Page 84 - 1963-04
P. 84
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISM UL Nr. 259F
¦Ems
U L T I M E L E ŞTIR ULTIMELE ŞTIRI » ULTIMELE ŞTIRI * U LTIM E LE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI O împorîanfă realizare
«»ioaBWBW» w iw ţ ffiim cfgro.wcar»afciBa»^^ a savanfilor sovietici în domeniul
JŞ B S i f plasmei
fsgm
—M O S C O V A 2 4 ( A g e r p r e s ) . re c ţiile d in re g iu n e a ocu p a tă de
p la sm ă .
L a In s titu tu l d e e n e rg ie a to m ică p rim -v ic e p rc -
„ K u r c e a lo v " s a o b ţin u t o p la sm ă D r. Ig o r M o ro h o v ,
s ta b ilă la te m p e ra tu ri în a lte cu ş cd in le a l C o m ite tu lu i d e S ta t p en
o d u ra tă lu n g ă d e e x is te n ţă . 'T e m p e tru fo lo s ire a e n e rg ie i a to m ice d e
Conferinţa anuală a ra tu ra e i este d e a p ro a p e 40 m ilio a p e lin g ă C o n s iliu l de M in iş tri a l
T ra ta tiv e le p e n tru Lucrările Consiliului de Securitate Congresului sindicatelor —n e d e g r a d e , i a r d e n s it a t e a de
d e z a rm a re de la G eneva
din Scoţia c irc a 10 m ilia rd e p a rtic u le p e cen U .R .S .S ., a p re cia ză n o ile re zu lta te
DUNOON 24 (Agerpres). — tim e tru cub. d o b in d ite de o a m e n ii de ş tiin ţă
La 23 aprilie, la Dunoon s-a des
NEW YORK 24 (Agerpres). — de, printre altele, discutarea de către chis cea de-a 6 6 -a conferinţă anuală D u ra ta m e n ţin e i ii p la s m e i in in s o v ie tic i d rep t „cea m a i m a re rea
Consiliul d î Securitate al O.N.U. a Consiliul de Securitate a violării de a Congresului sindicatelor din Sco
continuat examinarea protestului Re către Portugalia a teritoriului sene- ţia. Pe ordinea de zi a conferinţei s ta la ţie a p u tu t f i adusă la liz a re d in u ltim ii c iţiv a a n i tn d o
publicii Senegal împotriva violării galez şi recomandă secretarului ge se află situaţia economică grea a
GENEVA 24 (Agerpres). terilor occidentale «are nu-şl pot frontierelor şi spaţiului său aerian de neral al O.N.U. să urmărească cu Scoţiei, nivelul ridicat al şomajului, s u tim i de secundă. P în ă în p re m e n iu l fiz ic ii p la s m e i s ta b ile la
La şedinţa plenară din 24 aprilie Imagina viata fără Înarmare. Consi către avioane portugheze. După cum atenţie desfăşurarea ulterioară a eve înrăutăţirea continuă a situaţiei oa
a Comitetului celor 18 state pentru derăm că este necesar să înfăptuim s-a mai anunţat, avioane militare nimentelor. menilor muncii din Scoţia şi alte zen t, a tît în U .R .S .S . c il şi p este te m p e ra tu ri in a lte “ .
dezarmare au continuat dezbaterile dezarmarea şi acest lucru trebuie portugheze au bombardat şi mitraliat probleme.
pe marginea problemei privind de făcut cit se poate mai hotărit, pînă la 8 aprilie teritoriul Senegalului. Delegatul Marocului a cerut Con La conferinţă participă 450 de de h o ta re d re p t succes m a x im era c o n
zarmarea generală şi totală. Au ce nu va fi prea tîrziu, a spus el. In şedinţa din 23 aprilie a Consi siliului da Securitate să tină seama legaţi reprezentînd 786.533 membri.
luat cuvîntul reprezentanţii Poloniei, In prezent din partea puterilor oc liului de securitate nu luat cuvîntul de faptul că acţiunile întreprinse de Adresîndu-se delegaţilor la Con s id e ra tă m e n ţin e re a p la s tn ci f ie r T o tu ş i, p e n tru a se re a liz a re a c
Uniunii Sovietice, Angliei, S.U.A. cidentale, a subliniat reprezentan reprezentanţii Senegalului, Marocu Portugalia împotriva Senegalului nu gres, preşedintele Consiliului gene
Reprezentantul Republicii Populara tul sovietic, se cere un răspuns lui, Ghanei şi Franţei. Reprezentan pot fi considerate drept „incidente" ral al Congresului sindicatelor din b in ţi dense în tim p u l u n e i p e rio a ţ ii te rm o n u cle a re d e m a re in te n s i
Polone, M. Blusztajn, a subliniat im simplu şi clar la problema: sînt tul Franţei s-a ridicat in apărarea întîmplătoare, ci, dimpotrivă, acte Scoţia, David Lowder, a declarat că
portanta deosebită pentru cauza pă ele de acord să lichideze primejdia politicii duse de Portugalia în Africa. agresive ale colonialismului por in prezent o deosebită însemnătate d e d e n u m a i c îte v a s u tim i d e m iim i ta te, v a f i n ecesa r să se rid ic e de
cii a propunerilor sovietice privind izbucnirii unul război racheto-nu- El a încercat să convingă pe mambrli tughez. o are menţinerea unei păci trainice. de secundă.
lichidarea tuturor mijloacelor de clear prin intermediul lichidării mij Consiliului de Securitate că bombar El a subliniat că sindicatele pot juca cite v a o ri te m p e ra tu ra p la s m e i (la
transportare la ţintă a armei nu loacelor de transportare a armelor darea şi mitralierea centrului populat Reprezentantul Senegalului a decla un rol de seamă în realizarea aces
cleare, excluzînd un număr de ra nucleare, aşa cum propune Uniunea Boumack nu ar reprezenta dedt un rat că nu obiectează împotriva proiec tui scop. P e n tru a se o b ţin e m e n ţin e re a a p ro x im a tiv 200 m ilio a n e de g ra
chete strict limitat, asupra căruia Sovietică ? simplu „incident local" care nu pune Amintind despre apropiata sărbă s ta b ilă a p la s m e i, s -a recu rs Ia
să se cadă de comun acord, pe în primejdie pacea şl securitatea. tului de rezoluţie prezentat de Maroc torire a zilei de 1 Mai, preşedintele un c im p m a g n e tic cu o c o n fig u ra d e ) şi să se sporea scă de m ii de
care să le deţină S.U.A. şi Uniunea Delegatul britanic Godber a in In general, reprezentantul Franţei Consiliului general a declarat în în ţie g e o m e trică com p lex ă . P a rticu
Sovietică plnă la Încheierea celei sistat ca Uniunea Sovietică să a- nu a obiectat împotriva proiectului şi Ghana. Dar, a adăugat el, regret cheiere că Congresul sindicatelor la rita te a s is te m u lu i m a g n e tic a p li o r i d e n s ita te a e i. O a m e n ii d e ş tiin
de-a doua etape a dezarmării. A- dopte propunerea occidentală eu pri de rezoluţie prezentat de Ghana şi din Scoţia Îşi exprimă in aceste zile cat o co n s titu ie fa p tu l că in te n s i
ceastă propunere, a subliniat dele vire Ia aşa-numitul „control atot Maroc. Proiectul de rezoluţie preve că acest proiect nu este suficient de prietenia şi solidaritatea fierbinte cu tatea d tn p u lu i creşte în toa te d i- ţă de la In s titu tu l „ K u rc e a lo v “ lu
gatul polonez, poate să devină ho- cuprinzător". oamenii muncii din ţoale ţările.
tăritoare în soluţionarea problemei categoric, aşa cum ar fi trebuit să La şedinţa din după-amiaza zilei crea ză in p re z e n t la re zo lv a re a
dezarmării generale şi totale. Delegatul englez a fost sprijinit de 23 aprilie, delegaţii au aprobat
Reprezentantul Uniunii Sovietice, fie fată de acţiunile agresive ale rezoluţia care cere dezvoltarea mul a cestor p ro b le m e .
S . K. Ţarapkin, a supus unei critici de reprezentantul S.U.A., Ch. Stelle. tilaterală a legăturilor comerciale
aspre poziţia reprezentanţilor pu Portugaliei. ale Angliei cu toate ţările lumii Un economist american despre
Următoarea şedinţă a Comitetului drept alternativă la aderarea la declinul dolarului
Piaţa comună.
celor 13 state va avea loc Ia 26 Produse romîneştl Ia Tirgul internaţional O serie de delegaţi care au luat NEW YORK 24 (Agerpres), — Hayes a afirmat că „în ciuda tuturor
de la Milano cuvîntul la dezbateri au Criticat Luind cuvîntul în faţa membrilor eforturilor făcute piuă în prezent,
aprilie. Piaţa comună ca fiind o uniune a „Clubului economie din New York", deficitul balanţei internaţionale de
capitalului monopolist care contra preşedintele Băncii federale de re p'ăţi a S.U.A. rămine foarte ridicat"
M I L A N O 24 (C o re sp o n d e n tu l A g e r- lo a re d e m a ş in i d in R .P . R o m in ă : vine intereselor oamenilor muncii. zerve din New York, Alfred Haves, si a subliniat că ,,o persistentă a
In acelaşi timp, ei au scos in evi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de acestor mari deficite va afecta foarte
p -es tra n s m ite ): in s ta la ţia d e fo r a j 7 -5 0 tra n s p o rta dentă perspectivele favorabile ale slăbirea dolarului american. După cum puternic dolarul".
Z ile le a cestea s -a d eschis la M i lărgirii comerţului cu ţările socia a arătat el, „în ultimii cinci ani s-a
A g r a v a r e a s itu a ţie i din L a o s şib i l ă d ife rite u tila je p e tro lie re , tra c liste. putut constata o serioasă diminuare Economistul american a cerut, „ca
Delegaţii ati condamnat cu vehe a puterii de cumpărara 3 dolarului o condiţie a îmbunătăţirii situaţiei
la n o T ir g u l In te rn a ţio n a l in d u s tria l şit o a r e , s t r u n g u r i a lte m a ş in i u n e lte , menţă politica guvernului conserva într-un moment cind Statele Unite do!nruin!” a S.U.A. „să oblige ţările
tor în domeniul ocrotirii sănătăţii trebuie să facă faţă unor deficite aliate de a cumpăra cit mal mult
VIENTIANE 24 (Agerpres). ne, in vederea unor noi provocări cu p a rticip a re a a 46 de (a ri, care e x e le c tro m o to a re ele. şi al construcţiei de locuinţe. grele în plăţile lor internaţionale". armament şi echipament militar din
impoîriva forţelor patriotice. Postul P a rtic ip a re a R P . R o m în e la T îr - S.U.A.".
După cum anunţă agenţiile de pre de Radio Vocea Laosului a anunţat p u n p rod tise a le in d u s trie i g re le. R e
să occidentale, situaţia din Laos s-a la 24 aprilie că forţe laoţiene pro-
înrăutăţit în urma unor noi acţiuni americane au fost dizlocate sau pa p u b lica P o p u la ră R o tn in ă p a rticip ă g u l d e la M ila n o , una d in im p o rta n
ale grupării de la Savaunaket împo raşutate iu ultimele, trei zile în Va
triva guvernului de coaliţie naţio lea Uicloarelor precum şi înlr-o se p e n tru a o p ta d ară la acest tîrg . te le m a n ife s tă ri e co n o m ice de acest
nală. rie de regiuni învecinate ca Muong
Pan, Xieng Kuang, Xieng Kok, Hua în tre p rin d e rile ro m in e ş li de s ta l gen , p rile ju ie ş te de fie c a re d ată un O.S.A. îşi Intensifică amestecul în treburile
Agenţia U.P.I. relatează că la 24 Kong şi alte provincii.
aprilie unităţi ale poliţ.ai lui Fumi p e n tru c o m e rţu l e x te rio r s în t p re z e n con ta ct ro d n ic, în d eoseb i cu firm e le
Nosavan au ocupat clădirile guverna Totodată, Associated Press citează
mentale şi alte puncte strategice din declaraţii ale unor înalte oficialităţi te în P a v ilio n u l N a ţiu n ilo r, cu un ita lie n e . interne ale ţârilor latino-americane
VientiaKe. Aceasta constituie o gra militare americane potrivit cărora
vă încălcare a acordurilor de la Ge „întregul complex militar american O fic iu de in fo rm a ţii te h n ic o -co m e r- In u ltim ii a n i, r e la ţiile c o m e rc ia le
neva cu privire Ia crearea guvernu din Asia de sud-est şi Extremul O- c ia le . D o u ă
lui de coaliţie naţională al Laosului. rient se ailă în stare de alarmă“. Iria le x p o rl“ —î n t r e p r i n d e r i „In d u s- a le R .P . R o m în e cu Ita lia s-a u dez WASHINGTON 24 (Agerpres). - tării în cauză“. „Anchetele“ urmează
Agenţia menţionată adaugă că noi Numeroase trupe de la bazele din Organizaţia Statelor Americano să fie. întreprinse dc un comitet spe
trupe ale grupării de la Savannaket Okinawa, flota maritimă din această —s i „ M a ş i n e x p o r t “ ex v o lta i co n tin u u . L a d e z v o lta re a s ch im (O.S.A.) a hotărit la 23 aprilie adop cia] al Organizaţiei Statelor •Ame
au îost aduse în grabă în capitala regiune, au fost puse în stare de tarea unei alte măsuri cu caracter ricane.
laoţiană. alarmă, iar ofiţerilor şl soldaţilor li p u n , p e m a i m u lte sute d e m .p ., d i b u rilo r co m e rcia le d in tre ce le două antidemocratic care nu tine seama de
s-au suspendai loate învoirile şi con dreptul popoarelor la independentă. Potrivit agenţiei, reprezentantul
Agenţiile de presă transmit ştiri cediile. La aeroporturi se semnalează fe r ite p rod u sa a le in d u s trie i co n s lru c- ţă ri, c o n trib u ie şi p a rticip a re a la t ir - După cum transmite corespondentul Braziliei în O.S.A. a votat împotriva
un transport masiv de trupe supli din Washington al. agenţiei Assooia- acestei hotărîri şi a declarat că gu
despre deplasarea de trupe ale gru —g u r i i n t e r n a ţ i o n a l e cum ar fi ac hd Press la insistenţele S.U.A., O.S.A. vernul Braziliei „nu va accepta nici
a votat o hotărîre prin oare şi-a aro o acţiune din partea comitetului de
pării de dreapta în Valea Ulcioare- —t u a l u l T î r g d e l a M i l a n o care p er gat dreptul de a „ancheta activităţile anchetă“.
comuniste“ in Statele Unite sau în
Suedia îşi re a firm ă m it o m a i bun ă cu n oa ştere a e co n o oricare altă tară din America Latină De asemenea, s-au abtinut de la
p o litica de n e uiralifaîe „cu sau fără aprobarea guvernului vot reprezentanţii Mexicului, Vene-
m ie i ţă rilo r re s p e ctiv e şi a p o s ib ili zuelei, Chile, Boliviei, Haiti şi Re
publicii Dominicane.
tă ţilo r re cip ro ce de e x p o rt şi im p o rt.
STOCKHOLM 24 (Agerpres).
In declaraţia cu privire Ia politi Problema instruirii armatei congoleze
ca externă a ' guvernului suedez citi
tă în prima Cameră a Riksdagului
fu discuţia Comitetului consultativ al O.N.U.de către primul ministru al Suediei,
Ior, precum şi in alte regiuni laoţie- mentare. T. Erlander, şi în cea de-a doua NEW YORK 24 (Agerpres). — Reprezentantul guvernului congo După desemnarea lui Erhard ca viitor
Cameră de către ministrul afaceri La 23 aprilie a avut loc la New lez, Justin Bomboko, ministru al jus
York o şedinţă a Comitetului con
lor externe al Suediei, T. Nilsson, sultativ al O.N.U. penlru Congo în tiţiei, care a participat la şedinţa
cadrul căreia a fost examinată pro Comitetului, a afirmat că, în ciuda
In iordania continuă se arată că guvernul suedez consi blema instruirii armatei congoleze. candidat ia funcţia de cancelar al R.F.G.
deră necesar să promoveze pe vii După cum se ştie, guvernul Adoula
a elaborat un plan potrivit căruia criticilor exprimate, guvernul congo
demonstraţiile antiguvernamentale tor „o politică da neutralitate con armata congoleză ar urma să fie in lez nu intenţionează să renunţe la BONN 24 (Agerpres). — celar, adversarii lui politici preconi
secventă". Considerăm ca şi pînă stanţă de ofiţeri din Belgia, S.U.A., planul său. EI a spus că guvernul zează acum ca Adenauer să-şi ce
acum, se subliniază in declaraţie, că Canada, Italia, Norvegia şi Izrael. congolez nu consideră necesar ca Desemnarea lui Ludwig Erhard ca deze locul mai devreme, chiar la
Acest plan a provocat o profundă programul de instruire a armatei viitor candidat al U.C.D.-U.C.S. la începutul verii. Observatorii politici
AMMAN 24 (Agerpres). răniţi. Tu cursul nopţii iu cartierele politica de neutralitale corespunde nemulţumire in rîndul membrilor Co congoleze să se desfăşoare sub su funcţia de cancelar-al R.F.G. a stri sint însă de părere că Adenauer nu
capitalei Iordaniei s-au auzit locuri cel mai bine intereselor Suediei şi mitetului consultativ al O.N.U. pen pravegherea O N.U. mt vii comentarii atît in Germania va părăsi conducerea guvernului
După cum relatează agenţiile de de arme. contribuie la menţinerea păcii şi tru Congo. El constituie, o flagrantă occidentală cit şi în alte ţări, şi în vest-german înainte de a obţine ra
presă, în ziua de 23 aprilie, in Ior senirităţii în Europa de nord. încălcare a rezoluţiei adoptate de După cum relatează agenţia Uni special în Franţa. In R.F.G. se con tificarea tratatului franco-vest-ger-
dania au continuat demonstraţiile La Ramallah, oraş situat la nord Adunarea Generală în septembrie ted Press International, şedinţa Co sideră că deşi Erhard nu a Întrunit man de către Bundestag şi înainte
de protest împotriva regimului reac do Ierusalim, studenţi purtînd stea In acest document se subliniază 1960, care cere tuturor statelor să mitetului consultativ a fost furtu unanimitatea voturilor deputaţilor de a primi vizitele preşedintelui
ţionar. guri negre au organizat o demon necesitatea coexistentei paşnice. Pe nu trimită personal militar în Con noasă. După şedinţă, secretarul ge U.C.D.-U.C.S. (au \ otat in favoarea Kennedy şi preşedintelui de Gaulle,
straţie pe principalele străzi ale o- viilor, garanţiile coexistenţei paşni go „cu excepţia personalului cerut nera] U Thant a anunţat că nu a iui 159 de deputaţi, 47 de deputaţi adică înainte de luna iulie. De alt-
Poliţia şi armata a reprimat o de raşuiui în memoria celor ucişi şi ce nu pot să se bazeze pe politica de O.N.U. prin intermediul secreta fost adoptată nici o hotărîre. s-au pronunţat împotriva lui, iar 19 fel, unul dintre motivele pentru,
monstraţie a studenţilor care a avut răniţi iu cursul ciocnirilor din zileie de forţă, se arată in declaraţie. Nu rului genera] în vederea îndeplinirii s-au abţinut) alegerea sa în funcţia
loc în centrul oraşului Amman. A- trecute. Demonstraţii împotriva rege mai prin dezvoltarea relaţiilor in scopurilor" prevăzute în această re
genţia UPI relatează, cilînd surse lui Hussein au avut Ioc şi Ia Jericho ternaţionale în toate domeniile vie zoluţie. DEZBATERI ÎN CAMERA de cancelar va fi asigurată de spri cere Adenauer s-a opus desemnării
diplomatice bine informate, că în unde poliţia a deschis focul împotri ţii sa pot crea garanţii pentru o COMUNELOR DIN ANGLIA jinul partidului liberal — partenerul „premature" a succesorului său a
urma focului deschis asupra demon va manifestanţilor. Unităţi militare coexistentă paşnică, continuă între In cadrul şedinţei Comitetului con creştin-democraţilor în cadrul coali fost dorinţa de a nu avea, potrivit
stranţilor Î2 studenţi au fost ucişi continuă să patruleze în principale toate popoarele. sultativ a luat cuvîntul (secretarul
şi alţi CO răniţi. Numărul arestărilor le oraşe ale ţării. Restricţii de cir general al O.N.U., U Thant. El a LONDRA 24 (Agerpres). — ţiei guvernamentale. propriei sale expresii, pe „cineva
operate în rîndul studenţilor se ri culaţie au fost reintroduse la Heb- Guvernul suedez consideră că a- declarat că dacă guvernul congolez La 23 aprilie Camera Comunelor care să-i privească peste umăr" în
dică, după cum subliniază agenţia ron (în partea de nord a Iordaniei) propiata vizită a ministrului aface nu renunţă la planul său, „Naţiunile din Anglia şi-a reluat lucrările. Data alegerii noului cancelar nu timpul Întrevederilor sale eu pre
Reuter, Ia aproximativ 150. Un ma unde au avut loc noi ciocniri, pre rilor externe al Suediei, T. Nilsson, Unile nu-şi asumă răspunderea pen In ora rezervată răspunsurilor la a fost Încă stabilită. După cum se şedintele Kennedy. Situaţia creată
cum şi în alte localităţi. Unităţi a!c tru programul de instruire a arma interpelări s-a vorbit din nou despre ştie, în ultima sa declaraţie tele prin numirea lui Erhard va fi cu
re număr dintre aceştia sînt grav armatei au barat principalele şosele tei congoleze sau pentru implicaţiile broşura răspindită tn timpul marşului vizată, Adenauer a lăsat să se în alît mai dezagreabilă penlru Ade
pe care le va avea". Secretarul ge Aidermaston-Londra în care se vorbea ţeleagă că se va retrage în octom nauer cu cit există mai multe pro
?0Z jLfÎÎ ţ f dintre Ierusalim şi localităţile Ra- in Uniunea Sovietică va consolida neral a arătat că, devreme ce, po pa larg despre măsurile pe care le-ar brie sau noiembrie. încurajaţi de bleme ale politicii externe în care
raallah, Nablus şi Jenin. Oraşul Na- bunele relaţii de vecinătate dintre trivit rezoluţiilor Adunării Generale, lua guvernul englez in cazul unui faptul că Erhard a fost desemnat ca Erhard este în dezacord cu Ade
MOSCOVA. La 24 aprilie N. S. bius se ailă complet înconjurat de Suedia şi Uniunea Sovietică. O.N.U, ar urma să coordoneze un război nuclear. succesor al lui Adenauer, in ciuda nauer. Se ştie că Erhard a fost Îm
Hruşciov i-a primit la Kremlin pe F. unităţi militare. asemenea program de instruire a opoziţiei deschise a actualului can- potriva semnării tratatului franco-
Kohler, ambasadorul S.U.A., şi pe H. In declaraţie este expusă poziţia armatei congoleze, această organi
Trevelyan, ambasadorul Marii Brita In noaptea de 23 spre 24 aprilie, guvernului suedez faţă de tratative zaţie internaţională ar trebui să aibă 0 nouă crimă a rasiştilor din Alabama vest-german în forma Iui actuală,
relatează agenţia Reuter, 11 membri le de Ia Geneva. Una din condiţiile şi dreptul să hotărască care ţări să considerindu-1 ca un obstacol în
ai fostului guvern al lui Rifai au succesului tratativelor de la Gene furnizeze instructorii necesari. El a calea apropierii Republicii Federale
atras atenţia asupra implicaţiilor
iost arestaţi. Ei sînt acuzaţi „de a politice pe care le va avea intenţia NEW YORK 24 (Agerpres). — S.U.A. El intenţiona să străbată pe Germane de Anglia, socotită de el
guvernului congolez de a ch pe Rasiştii din S.U.A. au comis o nouă jos statele Mississippi şi Alabama, ca un partener comercial mal avan
nii, Ia cererea acestora. ii instigat Ia demonstraţii împotri va, se subliniază în declaraţie, este mina unor ţări membre ale pacte crimă. In seara de 23 aprilie, pe o unde, în ultima vreme, s-au produs tajos decît Franţa. Urmărind de fapt
Cu acest prilej a avut loc o con va regelui Hussein". Încetarea experienţelor nucleare. lor militare occidentale instruirea şosea naţională din statul Alabama, un marc număr de incidente rasiaic. acelaşi obiectiv ca şi Adenauer —*
armatei congoleze. a fost găsit asasinat William L. înainte de a pleca din Baltimore, asigurarea supremaţiei R.F.G. în lu
vorbire în problemele interzicerii ex Moore, un locuitor alb din oraşul Moore a adresat o scrisoare preşedin mea occidentală — Erhard consideră
Majoritatea reprezentanţilor celor Baltimore. Corpul Iui zăcea lingă o telui Kennedy în care l-a informat că drumul cel mai scurt către acest
perienţelor cu arma nucleară. La con 19 ţări care fac parie din Comitetul pancartă care cerea drepturi egale despre intenţiile sale şi a anunţat că ţel presupune strir.gerea relaţiilor
Consultativ, au criticat cu vehemen între albi şi negri. doreşte să atragă atenţia opiniei dintre R.F.G. şi Anglia.
vorbire a luat parte şi Andrei Gro- Pentru lichidarea bazelor militare tă planul guvernului Adoula. Ei s-au publice asupra practicilor rasiale din
miko, ministrul afacerilor externe al americane din Panama opus cu hotărîre ca instruirea arma După cum transmite agenţia France sudul Statelor Unite. Ziarele franceze care exprimă de o-
U.R.S.S. Presse, Moore, care era funcţionar de bicei punctul de vedere guvernamen
CIUDAD DE PANAMA 24 (Ager de dureri şi tragedii pentru cetăţenii tei congoleze de către ofiţeri din poştă a folosit un concediu de două Potrivit agenţiei, ancheta a stabilit tal se întreabă, îngrijorate, dacă nu
MOSCOVA. Cu prilejul împlinirii pres). — acestei ţări. In legătură cu aceasta, săptămîni pentru a întreprinde o că Moore a fost asasinat de „persoane cumva simpatiile proengleze ale lui
virstei de 80 de ani, mareşalul Se- comunicatul califică drept „neglijentă ţările menţionate să aibă loc sub campanie personală in favoarea in necunoscute“ cu două gloanţe de Erhard ver influenta negativ rela
mion Budionnii, Erou al Uniunii So Federaţia studenţilor din Panama a şi iresponsabilă" comportarea milita „umbrela" O.N.U. tegrării rasiaic în statele din sudul revolver. ţiile dintre Franţa si R.F.G.
vietice, a fost decorat pentru a doua dat publicităţii la 23 aprilie un co rilor nord-americani din Panama care,
oară cu medalia „Steaua de aur“ municat în care cheamă poporul pana Pentru a atenua temerile manifes
pentru merite remarcabile în crea mez „să desfăşoare o luptă hotărîtă in mai multe rînduri, au lăsat pe
rea forţelor armate ale U.R.S.S. şi în pentru lichidarea tuturor bazelor tate la Paris şi în alte părţi in le-
apărarea statului sovietic împotriva militare ale S.U.A. de pe- teritoriul cimpurile de instrucţie proiectile ne-
duşmanilor. tării". Comunicatul subliniază că pre lia i r a p o r t s e m n ific a tiv gătiiră a i succesorul lui Adenauer,
zenţa bazelor militare străine pe te sxplodate, ceea ce a provocat moartea agenţia vest-gerrnană DPA tine să
DJAKARTA. La 24 aprilie, la Dja ritoriul panamez' constituie o sursă sublinieze că Erhard nu va putea
karta s-a deschis conferinţa ziarişti şi rănirea gravă a unor cetăţeni pa
lor din ţările Asiei şi Africii. namezi. NEW YORK 24 (Agerpres). cut să explodeze o bombă în faţa duce o politică tot atît de „perso
STOCKHOLM. La 23 aprilie s-a Departe de a fi lichidată, segrega casei vicepreşedintelui Comitetului nală ca cea a predecesorului său;
deschis Ia Stockholm Expoziţia de tu ţia rasială din S.U.A. continuă să consultativ a! comisiei amintite, pen
rism a R.P. Romîne. Panourile expuse fie înrădăcinată în majoritatea sec tru a-1 „preveni" că nu trebuie 6 ă
toarelor vieţii politice, sociale şi e- se „amestece în afaceri care nu-1
şi filmul „Mamaia“ s-au bucurat de Declaraţiile secretarului
aprecierea celor prezenţi. conomice a Americii contemporane. privesc". general al N.A.T.O.
Aceasta este concluzia la care a a- Aceeaşi situaţie există in majori
KUCHING. Agenţia United Press
International relatează că la 23 apri Hidrocentrala din Bratsk alimentează cu curent electric multe oraşe şi sate din Siberia. juns Comisia penlru drepturile civi tatea statelor din sudul S.U.A., unde, PARIS 24 (Agerpres). —
lie patrioţii din Sarawak au lansat un le creată de preşedintele Kennedy ca şi în Mississippi, scrie „Times", Luind cuvîntul la un dejun oferit
nou atac împotriva trupelor coloniale In prezent ea transmite curent electric prin patru linii. Anul acesta va începe să lucreze o nouă pentru a studia cum sînt aplicate domină arbitrariul „comportarea ile de Asociaţia comentatorilor diplo
britanice. Ciocnirea a avut loc în a- linie care va lega Bratsk de Krasnoiarşk. In total hidrocentrala va avea 30 de asemenea linii. in viaţă hotărîrile Curţii Supreme gală şl sfidarea constituţiei“ din matici ai presei franceze, secretarul
propîere de localitatea Kampong Din ele 6 vor avea o tensiune de 500.000 volţi. federale cu privire la desegregarea partea elementelor rasiste. general al N.A.T.O., Stikker, a de
Gumbang, situată la 29 de mile sud- rasială în statele din sud. clarat : „Sînt convins că la Ottawa
vest de Kuching, capitala Sarawalt- In fo to : Noile locuinţe din Bratsk. Un exemplu in acest sens este vom putea găsi in timpul apropiatei
uluî. Patrioţii care au organizat acest In raportul înaintat de către Co furnizat de ziarul „New York Ti sesiuni a Consiliului N.A.T.O. o re
atac au făcut cunoscut că fac parte misie preşedintelui S.U.A. cu privire mes" care, intr-un articol asupra zolvare a problemei creării „forţe
din armata naţională de eliberare din la segregaţia din Mississippi, unul situaţiei din statul Georgia, consta lor nucleare interaliate".
coloniile engleze din Borneo de nord. din bastioanele rasismului din S.U.A., tă că „in Atlanta (capitala statului Stikker şi-a exprimat speranţa că
se arată, potrivit corespondentului Georgia) o anchetă efectuată la filia „toate ţările“ (prin urmare şi Ger
HAVANA. După cum au relatat la din Washington al ziarului londonez lele a 24 de companii industriale a mania occidentală, unde elemente
23 aprilie ziarele din Havana, guver „Times", că „fiecare săptămină a- relevat că numai 4 din ele •au res revanşarde abia aşteaptă să intre
nul Cubei a amnistiat un grup de ce duce noi şi evidente dovezi despre pectat ordinul preşedintelui Ken in posesia armei nucleare — N.R.);
tăţeni americani care Ispăşeau pe pericolul unei complete nesocotiri nedy cu privire Ia înlăturarea dis vor participa la crearea tortelor nu
depse în Cuba. La rlndui său guver a legii şi ordinii in Mississippi. criminării rasiale şi acestea pentru cleare ale acestui pact agresiv. El
nul Statelor Unite a pus in libertate „Cetăţenii Statelor Unite —• se spu că au contracte eu guvernul fede a făcut totodată aluzie la faptul că
pe cetăţeanul cuban Francisco Molina ne in raportul Comisiei — sînt îm ral". Franţa, care, după cum se ştie, are
del Rio, care a iost deţinut mai mult puşcaţi, se asmut crini împotriva lor, o serie de divergenţe cu partenerii
de doi ani într-o închisoare din sint bătuti sau terorizaţi în diferite Ziarul constată că toate măsurile săi din N.A.T.O. asupra acestei pro
S.U.A., precum şl pe alţi trei revolu feluri din cauză că vor să voteze". preconizate de Administraţie au ră bleme, trebuie să „participe“ la pro
ţionari cuban!: Roberto Casanova, mas fără nici un efect. In Georgia, iectatul „pool" al înarmărilor nu
Antonio Sueiro şi Jose Garcia Ore- Persoanele care au colaborat cu continuă să se aplice acelaşi vechi cleare.
Comisia au fost şi ele obiectul ata sistem al discriminărilor faţă de
llena. cului rasiştilor albi. Aceştia au fă- negri.
Redacţia şl administraţia îtaruţul str. « Marti« nr. 9, Telefon 183, 189, 75, 874. T^şa p |p tB in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 203.328 din 8 nolembr}? 19ţL. Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mal Devjy
