Page 85 - 1963-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA
Anul X V Nr. 2592
IN INTIMPINAREA ZILEI DE 1 M AI
iV . V V . V . V . V . V . V . V . V . V pV . V - W A W . W . N V . V . V . V . V . V . V . W - V . V J
Intrcccreii siderurgiştitor
f P e ste 84 la su tă
4é s e c ţ i i l e C .S . H u n e d o a ­ cocs sa a sigu re o c o m ­
Z ile le acestea . în
4 ra sc m unceşte cu
I m u ltă în s u fle ţire . F ie ­
4 ca re sch im b , fie ca re
) e c h i p ă s a u b r i g a d ă . s<
4 s tră d u ie ş te să p ro d u ­
44 c ă c i t m a i m u l t ş i c i l
4 m a i b in e. Sub în d ru ­
4 m area o rg a n iz a t iilo r
4 de p a rtid , se a p lică
4 cele m a i e fica ce m ă ­
4 suri tch n ico -o rg a n n a -
4 tn ricc. F u rn a liş lii ca u ­
4
4 tă să r id ic e te m p e r a ­
tu ra a e ru lu i in su fla t
4 v ie şi en tu zia stă şi
4 şi să m e n ţin ă un
4t m e r s c o n s t a n t a l f u r ­ le i d e 23 a p r ilie p e
4 n a le lo r. m e ca n icii de
4 pe m a şin ile de ş a rja -'
4 de
4 re a le b a te riilo r
4 renul şi au aplicat cîte 25—30
In sprijinul o ţelarilo r
In preajma zilei de 1 Mai, acţiu­
nea de colectare a !ierului vechi a
mobilizat un mare număr de sala­
riaţi de la Fabrica chimică din
Orăşlie. Astfel, numai în luna apri­
lie au fost predate de aici peste
30.000 Ucj. iier vechi, care a luat
drumul otelăriilor.
Muncitorii fabricii noastre au în­
treprins această acţiune organizaţi
Sporind productivitatea muncii
In aceste zile minerii de la
Aninoasa desfăşoară o munca
entuziastă pentru îndeplinirea
.şi depăşirea angajamentelor lua­
te în cinstea zilei de 1 Mai.
Aplicînd o serie dc măsuri teh-
nico-organizatorice bine gîndite,
menite să conducă la sporirea
productivităţii muncii, ei au reu­
şit ca în ultimele zile să extra­
gă peste plan mai mult de
2.500 tone cărbune.
In fruntea. întrecerii se află V
colectivul sectorului ( I I I Piscu. c
Minerii acestui sector au dat t
peste plan — pe luna în curs —
800 tone cărbune şi au sporit
productivitatea muncii cu
kg. pe post.
Rezultate asemănătoare au ob­
ţinut şi colectivele sectoarelor I
şi I I care şi-au depăşit planul
Cărbune recuperat
Pentru a contribui la obţine­
rea unor realizări cit mai fru­
moase în cinstea zilei de 1 Mai,
muncitorii din cadrul secţiei
C.F.I. Lonea au hotărît să orga­
nizeze o acţiune de muncă pa­
triotică în vederea recuperării
cărbunelui scuturat din vagoa­
nele ce au fost descărcate la
preparaţie. In ziua de 21 aprilie
32 muncitori de la această sec­
ţie au încărcat şi transportat de
pe viaductul preparaţiei Petri-
la mai mult de 35 tone cărbune.
Este o cantitate importantă, ca­
re a fost redată circuitului eco­
nomic.
Printre cei care au muncit cu I l u l m a i p o a le f u n c ţ io n a m u lt t im p .
mai multă hărnicie se numără t
muncitorii Rusu Grecea, Gheor- l Ş i aşa s -a î n t im p la t . F u n c ţ io n a ­
gbe Marioani şi alţii.
1 G. PETRESCU
( orespondent
m cu v in te de laud ă .
In p rim u l trim e s tru a l a cestu i an, la E . M . U ric a n l, c o le c tiv u l d e in o v a to ri fo rm a i d in to v a ră ş ii in g .
Io a n Săbău, ş e fu l m in e i, in g in e rii Io an L ă sa t şi Io a n W c r tle n a adus o îm b u n ă tă ţire a s is te m u lu i d e în s ilo -
za re a că rb u n e lu i. P r in a d a p ta rea u n u i c iu r, a u n e i b e n z i m e ta lic e şi 2 jg h e a b u ri fix e la g u ra p rin c ip a lă de
v ă rs a re în s ilo z u ri s -o o b ţin u i a le g e re a 100 la su lă a ş is tu lu i d in s o rtu l m a re d e c ă rb u n e (SO m m .).
I N F O T O G R A F I E : T o v a ră ş ii Io a n S ăbău, Io a n Lăsat, m a is tru l V i c t o r R a d u şi lă că tu ş u l loa r, P a v c l Iu ­
t i n u l Iu p e r fe c ţio n a r e a in o v a ţie i.
CU TOATE FORŢELE
mulsocialismului Au terminat însămînţarifie
LA SEMĂNATUL PORUMBULUI
Din zori şi pînă
Insămînţarea tuturor culturilor de primăvară în epoca op­ în noapfe
timă a constituit pentru colectiviştii clin Lancrăm, raionul Cu mult timp înainte de răsă­
ritul soarelui, tractoriştii de la
Sebeş, o preocupare de seamă. La realizarea acestui obiectiv au S.M.T. din Orăştie, care deser­
vesc gospodăria colectivă din
fost mobilizate în ultimul timp toate forţele. Şi rezultatele n-au Cristur, îşi pornesc tractoarele.
Din vreme, sacii cu seminţe pre­
intîrziat să se arate. Cu mai bine de 10 zile în urmă, s-a termi­ gătiţi de colectivişti aşteaptă la
capătul tarlalelor. Organizată
nat însămînţatul celor 46 ha. cu ovăz, 20 ha. cu măzăriche, 29 pînă în cele mai mici amănunte,
munc . se desfăşoară în ritm
4 pagini 20 bani ha. cu. borceag, 5 ha. cu sfeclă furajeră şi 22 ha. cu cartofi. susţinut fără a se pierde nici
un ceas bun de lucru.
V IN E R I 26 A P R IL IE 1963 De la această dată s-a început însămînţatul porumbului.
Mereu în mijlocul oamenilor,
Cu ajutorul mecanizatorilor Ioan Rasa, Ioan Costea, Dumitru Peter Ştefan, preşedintele gos­
podăriei şi Ioan Herţ, inginerul
Rahoveanu şi Ioan Breazu, de Ia S.M.T. Miercurea, care au agronom, intervin ori de cile
ori se simte nevoia, dau indi­
muncit neobosit executînd numai lucrări de bună calitate, co­ caţii, ajută.
lectiviştii din Lancrăm au reuşit ca ieri, 25 aprilie, să termine Atenţia acordată însămînţări-
lor de către organizaţia de
de însămînţat şi această plantă. S-au însămînţat în total cu partid şi consiliul de conducere
al gospodăriei colective a asigu­
porumb 220 ha. din care 26 ha. pentru siloz. rat mobilizarea tuturor colecti­
viştilor şi mecanizatorilor la
V .V A V .V .V .V .V .'.V .V .V .'. Pentru obţinerea de recolte cit mai mari, pe 66 ha, cu o efectuarea în bune condiţiuni şi
la timpul optim a însămînţării
fertilitate mai scăzută, au fost aplicate îngrăşăminte chimice porumbului. Ca urmare a aces­
tor măsuri s-a reuşit ca pînă la
wmm şi organice. Ing. OCTAVIAN CRĂCIUN această dată să fie însămînţată
suprafaţa de 115 hă. din cele
130 ha. planificate. Mobilizînclu-
se şi în continuare, colectiviştii
a l a g lo m e ra lo riş tilo r din Cristur au posibilitatea ca
B ă tă lia te rm in ă rii în - R e zu lta te le o b ţin u te m in tă d u b lu h ib rid ă şi încă astăzi să termine semăna­
tul porumbului.
p rim a re o p tim ă a p i­ de 567 ton e a g lo m e ­ s ă m tn ţă rilo r se d ă în s in i ro d u l b u n e i o rg a ­ s-a n in c o rp o ra t in sol
lo ţilo r, o fe la rii să re ­ rat, p c cel al o ţe la ri- a ceste z ile şi la G .A .C n iză ri a m u n cii şi a m a ri ca n tită ţi de în g ră ­
ducă c it m a i m u lt d u ­ lo r de la O .S .M . nr. d in Ş oim n ş , ra io n u l lliu . c o n ş tiin c io z ită ţii de cin e ş ă m in te o rg a n ic e .
rata d e e la b o ra re a 2, d e 2.336 to n e o/cl. C u a ju to ru l m a ş in ilo r dan d o va d ă in aceste L a e x ecu ta rea acestor
ş a rje lo r. Feste to t, o a ­ ia r p e ce l a l lu m in ă ­ S .M .T . şi cu a te la je le z ile a tit m e ca n iz a to rii, lu c ră ri, a lă tu ri de m e ­
m e n ii s in t p re o cu p a ţi to rilo r d e la la m in o ­ p ro p rii, m e ca n iz a to rii c it şi c o le c tiv iş tii, p en ­ c a n iz a to ri ş i-a u adus o
de îm b u n ă tă ţire a p ro ­ ru l d c 650 m m . o d e­ şi c o le c tiv iş tii d c a ici tru u rgen ta rea te rm in ă ­ va lo roa s ă co n trib u ţie
c e s e lo r te h n o lo g ic e şi p ă şire d e p la n de pes­ a u r e u ş ii c a p iu ă la 25 r ii sem ă n a tu lu i. c o le c tiv iş tii Ioa n O preau ,
rid ica re a in d ic ilo r de te 5.000 to n e la m i­ a p rilie să în s ă m în (e z e M e rită s u b lin ia t şi N ic o la ie Pascu, Ioa n
u tiliz a re a a g re g a te ­ n a te. ¦¦ cu p o ru m b 391 b a ., fa p tu l că pen tru o b ţi­ S u te it, Io a n M a ie r şi
lo r. A şa sc fa ce că pe 7 ¦o a l e a c e s te a d o v e ­ ceea ce re p re z in tă peste n erea d e re co lte s p o rite , a lţii.
g ra fic e le de în trecere, desc că în tre ce re a s i- S4 la sulă d in su p ra ­ pe în trea ga su pra fa ţă DUMITRU C'ORCOŞ
corespondent
a fiş a te în s e c ţii, . se d e r u r g iş lilo r în cin s ­ fa ţa p la n ifica tă . s-a fo lo s ii n u m a i să -
în re g istre a z ă pe zi ce tea m a rii s ă rb ă to ri a
tre ce n o i şi n o i rea ­ o a m e n ilo r m u n c ii este Pe întreaga suprafaţă - culturi intercalate
liz ă ri. L a s firş ilu l zi­
m a i m u lt d e c îl a tît. Membrii gospodăriei agricole ceput însămînţatul porumbului.
Folosind mijloacele de care dis­
că c i nu p recu p eţesc colective „Unirea" din Ruşi, ra­ pun cu maximum de randament,
ionul Haţeg, au destinat în acest s-a reuşit ca pînă ieri să se însă­
g r a fic u l c o c s u r ilo r se n ic i un e fo rt pen tru an pentru cultura porumbului o mânţeze cu porumb suprafaţa
suprafaţă de 183 ha. Pentru a de 141 ha.
p u tea c iti un plu s de a o în tîm p in a aşa cu m obţine producţii sporite de po­
rumb, colectiviştii, cu sprijinul In scopul sporirii producţiei
714 ton e cocs, pe cel se c u v in e . mecanizatorilor de la S. M. T. de furaje şi obţinerii unor re­
Orăşlie, au pregătit din timp te­ zultate economice cit mai bune
pe unitatea de suprafaţă, pe
tone gunoi de grajd la ha. Dc cele 183 ha. ce se vor cultiva cu
asemenea ei au procurat de la porumb se seamănă intercalat Angajam entul
baza de recepţie sămînţa nece­ fasole şi dovleci. Amestecul de va f i rea liza t
pe echipe. Printre echipele care au sară din soiuri de mare produc­ seminţe s-a făcut în proporţiile
adus o contribuţie mai mare la co- tivitate. Imediat ce condiţiile stabilite, astfel incit să nu in­ _F o l o s i n d d in p l i n t i m p u l p r i e l n i â
leclarea cantităţii de iier vechi amin­ au devenit favorabile, mobilizând fluenţeze producţia culturii de
tită se numără cele conduse de Ni- toate forţele, colectiviştii au în­ bază. in s ă m în tă n lo r, m eca n iz a to rii care d e ­
colae Haza, Constantin Străjan, Cor­ servesc g o s p o d ă riile a g ric o le c o le ctiv e
nel Dan, Vasile Vlad, de la secţia
t-a, şi echipa condusă de loan d in B re te a S trei, şi R u ş i, ra io n u l H a ­
Bucur dc la secţia V-a.
De ce un asemenea decalaj ? ţeg. p recu m şi c o le c tiv iş tii de a ici
' lO'AN BEŞTELEIE
corespondent m u n ce s c cu m u lt en tu zia s m la în s ă -
m în ţa lu l 'p o ru m b u lu i.
La gospodăria agricolă colec­ pînă în prezent să pregătească —P î n ă i e r i , 25 a p r i l i e a -c . ne re­
tivă din Băcia (oraşul regional peste 90 Ia sută din suprafaţa la tea ză tnv. in g . O C T A V I A N B O R A ,
de producţie cu 2 şi respectiv l In trimestrul I al anului I9G3 brigada condusă de comunistul Mi- Deva), lucrările de pregătire a destinată însămînţării cu po­ p re ş e d in te le C o n s iliu lu i a g ric o l ra io n a l
liai Tucaciuc de la sectorul IV al E. M. Vulcan a exlras peste plan
Ia sulă, iar la productivitatea i.155 tone de cărbune. terenului în vederea însămînţa- rumb. Nu tot aşa stau însă lu­ —H a ţ e g a ic i s -a în s ă m în fa l p o ru m b
muncii cu 3 şi respectiv. 6 la rii porumbului se desfăşoară din crurile cu semănatul. Scăpînd
sută. IN FOTOGRAFIE: Iov. Mihai Tucaciuc disculînd cu un schimb din plin. Datorită preocupării faţă din vedere această problemă şi pe 226 h e cta re d in cele 386 ba. c it
brigada sa despre unele măsuri pri cinci îmbunătăţirea calităţii cărbu­ de această problemă, mecaniza­ orientindu-şi forţele numai in s -a !n e v ă z u t a se c u ltiv a cu această
C. DANILA nelui. torii si colectiviştii au reuşit ca direcţia pregătirii terenului, s-a
corespondent ,p l a n t ă . _. •
__ ajuns la situaţia ca porumbul să
R itm u l ‘ in c a re se m u n c e ş te z ile le
Şedinţa plenară nu fie însămînţat decît pe circii a cestea , s tră d a n ia ce o d cp jin c e i c in c i
50 la sută din suprafaţa plani­ m e c a n iz a to ri d e la S .M .T . d in O ră ş ­
lie ile a re a liz a v ite z a z iln ică de lu ­
Studiu, calcule şi rezultate a Comiîefului de Sfat ficată. cru p la n ific a tă , s ilit g a ra n ţii s ig u re
panfru Cultură şi A rfă Ţinînd seama de timpul priel­
— —c ă aşa c u m s -a u a n g a j a t c o l e c ­
nic şi de faptul că teren pre­
Joi dimineaţa, in sala de marmu­ gătit există, se impune a se mo­ tiv iş tii d in B retea S tre i şi R u şi v o r
ra a Casei Scinleii, s-a deschis şe- biliza toate forţele la semănat
clinla pfenara a Comitetului de astfel ca şi această lucrare să te rm in a în s ă m in fu i.ilc p iu ă cel tîrztie
Stat peniiu Cultură si Artă. Pe or­ fie terminată în epoca optimă.
-'P o tir e », p r o d u c ţie i'’ d c fo n ia a aCcsl an. tim p in ca re fu rn a liş lii .S t o i c o i ş i P i l l y . L a p u ţ i n t i m p s im b ă iă . 27 'a p rilie .
au dat p a li ic i însem n ate c a n tită ţi
U? s ta t t o t d e a u n a i n a t e n ţ i a f u r - d c fonta. d u p ă 'în c e p e re a s c h im b u lu i d e d i­
CL n a l i ş t i l o r d i n C a la u . C a p c f i e ­ îa o n s l r u c t o r i i a u t e r m i n a l l u c r u - .m in e a ţ ă a î n c e p u t ş i in s u l t a r e a a c 1 dinea dc- z\ a şedinţei se află pro­
” ' r ile d c re p a ra ţii in ziua de 2
ca re fu rn a lis l, această p ro b le m ă ru la i c a l'1 cil un d e b il d in ce in j blemele activităţii cultural-educativo
190 l a p r ilie a.c. D in a ceastă z i a în ­ ^
L i-a fră m în ta t de m u ltă v re m e pe cepu t uscarea şi coa cerea m asei ce m a i rid ic a t. P este 5 o re a a p ă - de masă in condiţiile satului colecti­
in g in e ru l Iocm S to ic o i. şefu l sec­ ca rb o n ice d u pă un g ra fic d in a in te
s ta b ilit. D e o b ic e i, u rm a u ră c ir e a şi ra l la o r if ic iu l d c s c u rg e )c a fo n - vizai şi unele probleme ale reper-
în cu rca rea fu rn a lu lu i p e n tru p o r­ te i p rim a zgură, sem n că to tu l
L ţie i şi a d ju n c tu l său, 'c lin ic ia n u l n ire , o p e ra ţii ca re tre b u ia u fă cu te * toriilor teatrelor dramatice.
l N ic o la c P illy . E i sin t b u n i cu n o s ­ Pentru Continua sporire d e c u r g e a n o r m a l. T i m p d e 12 o r e } La şedinţa iau parle membrii Co­ : It ' k
a producţiei de fontă d e la p o rn ire nu a s lă b it d e lo c a -
l că to ri a i fu rn a le lo r; tocm a i de a - le n tia c e lo r ca re sc a fla u pe p la t- J mitetului de Stat pentru Cultură şi
J
l ceea nu s-a u m u lţu m ii n icio d a tă ArUi, ai consiliilor Aşezămintelor
L cu re z u lta te le o b ţin u te . ..P u tea m fo rm ă . E m o ţiile creşteau ... -j culturale, pentru răspindirea cunoş­
10 a p r ilie , o r a 18,45. M a ş in a d c ţ
L —r e a l i z a m a i m u l t “ ş i-a u spus tinţelor cu 1tnral-ştiinţifice şi teatre­
L ad eseori. Ip e r f o r a t a f o s t p u s ă in f u n c ţ i u n e lor clin cadrul Comitetului, preşedin­
L Fl u r n a l u l n r . 2 t r e b u i a să i n t r e . ^ş i d u p ă c i l e v o c l i p e p c j g h e a b a ţii şi secretarii comitetelor regiona­
în re p a ra ţie ca p ita lă in anul le de cultură şi artă, reprezentanţi
I 1960. În că d e a tu n ci, ca u rm a re -jl î ş n i l u n ş u v o i in c a n d e s c e n t d e ai organizaţiilor obşteşti, preşedinţii
t a u n u i m in u ţio s s tu d iu a l m a te ria ­
C m eta l, p rim a fo n tă produsă d c ~] şi secretarii comisiilor regionale Fabrica „Arde­
pentru răspindirea cunoştinţelor cul- leana“ din Alba
le lo r d e s p e cia lita te , a u n e i la rg i fu rn a lu l nr. 2 d u p ă re p a ra ţia c a - ^ lural-ştiinţifice, directorii de lealre Iniia a iost în­
din Capitală şi din tară, regizori, se­ zestrată anul a-
l cretari literari, dramaturgi, critici de cesla cu trei ma­
I con s u ltă ri cu ce i m a i p rice p u ţi artă, lucrători din aparatul de spe­ şini noi.
cialitate al C.S.C.A., reprezentanţi ai
I fu rn a liş li şi cu in g in e ru l D o in e i p ila lă . In a cel m om en t, ş e fu l sec- ziarelor centrale şi ai publicaţiilor IN FOTOGRA­
culturale. FIE : Lăcătuşul
in tr -u n tim p de 120 o rc. C a lc u le ­ j ijleiau Anica lu-
J Lucrările şedinţei au fosl deschise crind la montarea
t F re n to n i, şe fu l s e rv ic iu lu i teh n ic, tie i şi a d ju n c tu l său s-a u îm b r ă - -j de tovarăşa Constanta Crăciun, pre­ uncia dintre cit'.
j şedintele Comitetului dc Stal pen­
le şi s tu d iu l in g in e ru lu i S to ic o i şi
I ce i d o i co n d u că to ri a i secţiei au fişa t. B u cu ria u n e i m u n c i im p t i-
L
I gă sit o m e to d ă n o u ă d e p o rn ire te h n ic ia n u lu i P illy , ca re p reved ea u
u ite. E fo rtu rile nu le-a u fost za -
to cm a i e lim in a re a acestu i tim p
l a fu rn a lu lu i d u p ă re p a ra ţia ca p i­ d a rn ice . E lim in în d tim p u l de ră -
p rin p o rn ire a fu rn a lu lu i la ca ld .
L ta lă . S -a a precia t. în să că re s p e c - c irc şi m ers redus, c i au d e te r- 1
t u rm a u să fie a p lic a te in p ra c tic a . ^
tîn d o p ririle p la n ific a te şi c x e c u - -j
l m in a t o b ţin e re a in p lu s a u n e i
I
F ă ră a m a i avea în c o n tin u a re ţ
j
Í tin il toa te lu c ru rile de în tre ţin e re m ers redus, fu rn a lu l treb u ia d eci c a n tită ţi d e p e s te 1.500 to n e f o n - I tru Cultură şi Artă, care a prezen­
lă. in d ic e le d c u tiliz a re c u n o s c im l I
L la tim p şi d e b u n ă ca lita te , fu rn a ­ I
să in tre în fu n cţiu n e a p roa p e dc o creştere în u rm ă to a re le z ile cu tat o informare cu privire la acti­
0.120 to n e fo n tă m .c. şi zi fa tă d e
m ersu l n o rm a l. vitatea Biroului executiv al C.S.C.A.
In n oa p tea d c 9 a p rilie a în c e ­ cel p la n ific a t. de la inliintarea sa pînă iu pre­
o u l sistem d r p o r n ir e este a p li-
L rea fu rn a lu lu i a fost p re lu n g ită put în că rca re a fu rn a lu lu i, o p e ra ţii' rar ra b il la to a te fu rn a le le cu v o - zent.
L p în ă la s firş ilu l lu n ii fe b ru a rie d in 1”
Iov. Ion Morarii, vicepreşedinte
1
e x ecu ta tă în p rezen ta to v a ră ş ilo r al C.S.C A., a prezentat raportul cu
i— r \— r v—rs - Im n m ic şi m ijlo c iu . P e n tru to a - privire la activitatea cultural-edu-
^ .J
] colivă rîc masă in condiţiile satului
-|t e a c e s te a , t o v a r ă ş i l o r l o a n S t o i c o i
• ş i N i c o l a c P i l l y I i s c c u i:a n n u m a i colectivizai.
In continuare au început discu­
T. CIOBANU ţiile pe marginea raportului.
Lucrările plenarei continuă.
(Agerpres)
PS0DÜCTIE1 DE FUM -jţ^ şi a urinei de la tabere alte
10 ha. In urma aplicării acestui
ZX „ ,A sistem de îngrăşare, se poate
A- obţine anual un spor de aproa­
pe 440 tone masă verde, <^eea
ngrăşarea prin tîrlire — mijloc important ce reprezintă hrana necesară
pe întreaga perioadă de pă.şu-
de creştere a producţiei păşunilor nat pentru 60 vaci cu lapte sau
365 ovine, de la care se pot ob­
...... ţ' Obţinerea unor producţii spo­ plică dc mai mulţi ani în gos­ lor rezultate dc la animalele În­ ţine producţii în valoare de
rite de carne, lapte şi lină de­ podăria noastră. Cele mai bune treţinute în tabere de varii. Spo­ peste 115.000 lei.
pinde în cea mai mare măsură rezultate le-am obţinut cînd tîr- rul de producţie pc suprafeţele
de asigurarea hrănirii animale­ lirea s-a făcut timp de 3 nopţi, respective s-a ridicat la 5.400— O deosebită atenţie acordăm
lor cu cantităţi îndestulătoare socolind o oaie la un m.p. E- 6.000 kg. masă verde la ha., faţă şi celorlalte măsuri de sporire
de furaje. O rezervă importan­ feclul acestui mod dc îngrăşare de restul păşunii din aceleaşi a producţiei păşunilor. Intre a-
tă în această privinţă o consti­ se resimte asupra producţiei trupuri neîngrăşate. Calculele cestea, un loc de seamă îl ocu­
tuie păşunile. De aceea, mem­ timp de 3-4 ani. De asemenea, făcute ne arată că prin această pă organizarea păşunatului. Ast­
brii gospodăriei colective din s-a constatat că prin tîrlirea ridicare a producţiei încărcătu­ fel, în urma folosirii prin rota­
Sarmisegetuza, raionul Haţeg, a- neraţională, ţinînd animalele în ra de animale la ha. poate fi ţie a unor parcele de pe păşunea
cordă o mare atenţie creşterii aceleaşi ocoale mai mult de 3 mărită cu încă o unitate vită model „Cracu" pentru păşunatul
producţiei şi ridicării valorii nu­ nopţi, se ajunge la o supraîngră- mare. animalelor pc specii, pc supra­
tritive a pajiştilor naturale. şare a terenului, ceea ce favo­ feţele respective sporul de pro­
rizează dezvoltarea buruienilor In scopul dezvoltării succese­ ducţie a fost cu 22 la sută mai
Experienţa ne-a dovedit că în şi a altor specii de ierburi ne­ lor dobîndite pînă acum, ne-am ridicat faţă de tarlalele păşuna-
complexul de măsuri ce trebuie comestibile, influenţînd astfel propus ca pe lingă cele 30 porţi te neorganizat.
aplicate pentru îmbunătăţirea negativ asupra producţiei şi a de tîrlire şi 3 adăposturi pre­
păşunilor un rol de mare în­ valorii nutritive a pajiştni. văzute cu bazine pentru colec­ Pe baza rezultatelor obţinute
semnătate îl are îngrăşarea pa­ tarea urinei, construite în anul pînă acum am stabilit să acor­
jiştilor prin tîrlire şi prin îm- In anul trecut, pe păşunea trecut, să mai construim încă 60 dăm o grijă tot mai mare îngră-
prăştierea gunoiului rezultat de ce o are în folosinţă gospo­ de porţi. In felul acesta vom şării păşunilor prin tîrlire şi
la animalele întreţinute în ta­ dăria, s-au îngrăşat 14 ha. prin putea îngrăşa anual, prin tîrlire aplicării păşunatului organizat,
bere de vară, Acest procedeu tîrlire cu ovinele şi alte 4 ha. cu ovinele, cîte 45 ha. păşune, fapt ce va contribui la ridica­
rea permanentă a producţiei a-
de îngrăşare a păşunilor se a- prin împrăştierea îngrăşăminte­ iar prin împrăştierea gunoiului nimalelor şi la realizarea — pe
această cale — a unor venituri
băneşti însemnate.
ILIE BUFNEA
ing. agronom la G.A.C. din
Sarmisegetuza, raionul Haţeg