e a b on a m en te Iu re v is ta
şi Ia a lte re v is te şi p u ­
,,F e m e ia “
b lic a l ii.
l o t a ic i d e d o u ă o r i p e lu n ă se
tiu c o n fe rin ţe p e tem e in teresa nte. A u
p lă cu t m u lt c o n fe rin ţe le pe tem e ca
,.F a m ilia in sta tu l s o c ia lis t“ , „ H o lu l
şi la c u l fe m e ii in so cie ta tea s o cia lis ­
tă “ şi a lte le , lin iile d e to v . M e ta n ia
{!on a , E u fo n ia R u sii şi a lte le .
anuta gugor
corespondentă
Comifefe de sprijin acftve
Din iniţiativa Comitetului orăşe­
nesc al femeilor din Deva, s-a or­
ganizat pe lingă spitalul unificat din
localitate un corniţei ele sprijin. Co­
mitetul de sprijin este format din
27 femei. întreaga activitate a co­
mitetului se desfăşoară pe baza u-
nui plan de muncă. Pe baza planu­
lui, zilnic cile două femei, prin ro­
taţie, ajută personalul cantinei la
pregătirea şi servirea mesei, fac le­
gătura între familie şi bolnavi, aju­
tă la repartizarea cărţilor din biblio­
teca spitalului. De două ori pe săp-
tămînă Iov. învăţătoare Ludmila Gros
citeşte copiilor internaţi diferite
cărţi de poveşti.
O asemenea activitate desfăşoară
şi comitetele do spriijn de pe lingă
spitalul din Simeria şi cantina de
ajutor popular din Deva.
pp
in a
Toate aceste realizări ea şi mul­ ducţie. Erau mulţi muncitori în
te altele sînt rod al muncii en­
tuziaste a colectiviştilor. Ea ob­
ţinerea lor însă o contribuţie în­
semnată şi-a adus-o şi această fe­
meie plină de viaţă, pasionată de
meserie, inginera colectivei.
Victoria Hruşcă îşi găseşte
timp şi pentru a-şi creşte aşa cum
se cuvine băieţelul şi fetiţa. In
plus ea face parte din comisia de
femei a gospodăriei care se si­
tuează printre cele cu o bună ac­
tivitate. Datorită calităţilor ca şi
priceperii de care a dat dovadă
în gospodărirea comunei, cetăţe­
nii au ales-o deputată în sfatul
...La ora cînd apar" aceste rîn-
agricole de primăvară.
V. ALBU
Aprecieri m eritate
Cooperativa meşteşugărească
„Moţul" din Brad are 64 de sec­
ţii care prestează diverse servi­
cii către populaţie. Una dintre
ele eslc şi cea de lenjerie. Este
o secţie mult solicitată de popu­
laţia oraşului. înainte, aici treaba Nu s-a uitat nici calitatea. Croiul
nu mergea prea bine. Fosta res­
ponsabilă amîna comenzile, în­
târzia nejustificat unele lucrări.
In locul ei a fost numită ca şefă
de secţie Elisabeta Goia. Tre­
buia cî.şligat prestigiul pierdut şi diferite comenzi cu tot mai multă
nu era prea uşor. împreună cu
Virginia Melinte şi Olimpia Da-
o n f io u
Întrajutorare J
Cu cîiva liiup în urmă Aurelia
Sentea era tare supărată. Nu pu­
tea admite ca cineva să-i iacă ob­
servaţie tocmai ei care lucra de
atîia vreme in fabrică. Se apro­
piase de ea şefa de echipă Eli-
şabela Cristea şi-i atrăsese alen-
ţia, pe un ton cam aspru, în le­
gătură cu calitatea muncii des­
făşurate. Aurelia Sentea, deşi a-
vea unele depăşiri în ceea ce pri­
veşte planul de producţie, stătea
cit se poate de prost cu calitatea. In minţită nu erau formate echipe de ^
luna martie i s-au refuzat 5 pache­
te de hîrtie la controlul calităţii.
Observaţiile şefei de echipă n-au
fost primite cum trebuie de munci­
toarea Aurelia Sentea. Din contră
parcă se ambiţionase şi mai mult.
A urmat apoi consfătuirea de pro­
sală. Cei prezenţi au aflai de îji-
limplarea petrecută în secţia sor­
tare şi au luat alitudine hoiărîtă.
— Trebuie să asculţi sfaturile
şefei de echipă. Ea îţi vrea bi­
nele. Este în interesul nostru, al
tuturor — şi-au dat cu părerea
participanţii la consfătuirea de nească planul de producţie pe tri- 1
producţie.
Pe Aurelia Sentea au irâinîntat-o iar calitatea lucrărilor să se îra- j
aceste cuvinte. îşi dădea seama bunătăţească. Echipele conduse de 1
că a greşit. De atunci a lucrat cu Susana Tutelea şi Elisabeta Cris- J
mai multă grijă iar cînd era ne­ tea au obţinut rezultate deosebite, -j
voie cerea stalurile şefei de echi­ Este rodul muncii de întrajutorare, ^
pă. Lucrurile mergeau din ce în ce al participării tuturor muncitori- j
mai bine. Elisabeta Cristea se lor la realizarea sarcinilor.
vid, lucrătoare ale secţiei, s-au
sfătuit ce-i de făcut. Au găsit şi
soluţia. Munca trebuia organizată
mai bine. Pentru aceasta au în­
tocmit grafice în care se preve­
dea data terminării' comenzilor.
se face cu grijă, manopera în a-
telier dc asemenea. S-au adus nu­
meroase modele noi.
Populaţia a început să solicite
încredere. Calitatea lucrărilor,
timpul scurt dc execuţie a lenje­
riei dădeau satisfacţie celor care
Colectiviştii din
Orăştie au hotărît
ca în acest an
să-şi dezvolte sec­
torul avicol. Pen­
tru aceasta ei şi-
au . .opus să
erease1 18.000 pui.
Piu.i in prezent la
gospodăria colecii
vă nu şi fosi a-
duşi 6 .0 0 0 pui ca­
re se bucură di? o
îngrijire atentă:
IN FOTOGRA­
FIC: îngrijitoare­
le Letiţia Rolelor şi
Eleonora Boancă,
hrănind puii.
DRUMUL SOCIALISMULUI
bucura mult. Era mulţumită că a 1
dat o mină de ajutor, că echipa ^
dă lucrări de bună calitale.
Am ales acest exemplu pentru 1
a scoate în evidenţă un fapt care -j
a condus la obţinerea unor rezul- -j
late deosebite în cadrul secţiei .
sortare a fabricii de hîrtie „ 1 1
Mai“ din Petreşti. Pînă la începu- 1
tul lunii ianuarie a.c. la secţia a- ^
femei. Citeva muncitoare cu o
bună calificare se situau mereu în
fruntea întrecerii în timp ce ma-
joritalea femeilor înregistrau re­
zultate modeste. Era necesară o
nouă organizare în care muncitoa­
rele mai pricepute să le ajute po
celelalte. Aşa au luat fiinţă cele
şase echipe de la secţia sorlat.
Lupta pentru înlîietale atît în ceea
ce priveşte cantitatea cit şi cali­
tatea se dădea între echipe. Iar
dacă se întîmpla ca una din num- I
ciloare să greşească era ajutată ^
pe loc. In acest fel s-a ajuns ca ^
secţia sortare a fabricii de hîrtie ]
„1 Mai“ din Petreşti să îndepli- ]
mesirul I a.c. înainte de termen ^
1 pentru semănatul porumbului“ iar din lor nu are o tradiţie, la început
I ¦ >¦ I t . h -.1I—. \—J\ t I JJ ' t ' I \ I C—/1 1¦ /v—¦1
Tov. Raisa Chc-
Ircanu este proie-
soară la Şcoala
medie „Aurel Vlai-
cu" din Oră,ştie.
Ea se străduieşte
să predea elevilor
lecţii cit mai bune.
In fologralie:
Tov. Uaisa Clie-
treanu Ia o oră la
clasa a IX-a.
sc adresau unităţii. In condica
de sugestii au apthwt toi mai
multe însemnări în care cetăţenii
consemnau despre acest colectiv
de lucrătoare lucruri bune. Ei
n-au uitat să spună citeva cuvinte
despre Virginia Melinte şi Olim­
pia David, ale căror lucrări se
bucură de multă apreciere. Dar
dovada elocventă că tot mai
mulţi cetăţeni solicită diverse
confecţii la această unitate este
şi faptul că pe trimestrul 1 a.c.
unitatea şi-a îndeplinit sarcinile
de plan în proporţie de 119 la
sută. In această cifră se oglin­
deşte întreaga muncă desfăşurată
de cooperatoare pricepute şi
harnice.
\ A A A şa-i la
Z g o m o tu l m a ş in ilo r de ră su cit sc
aude d ep a rte în ce le la lte s ecţii
a le fila tu r ii Se m u n ceşte intens, zi
şi n oa p te, pe h e i s ch im b u ri. L a fie ­
ca re lo c d e m u n că s in i a fiş a te p a ­
n o u ri cu c h e m ă ri tu în tre c e re . A -
In tg e iilc n tiii în d eoseb i un pa n ou pe
c a re stă scris, cu lite r e in g r i ji t e :
,.B rig a d a con d u să d c M a rg a re ta C e a ­
uşii ch e a m ă la în tre c e re b rig a d a c o n ­
dusă d e V ic to ria C o s tin tiv in d ca
o b ie c t iv e : la 5.000 kg. m ă tu şe a r­
tific ia lă n ic i un k ilo g ra m reb u tu l,
m en \ in ereu c u ră ţe n ie i Iu lo cu l dc
m u n că şi în tre ţin e re a in bun e c o n -
d ifiu n i a m a ş in ilo r“ . A ceea şi che­
m a re e s te 1a d re s a tă şi b r ig ă z ii c o n d u ­
.să d e R . C i o l a c u . L u n ă d e l u n ă
b rig a d a tova ră şei C ea u şii se g ă ­
seşte in în tre c e re c u m u lte d in b r i­
g ă z ile s e cţiei a tre ia a fila tu r ii
„V is co z a “ d in L u p e n i. S i a p ro a p e de
fie c a re d a lă ea s -a .situ a t în fru n te .
J a ş e d in ţa d e p ro d u c ţie d e la
s fîrş ilu l lu n ii m a rtie c în d s-au
adus la cu n o ş tin ţa m u n cito a re lo r
s e cţie i n tre ia re z u l tu l ide a b ţin u te
in în tre ce re a socia listă , b rig a d a c o n ­
dusă d e C ea u şii a a v a t o d e p ă şire
d e 12 la s u lă f a lă d e s a r c in ile d e
pla n .
...T o v a ră ş a C ea u şii şi fe le le
b riga d ă lu cra u in s ch im b u l
N r. 25?í
O searji
Ia eeretal
de eitit
fn fiecare luni seara pe uliţele sa­
lului Livadia e mare lorfolă. Nume­
roase colectiviste, abia venite de la
munca câmpului, se îndreaptă către
casa în care îşi desfăşoară activi­
tatea cercul de citit.
— Ce zici nană Măriţi, vin fe­
1 meile?
— Nici o grijă, lovarăşă învăţă­
toare.
Dialogul dintre învăţătoarea Iulia-
na Tîrtu, responsabila cercului de ci­
tit din circumscripţia nr. 3 şi Mă­
riţi Ungur, gazda, unde se ţin con­
vorbirile, e întrerupt.
— Bună seara...
— Bine aj venit tovarăşă Malvi-
na! Şi după Malvina Revitea sosesc
rînd pe rînd colectivistele Roza Cjn-
cora, Maria Vladislav, Ana Revitea, T o v . Ş te fa n ia Ite le g h este te h n ic ia n ă la p o lic lin ic a d e în tre p rin d e re a
Sînzîiana Cincora, Eleonora Ungur şi C . S. H u n e d o a ra . P e n tru m u n ca ca o d esfă şoa ră este a p re c ia tă d c c o le c tiv .
altele. Pînă se adună toate, femeile
mai schimbă citeva cuvinte şi păreri
despre munca în colectivă, despre
timp. învăţătoarea lullflha Tîrtu se Leqjim / m iioarele
interesează dacă şi-au făcut abona­
mente pentru luna viitoare şi Ia ce
anume publicaţii. Un alt ciocănit in
uşă întrerupe iarăşi discuţiile şi îşi
iac apariţia ulemislele Marioara Cră- Colectivistele din brigada legu­ — Priviţi salata pe care în
ciunescu şi Emilia Ceuţă. După ele micolă de la G.A.C. Ceoaglu pri­ citeva zile o vom re-olta şi livra,
la scurt timp trec pragul casei Maria veau cu atenţie plantele din ră­ interveni tovarăşa Elena Suciu.
Sîrbu, Ana Traian, Marlp Popesci], sadniţe. Am amenajat 70 nt.p. de răsad­
Silvia Revitea şi ailete. niţe în care o cultivăm. Pe lingă
— Priviţi ce frumoasă este aceasta am mai plantat şi în gră­
dină pe o mare suprafaţă, care
— Olimpia a venit? întrebarea este varza, ni se adresa Elena FIoino- de asemenea va putea fi valori­
pusă de o colectivistă mai în etate. rodeanu, brigadiera legumicolă. ficat,- m scurt timp.
Olimpia Stoica, o colectivistă lipiră,
Intr-adevăr, răsadurile de var­ — Dar nu numai faţă de sala­
deşi are un copil mic, în fiecare luni tă manifestăm această grijă —
seara esle nelipsită de la cercul do ză, roşii, vinete, ardei şi gulioa- ţinu să adauge Maria Igna, mem­
citif. Aici, chiar pentru mame sînt re erau viguroase. bră în brigada legumicolă. Gos­
multe lucruri de învăţat. podăria colectivă a procurat din
Continuînd să ne vorbească timp cantitatea de 45 kg. folii de
despre munca femeilor din bri­ polietilenă cu care vor fi prote­
jate legumele pe o suprafaţă de
...Responsabila cercului şi-a rînduit gada legumicolă şi despre planu­ 300 m.p. în vederea grăbirii ve­
getaţiei lor. In continuare tov.
cu grijă însemnările p riv in d siiuaţia rile colectiviştilor cu privire la Maria Igna ne-a mai relatat des­
pre faptul că se lucrează la a-
internaţională, a pus la indemînă re­ grădina de legume, Elena ITomo- menajarea de paturi semicakleîn
care se însămînţează gulioare şi
vista „Agricultura socialistă“ din care rodeanu ne-a relatat: gogoşari.
va citi articolul „Pregătiri temeinice Intrucît la noi cultura legume­ Şi rînd pe rînd colectivistele
din brigada legumicolă vorbeau
despre munca lor, despre rezul­
tatele ce le vor obţine.
revista „Femeia" rubrica intitulată unii colectivişti manifestau ne­
...In aceste zile frumoase, pe te­
„Din experienţa unei mame“. In casă încredere faţă de rentabilitatea renurile grădinii G.A.C. din Geoa-
giu se plantează sute de m.p.
sînl multe femei. învăţătoarea frece ei. Rezultatele de anul trecut în­ cu legume. Pe 10 ha. se cultivă
cartofi care au fost iarovizaţi.
în revistă principalele evenimente să, deşi condiţiile de climă n-au
Muncind cu multă dragoste, le­
internaţionale ale săptămînii. Artico­ fost îndeajuns de prielnice, au gumicultoarele din Geoagiu sînt
hotărîte să-şi realizeze toate sar­
lul privitor la pregătirile pentru se­ convins şi pe cei mai neîncreză­
cinile ce le revin. In felul a-
mănatul porumbului e cel care des­ tori. Cu toate că nu am cultivat
cesta ele îşi vor aduce o contri­
chide discuţiile. cu legume decît 4,5 ha. am obţi­
buţie tot mai însemnată la apro­
— Am ; Tţal la cercul agrozooteh­ nut un venit în sumă de 100.000
vizionarea din belşug a oarpenilor
nic multe lucruri. Acum le aplicăm lei. Convinşi de rezultate, în adu­
muncii cu legume şi zarzavaturi
in practică... narea generală colectiviştii au
proaspete, de bună 'qajŢţate.
Un timp parîicipantete la cercul de hotărît în unanimitate ca anul a-
M. RUGINESCU
citit discută despre realizările din cesta să mărim suprafaţa de gră­
gospodăria colectivă în privinţa se­ dină la 30 ha. din care 20 ha. vor
mănatului porumbului şi alte lucruri. fi irigate. De altfel proiectele
pentru irigaţie au şi fo s t.întoc­
Responsabila cercului esle mulţu­ mite iar de curînd s-a început
mită de felul cum se poartă discu­ munca pentru amenajarea cana­
ţiile. Intervine doar cînd e necesar. lelor.
Articolul din revista „Femeia“ e şi
ci interesant. Ţinînd seama că nc-am prevă­
zut să obţinem un venit de a-
...Peste sat s-a lăsat înserarea. Dis-, proape 500.000 lei, ne străduim
cuţiilc la cercul de citit au fost rod­ să .muncim cit mai bine. Tocmai
nice ca întotdeauna. învăţătoarea Iu- de aceea căutăm în primul rînd
liana Ţîrlii si gazda, colectivista Mă­ .TĂllUtiReni legume timpurii care
riţi Ungur, te petrec piuă la poartă. aduc mari venituri şi sînt mult
— La revedere, pe lunea viitoare — căutate de oamenii muncii.
le răspund înlr-un glas rospons b ia
cercului şi gazda. Şi lunea viitoare Dc calitatea bobinajului mătăsii artificiale, ce se execută la filalura
„Viscoza" din Lupeni, depinde in mare măsură şi procesul tehnologic ce
la aceeaşi oră se vor întîlni iarăşi. se desfăşoară în fabricile unde firul de mătase se transformă în dife­
Colectivistele vin cu interes la cer­ rite confecţii. De aceea ori de cîte ori are prilejui, maistra de secţie
Rozalia Borbely explică muncitoarelor importanţa bobinării corecle.
cul de citii.
PETRE FĂRCAŞ1U
corespondent
iS S lIp Ş
4P !;?hî.4y'V.&
mmm
noi la Viscoza!
n oa p te. E ra trecu t de o re le 22. A b ia m in u ţio s co n tro la tă . Ş i d e a tu n ci si­ M e g h eş i-a v e n it în a ju to r. In cile -
tu a ţia s-a s ch im b a i to ta l. F ie ca re
au te rm in a l .ie le c e p lio n a l m a ş in ile m u n c ito a re a în ţe le s im p o rta n ta ce v a m in u te pe că ru cio a re le p orta n te
o p re z in tă c a lita te a lu c r ă r ii sule ia r
şi m u n ca u în cep u t d in p lin . Io a n a re z u lta te le s in i d in cele m a i bune. e ra u aşezate b o b in e le cu m ulase ră ­
A t ît M a rg a re ta C ea u şii c it şi c e le ­
P rişcca ru , A n g e ja S p îrle a , G e ta P a r­ la lte lu c ră to a re s în l e x e m b le d em n e s u cită . A p o i a tre cu t rîn d p e ria d
de urm at p en tru toa te m u n cito a re ­
că rii, P a ra s ch iv a A rd e i şi M a r in M u ­ le s cc(ie i. L a buza re z u lta te lo r ob ­ p e la c e le la lte m u ş in i, a c o n tro la i
ţin u te d e e le stă s e rio z ita te a , a te n ­
te i s-a u ră s p in d it lu m u ş in i. S in i ţia şi d ra gostea lo r fa ţă d e m u n că . c a lita te a f i r e l o r ş i s -u în a p o ia t la
n u m a i o ch i. M îin ilc Ia r lea gă cu m a şin a e i. E ra m v l{u \ n ilă , A ş a cum
re p e z iciu n e u n e le fir e ru p te , în lo ­ —l u c r e a z ă f e t e l e cu m Ic sp u n e ea
cu iesc b o b in e cu m ătuşe ră su cită , — n u se ş tie c in e v a c lş lig a în tr e ­
s în t a te n te ca u n e le fu se să n u sc cerea Ia s fîrş ilu l lu n ii.
In v îrle n s că in g o l. S c în ca rcă o m u ­
şin ă cu n o i b o b in e . S p ir itu l ile în ­ p u r ă în d o ia lă că m id ie d in b ii-
\ T ic lo r ia C o s tin esle o fe m e ie în tre * g ă z ile s e cţie i a tre ia lu crea ză
b in e şi sîn t a n tre n a te iu în tre ce re a
tra ju to ra re tovă răşească sc fa ce s im ­ * d ou ă v îrs te . I )c o b ice i tă cu tă , d ar
ţit. M a rg a re ta Cenuşa, p u n e m in a e x tre m de h a rn ică . M u n c ito a re le d in
a lă tu ri d c ce le la lte m u n citoa re. P r i- s o cia lis tă . D a r în d e os e b i aceste b r i­
b rig a d a e i şi d in s e cţie o s tim ea ză găzi. se s itu e a z ă in fr u n te . M a r in
seca ru p ro ce d e a ză lu fe l, 1 reaba fo a rte m u lt. C in ci M a rg a re ta C ea u şii
m e rg e b in e , sîn t m u ltu rn ite . C in il Ic P o r o ja n şi M a rin R up, d e In secţia
a la n sa t ch e m a re a la în tre c e re a slu t d e p ă n a t uit to a te m o t iv e le să f i r
v e z i cum m u n cesc găseşti !m e d iu l p u ţin p e g în d u r i şi apoi. a a c c e p ta i.
e x p lica ţia d e p ă ş irilo r re g u la te a sar­ — T r e b u ie sa m u n c im să nu ne m u lţu m ite d c c a lita te a firc L o i ce Ic
—î n t r e a c ă f e l e l e t o v a r ă ş e i C e a u ş ii
c in ilo r lu n a re de p lan. p rim e s c d e la cele d ou ă b rig ă z i. D r
m u lt tim p n -a u m a i p rim it n ic i un
D a r în această b rig a d ă d om n eşte le -u spus ea to v a ră ş e lo r su le A n a re b u t. D a r c u v in te de la u d ă despre
p e lin g ă h ă rn icie şi un s p irit de e x i­
gen tă fa lă d e o p e ra ţiu n ile e x e cu ţii­ C ră in ice a n u , F lo ric a M e g h e ş şi In ­
le . S p re s fîr ş ilu l a n u lu i tre cu t ele
an reb u tu l c îlc v n k ilo g ra m e de m ă ­ b rig ă z ile to v a ră ş e lo r C o s tin şi C e a u ­
tase. V u ia era si a lo r c ă ci au fast
n e a te n te d u r şi a lu c ră to a re lo r d in ii ana C io lo v ic i. D e a ltfe l, fie ca re şii cm d c spus şi m a is tr e le Ir in n
secţia a d on a ca re le -a u trim is m ă ­
tuşe prea p u te rn ic b ru n a tă sau cu d in co m p o n e n ţe le b rig ă z ii a în ie le s -o K o r c llu s şi E m u V a s iu . In ucelu ş
m u ltă visează, d in cu re cauză Ia
ră s u cii se scă m oşu. D e a lu n e i uit in ­ şi s -a u a n g a ja t p e rs o n a l ca la 1.000 lim p e le nu u ită să e v id e n ţie z e fie ­
,t r o d u s a i U o r e c e p t i a A c u m f i e c a r e kg. m ătase a rtific ia lă ră su cită să nu ca re lu c ră to a re în p a rte s p u n lm l ci
dea n ic i un rebut. M u n c im ! cu con ­ in în d rie , o ri d c c îte u ri nu p r ile ju l:
ş tiin cio z ita te şi îă s p u n d crc e le an
re u ş it ca p în ă la 10 a p r ilie să -şi — A ş a - i Ici n o : la V is c o z a , F ie r a r i
resp ecte a n g a ja m e n tu l lu a t. m u n c ito a re s im te ră s p u n d e rea c e -i
re v in e. D e aceea re z u lta te le o b ţin u ţi
P e V ic to ria C o s tin am în lîln il-o d c secţia a tre ia sîn t d in ce le m a i
d in în fu l a u n e i m u ş in i ile ră su cit. M u ­ bune.
de ş in a tre b u ia d e scă rca tă şi F lo r ic a
b o b in ă lu a tă d e Ia s e cţia d o u a este 'A. OARGĂ