Page 83 - 1963-04

Nr. 2591 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3

«a»«*»«

Pe urmele materia lelor publicate Zile de primăvară

Fursialiştilor — minereu la G .A.C . din Baieşii

aglomerai' mai mui P iu ă acum c o le c tiv iş tii de a ici

In m ie z u l z ile i s u lu l p a re pu stiu .

şi de bună calitate C o le c tiv iş tii s in i to ţi p le c a ţi la au e fe c tu a t In v ie lu c r ă r ile d e a ra ­

lu c ru - P re o c u p ă rile lo r în aceste c ii şi c e rc u it p e în trea g a s u p ra fa ­

z ile fa v o ra b ile m u n c ii s in i m u lti­ ţă, u rm itu l ca în o p rin d să în c e a ­

Aglomeratoriştilor de la C.S. a anului indicele de utilizare nu p le. A m ă n u n te in leg ă tu ră cu a c ti­ pă şi să p a tu l acesteia. L a b rig a d a
Hunedoara le revine sarcina să a ajuns la nivelul celui planifi­
aprovizioneze furnalele cu canti­ cat, în lunile următoare el a fost v ita te a da a ic i am a fla t de la Io v . d in R u şor, se a co rd ă aceeaşi a te n ­
tăţi tot mai mari de minereu depăşit. In luna februarie indicele
aglomerat, cu un conţinut bogat de utilizare a crescut cu 3,92, iar Iu lia n P 'ărcaş, p r e ş e d in te le c o le c ­ ţie şi v iito a re lo r liv e z i. I ii p rim ă ­
în fier. Despre felul cum a fost în martie cu 4,15 tone/m.p. şi zi,
îndeplinită această sarcină a ceea ce a determinat depăşirea tiv e i. C îtc v a d in acestea Ir îm p ă r­ v a r a a c e a s ta a u fo s t s ă p a te ROO d e
apărut un material în ziarul indicelui trimestrial planificat cu g ro p i. P e 500 d in e le s-a u şi p la n ­
,.Drumul socialismului“ nr. 2566 tă şim c it it o iilo r în r in d u tile ce
din 27 martie a.c. In materialul 0,41 tone/m.p. şi zi.
respectiv se criticau unele defi­ Calitatea aglomeratului nu s-a urm ează. ta t m e ri d in s o iu rile lo iia tlia n ,
cienţe care au făcut ca în prima
lună a anului în curs, la aglome- ridicat însă la nivelul cerinţelor. P a tin e n a u riu etc.
rator, planul să nu fie îndeplinit. La acest indicator nu s-a putut
realiza pînă acum o constanţă. La grădina de legume Adăposturi
Articolul apărut în ziar a fost Conţinutul de fier şi indicele de pentru animale
prelucrat în ţoale organizaţiile bazicitate se menţin încă sub S u p ra fa ţa g ră d in ii de leg u m e a
de partid, în şedinţe lărgite. Cu limitele prescrise. Acest lucru
acest prilej s-a analizat cu simţ este determinat în primul rînd g o s p o d ă rie i este d e S ha. R ă sa d u ­
de răspundere situaţia din luna de slaba aprovizionare cu calcar.
ianuarie, au fost scoase la iveală Faţă de necesarul zilnic de circa r ile au fo st a s ig u ra te p rin sein ă -
şi alte lipsuri în afara celor ară­ 1.000 tone, media în luna martie
tate în ziar, au fost studiate a fost numai de 730 tone pe zi, n u rca d in tim p a 54 m .p . de ră ­ C a a v e re obştea scă, m e m b rii c o ­
posibilităţile pentru recuperarea iar în luna aprilie, în 18 zile, de
rămînerii în urmă. 767 tone pe zi. Ţinîncl cont de sa d n iţe. C e le d e v a rză şi ro ş ii au 223l e c t i v i ş t i d is p u n d e ca p e le h o ­
importanţa ce o prezintă creşte­
Totodată, la indicaţia organi­ rea indicelui de bazicitate al aglo­ şi fo st scoase şi p la n ta te i ia r pe un llin e (d in ca re 39 v a c i, ju n in d şi
zaţiilor de partid au fost luate
măsuri pentru folosirea agregate­ meratului în sporirea producţiei h e c ta r a fost. p la n ta t a rp a g ic . v ite le c u m p ă n ite a n u l a ce s ta ). 32
lor la capacitatea lor maximă. de fontă, serviciul aprovizionare
Acest lucru a fost realizat în al combinatului trebuie să gă­ C o le c tiv iş tii d in e ch ip a le g u m i­ d e p o rc in e şi 440 de o v in e.
următoarele luni prin reducerea sească rezolvarea aprovizionării
termenelor de oprire a agregate­ — —c o lă G r a jd u l e x is te n t la R u ş o r d e v e ­
lor, pregătirea din timp a unor ritmice cu calcar într-un termen şefă to v . M e s ia A n c a a
piese de schimb ca grătare, cioca­ cit mai scurt posibil.
ne ele. Ca urmare, în primul tri­ b rig ă z ii d in R u ş o r se situ ea ză p r in ­ n in d n e h ic ă p ă lo r s-a h o tă rît c o n ­
mestru staţionările au fost re­
duse simţitor, fiind folosit numai tre p r im ii ca re d au a cu m b ă tă lia s tru irea a ltu ia , lo t cu o ca p a cita ­
17 la sută din timpul calendaris­
tic planificat staţionărilor. La să a s ig u re re a liz a re a v e n itu rilo r te d r o sulă cu p e le . A c u m . lu c ră ­
lie.care maşină timpul de oprire
a fost redus cu mult faţă de luna Id e n tific a te ( 141.500 l e i ) d e la g r ă ­ rile d e zid ă rie la c c l d e -a l d o ile a
ianuarie. Numai la maşina nr. 2,
de pildă, acest timp a fost redus d in ă . g ra jd , rid ic a t la B ă ie ş ti, au fo st
cu 77,25 ore în luna februarie şi
cu 85,30 ore în luna martie. Cele te r m in a le şi. p a r a le l ca m u n cile
mai bune rezultate în această
privinţă au fost obţinute de bri­ In vie şi livadă a g r ic o le , « it h ic e p u l lu c r ă r ile d e
gada a IlI-a condusă de inginerul
Radu Croitoru, care a avut în lu­ G o s p o d ă ria d is p u n e şi d e li b a ­ con s tru cţie a un ei m a te rn ită ţi p e n ­
na martie numai 53 de opriri.
cii v ie a lto ită . R in e în tre ţin u tă şi lu ­ tru 40 de scrofi/e. S ta d iu l lu c ră ­ Acţiune de sfrîngere B rig a d ie ru l B c n e d ic R oşu. de la secţia v in u l a fa b r ic ii „ V id r a " d in
Reducerea opririlor a avut de­ a fierului vechi O ră ştie , p u n e an a ccen t d e os e b ii p e ca lita te a p ro d u c ţie i. F o to g ra fia d e fa tă
cra tă la tim p . ca v a ră s p lă ti m u n ­ r ilo r este d e s tu l d e a va n sa t şi la n i - l p re z in tă d iscu tâ n d cit u n g ru p d e m u n c ito r i d e Iu c r o i d e s p re c a lita te a
sigur o influenţă pozitivă în creş­ Tinerii din comuna Băcia, ora­ m is a clelo r.
ca c o le c tiv iş tilo r p rin p ro d u cţii această con s tru cţie . şul i'egional Deva, mobilizaţi de
terea indicelui de utilizare a comitetul comunal U.T.M. au
m a ri de s tru g u ri şi d e ci v e n itu ri F. PETREANU participat duminică 21 aprilie la
agregatelor. Dacă în prima lună corespondent o acţiune patriotică de strîngere
în s e m n a te . a fierului vechi. A Cr E N ID» A

Deşi au avut de înfruntat greu­ Numai într-o singură zi a fost
slrînsă cantitatea de 3.000 kg.
tăţi, aglomeratoriştii au produs Lu crări la grădina de legum e Acest succes i-a mobilizat pe ti­ —g h e a t ă
neri, care s-au angajat ca pînă
în lunile februarie şi martie la 30 aprilie a.c. să mai predea ((?adia cin e m a to g ra fu l „ F . S ir­
la I.C.M. încă 7.000 kg fier vechi.
Colectiviştii din Haţeg acordă 2,70 ha. cu morcovi, pătrunjel şi 26 APRILIE 1963 ii u " ; H U N E D O A R A : P o v e s te a li­
o mare atenţie lucrărilor din ceapă, colectiviştii din Haţeg au Fruntaşi în această acţiune sînt
aproape 6.500 tone aglomerat grădina de legume, care le va plantat pe 2 ha. (teren îngrăşat tinerii Ion Drjjman, Magyari PROGRAMUL 1 : 5,07 Muzică —n e i n o p ţ i s t r a n i i cin e m a to g ra fu l
aduce anul acesta însemnate ve­ cu azotat de amoniu) răsadul de Nicolae, Magyari Miron, Onciu- populară; 6,07 Jocuri populare ol­
peste prevederile planului, reu­ nituri. Ei au avut grijă ea din varză, iar pe alte 2 ha. cartofi lenco Petru şi Aurel Drijman. teneşti; 6,20 Emisiunea pentru sa­ „ V icto ria " ; S IM E R I A : M is te ru l
toamnă să execute pe cele 30 ha. timpurii iarovizaţi. le; 6,30 Taranlele; 7,10 Gnlece şi
şind astfel să recupereze aproape de grădină diferite lucrări reco­ I. FIRUŢA marşuri patriotice; 7,30 Sfatul me­ c e l v r d o i d o m n i .,X “ — c i n e m a t o ­
mandate de agrotehnică. Toi Pentru protecţia răsadurilor corespondent dicului; 7,45 Muzică uşoară inter­
75 la sută din rămînerea în urmă în toamnă au semănat cu ceapă, pretată de mici formaţii vocale şi ,./.g r a f u l P in tilie “ ; P E T R O Ş A N I:
salată şi spanac, suprafaţa de plantate în cîmp se folosesc cei corespondenţii instrumentale; 8,30 Melodii popu­
înregistrată în prima lună a anu­ 2,50 ha., urmînd ca zilele acestea 540 m.p. folii de polietilenă procu­ lare romîneşti şi ale minorităţilor F u g a ru l — c in e m a to g ra fu l „ A L
să înceapă culesul şi valorifica­ raţi din timp. naţionale,- 10,30 Muzică de estra­ S tih ia “ ;
lui. Se poate spune deci că mun­ rea lor. dă; 11,05 Muzică populară; 12,00 7 —i n e r i i cin e m a to ­
ANA HAŢEGANU Muzică interpretată de fanfară;
De curînd, din cel 800 m.p. de corespondentă 12,20 Cînlă Rodica llujor şi Ion g ra fu l „7 N o ie m b r ie "; A L B A
răsadniţe au fost repicate 18.000 Luca Bănăteanu; 13,10 Melodii de
ca la aglomerator s-a îmbunătăţit, fire de varză şi 15.000 roşii, iar estradă; 14,00 Concert de prînz; —I U I . I A : V a c a n t ă la m a r e
pe o suprafaţă importantă s-a 15,25 Muzică uşoară; 16,15 Vor­
mărturie fiind rezultatele obţi­ plantat salată. beşte Moscova; 16,45 Muzică popu­ “c i n e m a t o g r a f a l „ V i c t o r i a ; P în ze
lară; 17,10 Ansambluri artistice
nute în ultimul timp. Rămîne După ce au semănat în grădină şcolare; 18,15 Muzică populară sud- —p u r p u r i i c in e m a to g ra fu l „23
afrioană; 18,40 Cîntă Gigi Marga
doar ca aglomeratoriştii să dez­ Editarea unui dicţionar şi Cică Pelrescu; 20,30 Noapte bu­ A u g u s t'': S E B E S : M a r ile sp era n ­
nă copii : „Cuvintele fermecate“ ;
volte rezultatele acestea pentru a tehnic poliglot 20,40 Muzică uşoară romînească; —ţ e c i n e m a t o g r a f u l . P r o g r e s u l " :
21.30 Muzică populară cerută de
In librării a apărut „Dicţionarul ascultători. M u z ica n tu l o rb — cin e m a to g ra fu l „A L
tehnic poliglot“. Lucrarea cuprinde
răspunde cu cinste chemării două părţi: Pe scurt de Ia PROGRAMUL II: 12,45 Muzică 7S a d o v e a n u “ ; O R A Ş I E : L u p e n i 29
populară din ţări socialiste; 14,10
furnaliştilor de a da aglomerat Prima conţine termenii romîneşti in Orchestre de mandoline; 14,30 Pie­ — cin e m a to g ra f al „V . R o a ilă “ ;
ordinea alfabetică, traduşi în limbile se de estradă; 15.00 Cintece şi
in cantităţi sporite şi de bună rusă, engleză, germană, franceză şi jocuri populare; 16,10 Bolerouri; A n ii —f e c i o r i e i cin e m a to g ra fal
maghiară. Aranjarea termenilor în 16.30 Cîntă -Ansamblul folcloric al
calitate. cinci coloane separate, pe aceeaşi -*i—>/—>/—*i—‘r- Y O \ Sfatului popular al Capitalei, diri­ ..F la c ă ra " ; IIA 'J F.G : D o u ă r e p r i­
pagină, dă posibilitatea cititorului jat do Viorel Doboş; 16,45 Arii din
I. CIOBANU care cunoaşte mai multe limbi să-şi operete; 18,05 Melodii populare; —z e în i a d cin e m a to g ra fu l „ P o p u ­
lămurească mai bine diversele no­ 19.30 Teatru la microfon „laşii in
ţiuni. * S trîn g e rca de fie r vech i o con secven tă d o n a to a re de s in - carnaval“; 21,15 Melodii populare; la r" ; B R A D : C o n te le de M o rile
22,00 Muzică de dans; 22,30 Mo­
A doua parte a dicţionarului este g e . T i m p d e 10 a n i d e c h u l ment poetic „Versuri de dragoste“; — —C r i s t o
alcătuită din glosare ale termenilor a d e v e n it o p re o cu p a re d e sea­ 22,35 Cîntă Caterina Valenţe; 23,10 s e ria a l ! -a cin e m a to ­
în ceic cinci limbi străine, in ordinea este d o n a to a re d c sîn g e. ca a Concert de noapte.
JT-• '.'.r.*r+ - ' " Z - ??yT'.'x alfabetică a fiecărei limbi, cu indica­ m ă a tin e rilo r d in ca d ru l l.l.L . g ra fu l „S t. ro ş ie “ ; I.O X F .A : U n
tivul literei şi numărului di ordine al a ju ta t m u lto r c e tă ţe n i să se în ­
G r"'.G -: .. "ţ'TG cuvinlului roinînesc corespunzător *„ ( i A u g u s t P etroşa n i. N u m a i —o m t r e c e p r i n z i d cin e m a to g ra fu l
din prima parle. Dicţionarul cuprinde s ă n ă to ş e a s c ă . (S. NICU — co­
/A"..'''’ . circa 26.000 termeni in limba romină în p rim u l trim e s tru al a n u lu i ci respondent). „ M in e ra l" : T E I U S : I.a z a rillo de
şi, corespunzător cu fondul lexical
/*•Z.éZ •'**¦'w*.L- -••" Z " *v_ al celorlalte limbi, în medie, 30.000— a u c o le c ta t 7.000 k g . f ie r v e c h i. —T o r m e s cin e m a to g ra fa l „ V . R o a i­
32.000 cuvinte pentru fiecare din lim­
bile respective. Sini reprezentate 45 S -a u e v id e n ţia t V . D ră g h ic i. lă " : / .L A IN A • C o p ilu l şi oraşul
de discipline printre care ştiinţele
tehnice, matematice, fizice, astrono­ Ile a n a E va , L u c r e !ia l'u in iş şi 9 C o le c tiv u l secţiei de pa­ — cin e m a to g ra f al „ M u n c ito r u l" ';
mie, chimie, biologie, botanică, zoolo­
gie. Alit termenii in limba romină a lţ ii. (1. CHIRAŞ — corespon­ n ific a ţie d in P c tre ş li a o b ţin u i —I U A : A l i b i u l n u a j u n g e c i­
din prima parte a dicţionarului, cit şi dent).
termenii din glosare sînt completaţi lu n ă d c lu n ă re z u lta te b a n c in n em a togra fu l „O h D n ja " : A P O L -
cu indicaţia prescurtată a disciplinei
in care se încadrează. ® 7C e t ă ţ e n i i d in s a lu l i r n u - îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii p rod u se­ D U L D E S U S : Fru m oa sa a m e ri­

(Agerpres) lo r. U n a p o rt d eoseb it şi l-a u 1 c a n ă — c i n e m a t o g r a f u l „2 " Au­
1 gust".
v ita , ra io n u l llia , au lin ia rii . a d u s I o v . X . S t i c l i i . I o s i f ‘1 i i - 1

să con s tru ia s că au lo ca l de lu lc .a , A r o n P a i r u l ş i a l ţ i i (DU- 1

ş coa lă p rin m u n că p a trio tic ă şi • MIŢlvU' AiRlNŢEA - ¦cores- )

-, c o n tr ib u ite b in o a s e & . P iu ă in - ( pondera). . •' 1 Jauieiin

p re ze n t au fost tra n sp o rta ii

100 m .c. p ia tră . D e asem enea, ° D e cu rb u l, la A lb a !u liu

s-a u lu a t m ă su ri de c o n fe c ţio ­ s-a u d esfă şu rat lu c ră rile c o n fe ­ tneteot'Ql ogic

n a re a că ră m iz ii pe p la n loca l. rin ţe i re g ion a le a filia le i o rb i­ PENTRU 24 ORE

(M. TIC — corespondent). lo r. A re ie ş it cu acest p r ile j Vreme neslabilă cu cerul tem­
g rija p en tru in s tru irea , c a lifi­ porar noros. Vor cădea averse
° P rin g rija con d u cerii în ­ ca rea şi în c a d ra re a o r b ilo r in de ploaie însoţite de descărcări
electrice. Vint moderat cu inten­
tre p rin d e rii d c in d u s trie lo ca lă p r o d u c ţ ie (MAXIM ROMAN — sificări din sectorul sudic. Tem­
corespondent). peratura staţionară: ziua intre
..V a s ile R o a ilă “ d in H a ţe g an 20-M26 grade, iar noaptea între 4
şi 1 0 grade.
fost d eschise la s e c ţiile d c th n -

p lă ric şi ta p iţe rie cu rsu ri d c ca­ ° Z ile le trecu te a avut lo c

lific a r e . E le sîn t fre c v e n ta te d e m ia

70 m u n c ito ri, la Sebeş p le n a ra C o m ite tu lu i

'T o t la această în tre p rin d e re , ra io n a l d c C ru c e roşie. S -a u 26 APR ILIE 1963

p la n u l p ro d u c tiv ită ţii m u n c ii pe scos iu e v id e n tă o s crie d c re ­ —D E V A : R ú n ic a S a b e d la c in e ­

p rim u l trim e s tru a ! a n u lu i a z u lta te o b ţ in u t e in e d u c a re a sa­ m a to g ra fu l „B a h ia “ ; O a m en i pe

fost în d e p lin it in p ro p o rţie de n ita ră a o a m e n ilo r m u n c ii, in

L a G .A .C . d in 1 nrdaş, ra io n u l O ru ş lic, creş te re a p ă s ă rilo r se b u cu ră 110 la s u lă . (N. SBUCHEA — a tra gerea d r uni d o n a to ri v o ­ /OOOO V O v. ¦iJv'.H^ooooooOOOOOOOOOOOOOOOVOOOOOOOC’OOOOOO V
d e m u ltă a te n ţie . D e ş i în fiin ţa tă nu m a i in u ltim u l tim p , fe rm a d e p ă ­ corespondent).
să ri a g o s p o d ă rie i n u m ă ră a cum un e fe c tiv d e 770 g ă in i m atcă-
° C o le ctiv is ta L u d o vica P ă - lu n ta ri de sin g e. c rea re a dc PRODUC I! i
d u rea n u d in satul R a lo m ir. rn -
io n u l Ila fe g , este cu n o s cu tă ca p o s t u r i s a n it a r e e le . (dr. RADIJ

I X F O T O G R A F IE : în g rijito a re a lu lia n a V ia te a d m in is lrîn d un nou GARPINIŞAN — corespondent).
ta in p ă s ă rilo r.
Foto : I. TEREK • Contractind laptele de vacă şi de oaie cu I.C.I.L. Simeria,

beneficiaţi de următoarele avantaje: L

• primiţi furaje concentrate pentru întreţinerea animalelor. %

Despre pasiunea muncii m u l tim p . E le sini. s u fic ie n te p e n t r u » avansuri de bani în contul contractului, ¦S
a ne da scam a că a ic i sc m u n ceşte
In z ile le noa stre in liln c ş li adesea cu in te res şi pasiun e. • preţuri convenabile pentru produsele predate, f) L
v o rb in d u -s e d esp re p a siu n ea în m u n ­
că. l !ie că le u lii in tr -o fa b ric ă sau Neajunsuri ce aparţin • repaitizări de păşuni. V
în tre p rin d e re , fie că eşti in tr-n g o s p o ­ şi altora
d ă rie c o le c tiv ă sau in tr -o in s titu ţie de ^ Pentru încheierea de contracte vă veţi prezenta la punctele S
c u ltu r ă , in t r -u n b ir o u sun m a g a z in , Ia
fie c a re lo c d e m a n că n u zi s p u n in d u -s c : <ţşi contrele de achiziţionare a laptelui din comuna respectivă, sau S
,.acest o m lu crea ză b in e , m u n ceşte cu
p a s iu n e". D e fa p t. a d eseori o a m e n ii C u ţo a le re z u lta te le bu n e o b ţin u te , ^direct oficiilor raionale. o
s in i a p re c ia ţi d u pă pa siu n ea cu care in a c tiv ita te a C a sei ra io n a le d c c u l­
se a ch ită d c s a rcin ile în cre d in ţa te . A - in d ic iu a l p a s iu n ii şi en tu z ia s m u lu i cu a rtiş tii a m a to ri d in R ra d . care, cu In în tr e p r in d e r ile şi in s titu ţiile d in tu ră d in R ra d sc ja c s im jitc şi u n e le
; cest lu c ru este fire s c d e o a re ce p a s iu ­ lip s u ri. B iro u l m e lo d ic , spre e x e m p lu ,
nea presupune răspundere, g rijă d eo­ c a re e i îşi d esfă şoa ră a c tiv ita te a s in i piesa „ O a m e n i ca re ta c “ , d c A l. U o i- ora ş, c a : 'F ru s tu l a u ru lu i. în tr e p r in ­ nu d esfă şoa ră o m u n că o rg a n iz a tă , .x> < Ab 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
s e b ită fa t ă d c în d e p lin ir e a d a t o r ie i şi. ci ic u r ile l it r i n r şi p la s tic , m a i ales
ca u rm a re , o b ţin e re a u n o r re zu lta te re zu lta te le o b liliu le . Să ve d e m d eci tin . au a ju n s p iu ă în faza fin a lă a ..d e r e a ( l e i n d u s t r ie l o c a l ă C r i ş a n a " , in u ltim u l tim p , ş i-a u în c e ta t a p ro a ­ Wîăvts K V ă î ÎSVSÎ ÎSVAi 5 SVSÎ iţArg» M
rod n ice. pe c o m p le t a ctiv ita te a . D a asem enea,
c u m ste/u l u c r u r i l e i n a c e s t s e n s . con cu rsu lu i. C o o p e ra tiv a ..M o ţu l", I.R .T .A ., I.G .O , n u sin t o rg a n iz a te s u ficie n te a c tiv ită ţi
cu ltu ra le ca re să cu p rin d ă o m asă
— P e n tru n o i, spunea d ire c to ru l G .A .C . R ra d , au fo st lin iile in p rim u l m a i la rg ă d e o a m e n i a i m u n c ii d in
?c a s e i r a i o n a l d e c u l t u r ă , fa p tu l că o ra ş , ia r l>m tic ip u r c n ¦ in te le c tu a lilo r ,
C îfe v a fa p te con clu d en te trim e s tru de că tre d ife r iţi in te le c tu a li şi în d eoseb i a in g in e rilo r, la a cţiu n ile
cu ltu ra le p o a le fi şi m a i ro d n ică ia r
am a ju n s cu ana d in ' fo rm a ţiile te a ­ — a ctiv iş ti v o lu n ta ri ai casei de c u l­ în d ru m a re a m e to d ic ă m a i s is te m a tic
efectu a tă .
P c p ro fe s o ru l M u sca G lte u rg lie l-a m tra le p în ă la R a c a reşti, ia r cu c e a ­ —t u r ă 2<i d e c o n f e r i n ţ e p e c e l e m a i

cu n oscu t a cu m c ifiv a a n i Iu casa de la ltă am lu a t la c u l H I pe re g iu n e , a d iv e rs e p r o b le m e ; ia r ce le d ou ă b r i­
c o n s titu it un s tim u le n t m o ra l p re tin s,
cu ltu ră . Făcea re p e tiţii cu fo rm a ţia gă zi ş tiin ţific e au p o p o sit in m ijlo ­ I ÎN LUNÍLE MA! Şl IUNIE PE DUNĂRE I

F ă r ă a g r e ş i c it a ş i d c p u ţ in , se de cor. A tu n ci lu c ru rile m ergea u m ai ca re n e -a m o b iliz a t la o m u n că şi c u l l o c u i t o r il o r d in 10 s a le a le r a io ­ I\J
cu elegantele m o to n ave fluviale
p o a te a firm a că şi la Casa ra io n a lă greu . C o riş tii era u la în cep u t ia r m o ­ m a i a ctiv ă . —n u l u i liu itire ş ci, C u re ch i, B uceş- fljl

d r c u ltu ră d in R ra il ex is tă o a m e n i b iliz a re a n a era a sigu ra tă . U n ii v e ­ sat, B u c e ş -V n lc a n . C lin e i. O rm b u le a . jg

ca re m u n cesc cu pa siu n e. C e i tre i a c­ nea u, u liii lut. A c u m l-a m in tiln it d in In p rezen t una d in tre cele d ou ă fo r ­ R işca , C ă ră s tă u , L n n c o ia l d e Jo s şi „ O L T S N I A " şi „ C A R P A Ţ r
m a lii te a tra le p re g ă te ş te piesa A n ­
tiv iş ti c u ltu ra li d r a ici, M a rin Stan. m m . O p a rte d in g r ijile în c e p u tu lu i c h e ta '' d e a cela şi a u to r. B rig a d a a r­ U ă liş o a ra .
tis tică d c a g ita ţie - fa ce şi ca re p e ­
R o d ic a L eu ce a n şi M a ria n C o rn e l, an au d is p ă ru i. E l in s tru ieş te în p rezen t t iţ ii la n o u l texL ca re s u rp rin d e as­ Casa ra io n a lă d e c u ltu ră o rg a n iz e a ­ Hinerctriul : G iurgiu * Turnu Severin - P o rţile **
p e cte s e m n ific a tiv e d in v ia ta g o s p o ­ !li de Fier - C c n a n e - G i u r g i u . gjj
li: casa d c c u ltiv ă d ou ă !u rm a ţii dc d ă riilo r a g ric o le c o le c tiv e d in ra io n , ză d e a sem en ea p e n tru m u n c ito r ii d in T o a te aceste n e a ju n s u ri, p riu lr-o
ia r c e rc u l d e c ro ito rie , la ca re p a rti­ | P o p a s u r i p e insula  d a K a le h şi la T u rn u S e v e r in >
d o v e d it acest, lu c r u p r in re zu lta te le c ip ă p este 30 d c lo v a tă ş e , se b u cu ră m u n că m a i o rg a n iz a tă , p u tea u f i în ­ $5" . . .
d r o la rg ă p o p u la rita te in oraş. îi
m u n c ii lo r . p rin stră d a n ia re o d epun n u şi pe m e m b rii cercu lu i d c m u ­ oraş m o n ta je lite ra re , co n cu rs u ri gen G â n d i ţ i i f o a r t e b u n e d e c a z a r e şi

n c ii. i i i s e cţiile a co rd e o n şi v io a ră . ..C in e ş tie, c iş lig ă ", ş e z ă to ri şi a lte lă tu ra te . L a c lş a c o n tr ib u it însă şi iî de m asa pe b o rd u l m o to n a v e lo r .

z i d c z i in m u n ca ce Ic -a fost în ­ — A c tiv ita te a noa stră s-a im b u n ă - fa p tu l cu p i seam a casei ra io n a le de M

cred in ţa tă . —1i ' t i l m u l t a c ţiu n i ca re s-a u b u cu ra t d c succes. | TREI ZILE DE N E U IT A T !

spunea tov. M usca. X c În d ru m a re a m e lo d ică a u n ită ţilo r c u ltu ră au fo s t lă sa te u n e le s a rcin i

...Z i de lu n i. C e i tre i a c ti­ p re g ă tim a cum p en tru s ă rb ă torirea c u ltu ra le d e la sate, ca una d in sar­ d c ca re u r f i tre b u it să sc o cu p e C o ­
v iş ti c u ltu ra li, ca re p este suplă-
n u n ă au fost p în ă în cele m ai .! I c i d c 1 M a i. In te n ţio n ă m să p re - c in ile sale im p o rta n te , a sta l m e re u m ite tu l ra io n a l p e n tru cu ltu ră şi a r­
în d e p ă rta te sate a le r a io n u lu i, o ri
in d ife rite în tre p rin d e ri d in oraş p e n ­ :cu tă m p u b licu lu i brăd ean un c o i p u ­ A tra g e re a in ja ru l casei d c cu ltu ra —t ă c a a c t i v i t a t e a b r i g ă z i l o r ş t i i n ţ i ­
tru a o rg a n iz a a cţiu n i c u ltu ra l-c d u c a -
tiv e , s-a u în to rs la sed iu l ra io n u lu i. a n u m e ro ş i in te le c tu a li d in oraş, ca ri iu a te n ţia c o iu l m e r ii casei de cu i
A ic i. la casa d c c u ltu ră , aşa cu m s-a
s ta to rn ic ii o b ic e iu l, c i sr în tiln c s c şi te rn ic, cu o în a ltă tin u tă a rtis tică . S in - fic e , m u n ca d e p rop a g a n d ă p rin con -
d is cu tă ce au re a liz a t in cu rs u l săp­
tă m â n ii a n te rio a re şi îş i în to cm e s c p la ­ la c p a rle d in d ife rite c o le c tiv e de tu ră . în d ru m a re a p ra ctică , la fa ţa h r in f e ele. D e asem enea, d acă c o ­
n u l a c ţiu n ilo r c u ltu ra le ce urm ează a
le o rg a n iz a in s ă p tu m în a in curs. In tem s ig u ri că v o m re u ş i; am d o b în - lo c a la i. a c/ !in iile c u ltu ra le o rg a n iz a te
ca d ru l şed in ţei sr fa ce un ad evăra t
s ch im b d e e x p e rie n ţă , se îm p ă rtă şesc d il exp erie n ţă . m u n că , este o p re o cu p a i e d e seam a m ite tu l ra io n a l d c p a rtid în d ru m ă şi
m e to d e d e m u n că , se a n a liz e a z ă u n ele
a c o n d u c e rii casei ra io n a le d e c u l­ d ire c t d c că tre a c tiv iş tii casei de c u l­

D a r, la casa ra io n a lă d c c u ltu ră !şl tu ră . în sate ca D u p ă F in iră , G u m ă co n tro le a z ă p e rm a n e n t a ctiv ita te a ca­ I n f o r m a ţ i i şi î n s c r i e r i la t o a t e a g e n ţ i i l e

desfăşoară a c tiv ita te a nu n u m a i cele două tură . Z iln ic v in a ici p ro fe s o ri şi în ­ 7t e l . ! c e r u . S t o i n c a s a . R l ă j e n i ş i a l ­ sei d e cu ltu ră , d in p a rte a c o m ite tu ­ şi f i l i a l e l e O.N.T. „ C a r p a . i " .

fo r m a lii d c c o r şi c e rc u l d e m u zică v ă ţă to ri, m e d ic i şi in g in e ri, ju riş ti, lu i orăşenesc d c p a rtid se aşteaptă

ca re a ju tă p ra c tic la d e s fă ş u ra re a te le , s cris o rile m e lo d ic e p riv itu l o rg a ­ iu i s p r ijin m a i c o n c re t, m a i a les b l

c i şi o b rig a d ă a rtis tică d c a g ita ţii niza rea (c ilii d e -a l V ll- lc a con cu rs,

o e ch ip ă d c d a n su ri, n u m e ro ş i s o liş ­ a c ţiu n ilo r c u ltu ra le , F ie iu ce le cin ci ca p riv e ş te o rg a n iz a re a d if e r ite lo r a c­ 1í Î2»V25 SäViöS îiVxtSÎ5ÎWVSÎSäiVS bZ U »- .-,

c o l e c t i v e de. c o n f e i e n t i u r i , f i e i n c e l e în ca re au fo st cu p rin s e şi d a le ca ­ ţiu n i cu ltu ra le ce se d esfă şoa ră pe
d ou ă b rig ă z i ş tiin ţific e , iu a c tiv ita te a
ti v o c a li si in s tru m e n tiş ti. L o c u ito ri le n d a ristice ca fa zele in le rc o m ttiia lc OOOOOOOOOOGOOOOGOOOOOOOOCOOCOCOOCPOQOOOOQOOOOOOO’OOOOOOCCOOOPOO*POOQOCptOOQPOQO. OOOOCt. COteK^Oţ?

ora şu lu i R ia d . ce i d in com u n e le şi p a rtic ip a n ţii Iu aceste faze. p re cu m raza ora şu lu i. M v lt m a i m u lt p o l

Z d r a p ti, R iire ş , R ib it a sau R iş c u lila şi m io r c e rc u ri, in te le c tu a lii îşi a d u c o a ju ta a p o i co m ite tu l ra io n u l a l fe ­

c o n trib u ţie im p o rta n tă in org a n iz a re a şi c e le p r iv in d fe lu l cu m se o rg a n i­ m e ilo r. c o n s iliu l lo c a l a l s in d ic a le lo r EXPLOATAREA MINIERA BARZA

d in m id ie a lte p ă rţi a le ra io n u lu i, an zează un ju rn a l v o rb it, un s im p o z io n

a v u t p r ile ju l să a p re c ie z e d r m u lte m u n c ii a iltn r a l-e d u c a tiv e Ia casa dc ş i în m o d d e oseb it secţia d e in v ă fă -

g< c u t a t i i v i t e s i s r p r o p u n s o lu ţ i i p e n ­ c u ltu ră . A lit în oraş. c il şi în ra io n , n scară lite ra ră sau o c ă lă to rie pe m in t a s fa tu lu i p o p u la r ra io n a l. ANGAJEAZĂ IMEDIAT; f

o ri. aşa cu m se cu v in e , m u n ca n e o b o ­ h a rtă , c o n s u lta ţ iile m e to d ic e c a r e se 0j

tru în lă tu ra re a acestora . sită a a r tiş tilo r a m a to ri, a in s tru c to ­ t/ ro fe s o rii F ă g ă d u i a l a u n . ’] e c u le s c it F ă ră în d o ia lă că lip s u rile sem n a­ i tr e i faraeftoriştS ru tic r iş ti |
la te p ot fi în lă tu ra te , D dată cu a -
G h eo rg h e , M o ca n ii M a rin . in g in e rii o rg a n iz e a ză ca p r ile ju l s e m in u riilo r cea sta a c tiv ita te a casei ra io n a le de

Pa siu n ea m u n c ii se s im te în c n - r ilo r a rtis tic i a i casei ra io n a le de ra io n a le asistarea d e c ă tre a c tiv iş tii

v in tu l fie că ru ia , in d o rin ţa d e a fa ce cu ltu ră . P ro g ra m e le p re ze n ta te de ei O a n cra l.iv in şi C eam a loa n . ju riş tii c u ltu r a li d e la sate h i u n e le a c ţiu n i
U la d lo a n şi V a .!Im u r i V in r c l. m e ­
s-a n b u cu ra t în totd ea u n a d e succes Se asigură cazarea la căminele muncitoreşti,
c u ltu ra le m o d e l la casa ra io n a lă de c u ltu ră se v a îm b u n ă tă ţi, in r c o n tr i­ cantină şi salariu conform normelor republicane.
şi m a i m u lt şi ea sr ră s frîn g c m a i ales d ic ii L ir ă loa n , D oxd d G h e m g lie . I i i
In ca d ru l re lu i d e -a l l ll - l r a fe sti­ \ Solicitanţii se vor adresa Exploatării miniere Barza, 1
cu ltu ră . to a te an c on s titu it form e b u ţia e i la rid ic a re a n iv e lu lu i d c c o n ­
tea A u g u ş tin şi u liii s in i c u n o s c u ţi | serviciul cadre, comuna Crişcior, raionul Brad, |
asu pra a ce lm a p e ca re e i i-a n a ju ­ v a l b ien a l d e te a tru L. C a n tg ia - 1 regiunea Hunedoara.

d in c o n s u lta ţiile Ş tiin ţific e , d in răs­ e fica ce de în d ru m a re a m u n cii. ş t i i n ţ ă al. o a m e n i l o r m u n ţ i i , l a f o r ­ OOOOOOOOOOOPOC-CrOQQSOOOOvOSOCCCDOOOOOOOOOOOOOCOO*,OOjOOOQGcUOCCGCOOOQ.-.OC-00OOC/vVA. 034030 /OOOOOOOc

ta :. s ă - ş i î m b o g ă ţ e a s c ă cu n o ş tin ţe le , le “ , ce le d o u ă fo r m a lii d e te a tru ale

casei d e c u ltu ră au d o v e d it că la p u n s u rile com p e te n te p e cu re le -a u A m re d a t m a i sus d o a r c lle v a d in m a rea şi d e zv o lta re a a titu d in ii n oi,

să -şi lă rgea scă o riz o n tu l c u ltu ra l d at în c a d ru l b rig ă z ilo r ş tiin ţific e , d in re z u lta te le p e care, sub în d ru m a re a

Z* ş t i i n ţ i f i c , n s im t m i n e r i i ş i c o l e c ­ R ra d s-a m u n c it cu p e rs e v e re n tă , că s o cia lis te fa lă (le m u n că , va f i şi m a i
m are.
s-a u depus s tră d a n ii. Z ia r e le c e n tra ­ c o n fe rin ţe le p e ca re Ir e x p u n în fa ta C o m ite tu lu i ra io n a l al P .M .R . Brad,
I. CIOBOTĂ
tiv iş tii ra io n u lu i. D a r c c l m a l s ig u r le an fă cu t cunoscut în tre g ii Ia ri pe m u n c ito r ilo r şi c o le c tiv iş tilo r. casa de c u ltu ră Ic a o b ţin u i in u lti­