Page 86 - 1963-04

BAG. 2
ACTS UNI CO NSACRATE
>
ZILEI TIN ER ETU LU I
La 2 .Mai se va sărbători „Ziua ti­
neretului clin Republica Populară Ro-
roin.ă“. Tiperetul de pe cuprinsul tre-
0 urnii noastre ântirapină această zi
prinfr-o muncă piină de avînl, des-
raburind largi acţiuni patriotice de
PETROSAN
Sub semnul unui puternic entu­
ziasm, tinerii din Valea Jiului par­
ticipă la acţiunile patriotice iniţia­
le de către organizaţiile U.T.M. De
ia începutul anului şi piuă în prezent
6.028 de tineri au eiecluat muncă
patriotică la lucrările ele demolări,
slivijtri de materiale, plantarea de
pomi ornamentali etc. Unul din o-
C U G IR
T’mpnl prielnic din aceste zile fa­
vorizează efectuarea de către co­
lectivişti a unui mare volum de lu­
crări. Pentru areasta este nevoie în­
să de cil mai multă forţă de mun­
că. Comitetul orăşenesc U.T.M. Cu-
gir, cunoscând această situaţie, a ini­
ţial organizarea unor acţiuni palrio-
ti.ee care să vină în sprijinul co­
lectiviştilor de la G.A.C. Cugir. Aşa
se face că peste 1 0 0 de tineri au
plantai înlr-o singură zi 1 .0 0 0 bu­
căţi pomi fructiferi. In mod deose-
O RAŞT IE
Comitetul raional U.T.M. Orăştie
a îndrumat fiecare organizaţie de
bază U.T.M. ca în cinstea „Zilei ti­
neretului“, pe lingă acţiunile cui tu*
ral-educative ce vor fi organizate,
să se iniţieze şi acţiuni de muncă
patriotică la curăţarea păşunilor,
plantarea de pomi irucliieri, colec­
tarea fierului vechi etc.
Duminica trecută 15.000 de tineri
au efectuat 75.000 ore de muncă
/ A L V I I - L E A CONCURS A R TIS TIC
A rta l ă p u g en i lo r ~—
L a G u ra sa d a s -a d esfă şu rat z i­
le le tre cu te fa za in te rcom u n a la a
co n cu rs u lu i d in tre fo rm a ţiile de
a rtiş ti a m a to ri. A tît o rg a n iz a to rii
c it şi in te rp re ţii s-a u b u cu ra i de
ro d u l m u n cii lo r. C on cu rsu l nu a
im p re s io n a t p rin n u m ă ru l m a re de
p a rticip a n ţi, c i p rin n iv e lu l a rtis ­
tic r id ic a i a l fo r m a ţiilo r ca re s-a u
p e rin d a t p e scenă.
la tă e ch ip a d e d a n su ri d in L ă -
p u g iu l d e Sus. C ostu m a tă în fru ­
m osu l p o rt păd u ren esc, d om in a t
d e ro ş u l a p rin s a l cu s ă tu rilo r, ea
a atras d in p rim u l m om e n t, a te n ­
ţia s p e cta to rilo r şi a ju riu lu i. C ît
d espre in te rp reta re, ea nu a fost
m a i p re jo s . U n jo c v io i, presărat
lo t tim p u l cu s trig ă tu ri, a fă cu t
„să se cu trem u re scena“ .
L ă p u g e n ii s h il n iş te d a n sa tori
n e în tre cu ţi. în c ă d in fra g e d ă c o p i­
lă rie c i se a v în tă in iu reşu l jo c u lu i
p o p u la r ş i n u se p o to le s c p în ă cîn d
n u le a lb e ş te p u ru l. A ş a se e x p lic ă
'fa p tu l c ă în L ă p u g iu l d e Sus e x is ­
tă tre i g e n e ra lii d e d a n s a to ri: una,
a, c e l o r "de. v î r s t ă ş c o l a r ă , a l t a a
m ij lo c ii lo r ş i, în s firş it, a v â rs tn i­
cilo r.: E a con cu rs a m a p re cia t „ g e ­
L a oăm înu! cultural
!I.I I ' —-------------------------------------- ------
CONFERINŢE TEMEINIC PREGĂTIT
ÎN PAS CU PREOCUPĂRILE COLECTIVIŞ
Ca urmare a muncii perseve­
rente desfăşurate, activiştii cul­
turali din Romos, raionul Orăş-
tie, au obţinut în ultimul timp
frumoase rezultate. Conducerea
căminului cultural (directoare
tov. Est,era Drăgan), a vădit pre­
ocupări atenţe pentru organiza­
rea tiţnpiilui liber al colectiviş­
tilor intr-un mod cît mai plăcut
şi instructiv. In acest an,, la că-
mi pul cultural au avut loc a-
proapc zilnic manifestări cu un
bogat conţinut, atractive, ca jur­
nale vorbite, concursuri „Cine
ştie, cîştigă", seri literare, seri
d’e calcul, de întrebări şi răs­
punsuri, recenzii şi prezentări de
cărţi, programe artistice. Tre­
buie să mai arătăm că tematica
acestor manifestări a cuprins în
genera! probleme majore ale
vieţii satului, ale gospodăriei co­
lective. că ea a fost orientată în
primul rînd' în sprijinul colecti­
viştilor şi, în a.ceste zile, în strîn-
să legătură cu campania agricolă
d.e primăvară. In această perioa­
da, s-a acordat atenţie şi reacti-
vizării formaţiilor artistice (bri­
gada artistică dc agitaţie, echi­
pa de teatru, de dansuri popu­
la,re, a luat fiinţă un cor de cir­
ca 100 persoane), îmbogăţirii re­
pertoriului lor, îmbunătăţirii ca­
lităţii spectacolelor prezentate. gat de realităţile comunei Este muncind după regulile agroteh-
înfrumuseţare a oraşelor şi satelor,
de colectare a metalelor vechi, plan­
tare de pomi fructiferi şi arbori or­
namentali etc. Redăm mai jos eiteva
clin aceste acţiuni.
biectivele principale ale muncii pa­
triotice este colectarea fierului vechi.
In ultimele, zile ei au intensificat
acţiunea de colectare a fierului
vechi, reuşind să siringă o mare
cantitate care a şi iost trimisă
oţelăriilor. De la începutul anului
şi piuă acum ei au expediat oţelă­
riilor din Hunedoara 2.100 tone me­
tale vechi.
bit s-au evidenţiat tinerii din organi­
zaţiile U.T.M. de la U.M.C. — scu-
lărie, mecanică I şi II şi cartier Cu­
gir.
Tolodală, în cadrul oraşului Cu­
gir, tinerii participă cu multă însu­
fleţire la acţiunile iniţiale de comi­
tetul orăşenesc U.T.M. în cinstea „Zi­
lei tineretului“. Dinlre acestea a-
mintim crearea de zone verzi in ju­
rul a cinci blocuri, amenajarea parcu­
rilor din oraş şi înfrumuseţarea sec­
toarelor din U.M.C.
patriotică la diferite lucrări cum ar­
ii curăţarea păşunilor, plantarea de
pomi frucliieri, amenajarea parcuri­
lor şi a zonelor verzi, colectarea fie­
rului vechi. Pină in prezent prin
muncă patriotică au iost curăţate
păşunile pe o suprafaţă de 3.781 ha.,
şi s-au colectat aproape 2 0 0 tone
fier vechi care a fost predat la
I.C.M.
n e ra ţia m ijlo c ie “ , e x p rim m d u -n e ,
a lă tu ri de s p ecta tori, re g re tu l că
nu am a vu t p r ile ju l a le a d m ira
şi p e c e le la lte , ca re n u s-a u p re ­
zen ta t în con cu rs.
A rtis tu l a m a to r A lois e P ă d u rea -
nu , în v îrs tă d e 60 d e a n i, a v e ­
n ii să c o n firm e a u te n tic ita te a a r-
L c i p o p u l a r e a l ă p u g e n i l o r . D u c ’u u l ca re s-a u p re ze n ta t fo rm a ţiile de
p este a n i tra d iţia c im p o ie r ilo r d in
L ă p u g iu l de Sus, e l a în c in ta l spec­
ta to rii p rin frum oase m e lo d ii ex e ­
cu ta te la c im p o i cu m a re m eşte­
şug. D espre a rta lu i M o ise P ă d u ­
re an u în v iîn u irc a a cestu i in s tru ­
m en t s-a v o r b it cu m u lte p r ile ju r i.
In u rin ă cu c iţiv a a n i e l a p a rti­
c ip a t la faza re p u b lic a n ă de c o n ­
curs ca re a a v u t lo c la B u cu reşti.
A ce s t lu c ru îl c o n firm ă şi in s ig n a
pe care o poa rtă .
Ş i d espre c e le la lte fo rm a lii care
s-a u p e rin d a i p rin fa (a s p e cta to ­
r ilo r se p o t spune lu c ru ri fru m o a ­
se. A s c u ltîn d p e s o liş tii M irce a
X is to r şi V io ric a C osm a, specta­
t o r ii ş i-a u d a t seam a cu u ş u rin ţă
d esp re ta le n tu l acestora . Sau, să lu ă m
b rig a d a a rtis tică d e a g ita ţie d in
G urasada. T e x tu l con cre t, critica
La căminul cultural din Ro­
mos au fost expuse şi nume­
roase conferinţe pe teme agro­
zootehnice, de educaţie cetăţe­
nească, de popularizarea ştiinţei
ş.a. In articolul de faţă ne vom
opri mai mult asupra acestei
forme de activitate deoarece,
spre deosebire de ceea ce am a-
rătat mai sus, aici lucrurile nu
stau aşa cum ar trebui.
In cadrul căminului cultural
a fost alcătuit un colectiv dc
conferenţiari format din 15 to­
varăşi, cadre bine pregătite : in­
ginerul gospodăriei colective, me­
dicii din comună, cadre didacti­
ce, tovarăşi din Comitetul exe­
cutiv al sfatului popular comu­
nal etc. Din păcate, activitatea a-
cestui colectiv s-a încheiat o dată
cu alcătuirea lui. De atunci, adi­
că de mai bine de trei luni,
membrii acestuia nu s-au întîl-
nit nici măcar o singură dată-
pentru a stabili, aşa cum era
necesar, o tematică largă de ex­
puneri în funcţie de problemele
actuale ce-i frămîntă pe colecti­
vişti, pentru a consulta în acest
scop consiliul de conducere al
G.A.C., pentru a, discuta din timp
modul cum trebuie pregătită fie­
ce re conferinţă în parte ori pen­
tru a elabora ne plan local, pe­
riodic, expuneri cu conţinut le­
? 5 Ş co a la d e m u ­
tic ă d in H u n e d o a ­
ra în v a ţă lu d ife ­
rite in stru m en te
m u lţi c o p ii a i oa­
m e n ilo r m u n c ii d in
oraş.
IX FO T O G R A ­
M E : E le v e le M a r­
garetei C a lc c ru f i
7 a d ora C osm a, la
o o ră d e s tu d iu la
pia n .
Poligon de prefabricare
a lîşiilor cu goluri
Pe şantierul T.R.CJI. nr. 4 din Cu­
gir s-a amenajat un poligon de pre­
fabricate a fîşiilor cu goluri, nece­
sare la montarea planşeelor de la
blocurile de locuinţe.
Incepînd cu data de 15 aprilie s-au
început lucrările de amenajare a etu­
velor pentru aburirea şi uscarea fî­
şiilor. Din resurse locale s-a monlat
un vibrator pentru mortarele de be­
ton. De asemenea s-au montat două
palane cu ajutorul cărora se trans­
portă fîşiiie prefabricate de la vibra­
tor în etuve. In cinstea zilei de 1
Mai constructorii au dat deja fji fo­
losinţă o linie tehnologică urmind
ca în primele zile ale lunii mai să
fie dată în exploatare şi a doua
linie tehnologică.
la o b ie ct, m o b ilita te a în m iş că ri
şi costu m a ţia , eu în tă rit c o n v in g e ­
rea s p e cta to rilo r despre p o s ib ilită ­
ţile d e a firm a re a a cestei b rig ă z i.
D e c i se p o a le s u b lin ia în că o d a tă
că fa za d in G u ra sa d a a im p re s io ­
n a t p rin n iv e lu l a rtis tic rid ic a t la
a m a to ri pe scena con cu rsu lu i.
CGRNEL1U DUDA
metodist principal al Casei
regionale a creaţiei populare
Deva
La curáfatuS păşunii
In acest an sectorul zootehnic
al gospodăriei agricole colective
din Apoldul de Jos, raionul
Sebeş, se va dezvolta simţitor.
Pentru a asigura o bună hrahre
a animalelor pe timpul verii, co­
lectiviştii au acordat o mare a-
tenţie efectuării lucrărilor de
îmbunătăţire pe păşuni. Intre mă­
surile aplicate pentru sporirea
producţiei de masă verde la ha.
se numără şi acţiunea de cură­
ţare a vegetaţiei lemnoase şi dis­
trugerea muşuroaielor înţelenite.
Această lucrare s-a executat pe
adevărat, conferinţele sînt pre­
zentate de tovarăşi din acest co­
lectiv. Dar această prezentare se
rezumă doar la citirea conferin­
ţelor trimise de la raion. Ele nu
sînt adaptate la specificul co­
munei, nu sînt îmbogăţite cu
date şi exemple din localitate,
nu sînt însoţite (acolo unde este
posibil acest lucru) de materia­
lul intuitiv necesar. Din această
cauză, conferinţele prezentate la
cămin nu stîrnesc suficient in­
teres, nu sînt urmărite cu aten­
ţie de participanţi, aşa cum s-a
întîraplat la cele cu titlul „Folo­
sirea chibzuită a pămîntului",
„Cum se pot obţine producţii
sporite de legume", „îngrijirea
răsadniţelor“ , „Cum este alcătuit
corpul omenesc", „Apariţia vie­
ţii pe pămînt" şi altele. Cît ar
11 fost de interesant şi mobiliza­
tor în acelaşi timp dacă, spre
exemplu, în cadrul conferinţei
„Cum se pot obţine producţii
sporite de legiune" s-ar fi ară­
tat preocuparea consiliului de
conducere al G.A.C. în acest
sens, faptul că în acest an su­
prafaţa grădinii a crescut de la
5 h a cît era în anul trecut la
16 ha„ dacă s-ar fi arătat ce
venituri frumoase vor putea ob­
ţine colectiviştii de la grădină
DRUMUL SOCIALISMULUI
........... ..
»VĂ \^ \ /1* Lü ^V*
Farîngul Lonea —
V ie i o ria C ăian 1-1 (1 -0 )
Meciul restanţă din cadrul cam­
pionatului regional de fotbal s-a
disputat miercuri. Partida a început
într-un ritm lent, cu faze destul de
confuze. Ca urmare gazdele, mai a-
les, deşi au ocazii de gol ratează.
In nun. 15 Dan singur cu portarul
şutează pe lingă bară. II imită apoi
Achim, Omci şi Ujora. De abia in
min. 33, la capătul unei faze spec­
taculoase, Achim înscrie plasat. Piuă
la sfirşit jocul este spectaculos.
Deşi după pauză cei care au ini­
ţiativa sînt tot gazdele oaspeţii sint
tot mai hotărîţi în acţiuni. In min.
47 Achim greşeşte o pasă, Voines-
vor fi realizate la termenul planificatcu o interceptează, trimite lung şi Cu-
lenco şutează, portarul respinge şi
din nou Culenco reia dar nu mai
greşeşte lin ta : l-l. De aici încolo
gazdele joacă tot mai dezorganizat
iar oaspeţii preiau iniţiativa. Spre
sfirşit jocul se echilibrează.
S-au remarcat Pui, Sima, Achim
de Ia gazde, Culcnco şi Voinescu
de la oaspeţi.
A condus corect arbitrul C, Şiara
(Alba lulia).
VOICU BELEI
\ corespoudonl ÎNTREBARE: Ce construcţii
In îîln ire a m caiă
Miercuri s-a disputat la Deva o
întţlnire amicală de fotbal intre e-
chipele Minerul din localitate şi Re­
colta Cărei (din categoria B). Intil-
întreaga suprafaţă de 650 ha. pă­
şune pe care gospodăria o are
în folosinţă.
O contribuţie însemnată Ia îm­
bunătăţirea pajiştii au adus-o ti­
nerii din cadrai gospodăriei colec­
tive, care au curăţat 300 ha. pă­
şune. Cele mai bune rezultate
le-au obţinut utemişlii Paraschiva
Bozdoc, Minerva Neagu, Andrei
Antonie, Ion Nan, Elena Popa şi
alţii.
SIMION NA NU
corespondent
«gKSijq-iaaaBSgiBag Basare»nu-raujmwapiaara/ria o gospodărie sau alta. Aceasta
nice indicate. Acest lucru însă
nu s-a făcut la conferinţa amin­
tită, cum de altfel nu s-a pro­
cedat nici la celelalte expuneri.
Ca urmare, conferinţele, folosite
doar ca „introducere" la alte
manifestări, nu au avut eficien­
ţa scontată. O vină pentru a-
ceastă stare de lucruri poartă
conducerea căminului cultural
care nu a îndrumat şi contro­
lat cu răspundere activitatea co­
lectivului de conferenţiari, mo­
dul cum este pregătită fiecare
conferinţă în parte.
Organizarea expunerii unei
conferinţe necesită, ca orice ac­
ţiune cultural-educativă, o pregă­
tire temeinică în primul rînd
din partea conferenţiarului. Dc
acest luciu trebuie să ţină sea­
ma pe viitor atît conducerea că­
minului cultural cît şi colecti­
vul de conferenţiari, fiecare to­
varăş ce urmează a expune o
conferinţă.
De această muncă pregătitoa­
re, de la alegerea celei mai po­
trivite teme care să fie tratată
şi pînă la expunere, ca şi de mo­
dul de prezentare a conferinţei,
depind rezultatele: interesul pe
care-1 stârneşte, atenţia cu are
este urmărită, eficienţa conţinu­
tului ei în rîndul participanţilor.
V. CHIŞ
nirea a furnizat în general un spec­
tacol plăcut, mai ales in repriza a
doua cînd s-a luptat mai mult pen­
tru fiecare minge şi cînd echipele au
fost de forte mai egale. Meciul a
luat sfirşit cu rezultatul de 3-2 (2-1)
pentru Minerul Deva. Au înscris Be­
lea (min. 40), Enderle (min. 47 din
1 1 m. acordat cu uşurinţă de ar­
bitru, după c:e lungise nejustificat
prima repriză cu două minute şi ju­
mătate) şi Delios (min. 59) pen­
tru Minerul, Bokor (min. 13) şi
Pe Iz I (min. 50) pentru Recolta.
Construcţiile zootehnice
P e n tru a n u l acesta g o s p o d ă riile a g ric o le c o le c tiv e d in ra io n u l B ra d ,
în d ru m a te d c că tre c o n s iliu l a g ric o l ra io n a l ş i-a u p re v ă zu t in p la n u rile d c
p ro d u c ţie să sporea scă m u lt e fe c tiv u l d e a n im a le . P c în tre g u l ra io n n u m ă -
r u l b o v i n e l o r v a c r e ş t e c u î n c ă 1 .2 5 0 c a p c l c , i a r a l o v i n e l o r c u 2 .0 0 0 c a - mic pentru începerea construcţii­
p e te . D c a s e m en ea se v a d e z v o lta şi c re ş te re a p o r c ilo r p re c u m ş i a p ă s ă r't-
lo r.
S p o rire a n u m ă ru lu i d c a n im a le im p ttn e şi lu a re a u n o r m ă su ri care
să d u că la a s ig u ra re a a d ă p o s tu rilo r n ecesa re p e n tru în tre g u l e fe c tiv . P e n -
tru a cu n oa şte cu m sc p re o cu p ă con s illu l a g ric o l ra io n a l d c această p r o -
b le m ă a m a d re s a t Io v . M ir c c a O p r i şa, p re ş e d in te le c o n s iliu lu i, c îte v a în -
tre b u ri. Ia tă ce n e -a răspuns.
zootehnice se vor executa anul
acesta în raionul Brad?
R Ă S P U N S : Ţinînd seama dc
planul de creştere a efec­
tivului de animale, consiliul
agricol raional a îndrumat
gospodăriile colective să-şi pre­
vadă si construirea adăpostu-
ri.'or necesare, care să fie cît mai
chibzuit amplasate. Astfel, pe
lingă terminarea celor 21 de cons­
trucţii zootehnice începute anul
ţrequt, printre care şi 10 graj­
duri cu o capacitate de 1000 ca­
pete, gospodăriile agricole colec­
tive şi-au propus să mai dea în
folosinţă anul acesta încă 5 graj­
duri, 5 maternităţi pentru scroa­
fe, o îngrăşătorie de porci, 8 sai­
vane şi coteţe pentru 3 ferme
de păsări.
Cum în raionul nostru sînt gos­
podării colective care cuprind
mai multe sate, noi am recoman­
dat ca acolo unde există condi­
ţii să se facă construcţii şi Ia
brigăzile din satele ce aparţin de
pentru a valorifica mai bine fu­
rajele existente şi pentru a pu­
tea asigura braţele de muncă
necesare. Apreciind recomanda­
rea făcută, colectiviştii din Vaţa
au hotărît să construiască graj­
duri şi la brigada din Ociu, iar
cei din Rişculiţa, la brigada din
Baldovin.
O preocupare de seamă a con­
siliului nostru este de a face to­
tul pentru a realiza aceste cons­
trucţii la un preţ de cost cît mai
scăzut.
ÎNTREBARE: Ce măsuri s-au
luat în vederea realizării cons­
trucţiilor planificate?
RĂSPUNS: După aprobarea
«
In noul centru al
oralului Deva au
iost deschise nu­
meroase magazine,
bine aprovizionate.
Eotograiia de fa­
ţă înfăţişează un
aspect din interio­
rul magazinului
textil din Deva.
Nr. 2592
R E ZU LTA TE BUNE,
D A R NU LA NIVELUL
P O SIB ILITĂ ŢILO R
Cu cîtva timp în urmă Ia în­ deficienţe asupra cărora trebuie
treprinderea de industrie locală îndreptată atenţia. In timp ce
„1 Mai", din Deva s-au făcut calcu­ planul producţiei globale a fost
lele realizării sarcinilor de plan depăşit, planul producţiei marfă
pe primul trimestru al anului. n-a fost realizat. Acest fapt se
Cifrele au fost prezentate în datoreşte nerealizării planului
consfătuire de producţie cu sco­ la balast de rîu şi mori presta­
pul de a se analiza mai profund toare, stocurilor mari de produse
felul cum s-a muncit cît şi de a neterminate la atelierele de tîm-
se scoate în evidenţă deficienţele plărie etc. O parte din vină o
ce au existat. poartă conducerile unităţilor
care n-au depus eforturi in acest
Bilanţul primului trimestru sens. De exemplu fabrica de sifon
este îmbucurător. Deşi la unele şi limonadă Deva avea posibili­
secţii s-a lucrat în condiţii deo­ tatea să desfacă o cantitate mai
sebite, din cauza timpului nefa­ mare de sifon dar n-a făcut-o
din lipsa unei preocupări susţi­
vorabil, planul producţiei globale nute.
a fost îndeplinit în proporţie de
101,45 la sută. In această perioa­ După cum arătam calitatea
dă au fost înregistrate economii produselor s-a îmbunătăţit. Totuşi
Ia preţul de cost în valoare de s-au manifestat şi în această di­
recţie unele deficienţe. Au exis­
112.000 lei. Colectivul întreprin­ tat reclamaţii asupra calităţii
derii a depus mai multe eforturi unor garnituri de mobilă lustruk.
tă, iar nasturij de modă, albi, au
şi pentru realizarea unor produse fost expediaţi deşi beneficiarul a
de bună calitate. Succesele din anulat comanda. *
primul trimestru s-au datorat
entuziasmului cu care a muncit Nu toate secţiile au acordat
întregul colectiv, bunei organi­ atenţie obţinerii de economii la
zări a întrecerii socialiste. Este preţul de cost. Din acest motiv
demn de arătat faptul că unele 11 unităţi au înregistrat mari
depăşiri la preţul de cost. Printre
secţii şi ateliere ca poligrafie, acestea se află cariera Pojoga,
tapiţerie, mecanică, bobinaj, ca­
cariera Gurasada, secţia bento-
riera Zam şi altele, au depăşit gel, atelierul de tîmplărie de
cu mult angajamentele luate. La mobilă fină, fabrica de nasturi
obţinerea succeselor amintite etc. Depăşirile la preţul de cost
*şi-au adus un aport deosebit
muncitori ca Nicolae Hada, Ia secţiile amintite au influenţat
negativ asupra realizărilor eco­
Arpacl Costa, Grecu Ioan II, nomiilor planificate.
Martin Gombo, Liviu Gaş-
Iată aşadar că pe lingă o serie
par, Petru Lazăr, Romulus de rezultate bune în primul tri­
Han, Romulus Moţ, Ioan Stoica, mestru al anului şi-au făcut loc
şi multe neajunsuri. Ele au lost
Ilie Gros şi mulţi alţii. Atenţie discutate în consfătuirea de pro­
mai mare a fost acordată înde­ ducţie şi s-au stabilit măsuri dc
remediere. Rămîne numai ca în­
plinirii planului pe sortimente. tregul colectiv să depună eforturi
Toate aceste realizări constituie ca în trimestrul II rezultatele la
un imbold în muncă pentru ca I.I.L. „1 Mai" Deva să fie şi mai
trimestrul TI să fie încheiat cu
rezultate şi mai bune. bune.
Din calculele făcute asupra
activităţii primului trimestru al
anului au reieşit şi o serie de
achită de sarcinile -încijdinţate.
Lipsite de îndrumare, echipele
de la G.A.C. din Cărăstău, Lunca
şi Birtin n-au întreprins încă ni­
lor. O mare vină faţă de această
situaţie o are tehnicianul cons­
tructor al consiliului nostru, A-
lexandru Şortan, care a neglijat
sarcina ce o avea de a îndruma
şi controla mai eficient munca
echipelor de construcţii.
Pentru remedierea acestor ne­
ajunsuri consiliul agricol raional
planurilor de producţie în adună­ a luat măsuri corespunzătoare
rile generale ale colectiviştilor, care au şi început să dea roade.
consiliul agricol raional a trecut Astfel, zilele acestea s-a trecut la
imediat la întocmirea documen­ amplasarea construcţiilor în gos­
taţiilor pentru obţinerea autori­ podăriile rămase în urmă, iar
zaţiilor dc construcţie. Cînd- a- tehnicianul constructor îşi des­
cestea s-au primit, s-a început am­ făşoară munca de îndrumare şi
plasarea obiectivelor planificate control pe baza unui plan apro­
bat de consiliu.
la fiecare gospodărie colectivă şi
ÎNTREBARE: Aminteaţi că în
brigadă. Apoi, la îndrumarea con­ atenţia consiliului stă şi proble­
siliului agricol raional, conduce­ ma realizării de construcţii cit
rile G.A.C. au organizat echipe de mai ieftine. Ce s-a întreprins în
această direcţie?
Convorbire cu tov.
MIRCEA OPR1ŞA RĂSPUNS: Cunoscind situaţia
şi posibilităţile din fiecare gospo­
preşedintele Consiliului agricol dărie, consiliul agricol raional a
ajuns la concluzia că multe din
raional Brad unităţile care şi-au planificat să
realizeze construcţii zootehnice
construcţii şi au început să pro­ pot să-şi procure parte din mate­
cure materialul necesar. Pe lin­ riale pe plan local, la un preţ dc
gă materialele primite pe bază cost minim. Astfel,-avem uncie
de repartiţie, multe gospodării gospodării agricole colective care
agricole colective ca acelea din au în perimetrele lor lemn de
Mesteacăn, Rişca, Ribiţa, Brad şi construcţie, altele care dispun de
Ţebea şi-au procurat parte din cariere de piatră şi dc var şi ma­
materialul de construcţie din re­ joritatea pot să facă cărămidă cu
surse locale, pe care au şi în­ forţe proprii. De aceea am reco­
ceput să-l pregătească. Astfel, co­ mandat acestor unităţi să folo­
lectiviştii din Ribiţa au fasonat sească toate resursele de care dis­
deja lemnul necesar construirii pun.
unui grajd, unei maternităţi şi a
saivanului. Drept urmare, colectiviştii din
Rişculiţa, Ţebea şi Birtin au fa­
Trebuie însă arătat că măsurile bricat pe plan local varul nece­
stabilite n-au fost respectate în­ sar construcţiilor iar cei din O-
tocmai. Din lipsa de preocupare ciu, Lunca şi Sălişe se aprovizio­
a consiliului nostru agricol, nici nează cu piatră din cariere pro­
pînă acum nu s-a făcut ampla­ prii.
sarea construcţiilor de la Sălişte
şi Ociu. De asemenea, din cauză Măsurile luate pînă acum pre­
cum şi cele care preconizăm să
că nu s-a exercitat un control per­
manent asupra felului în care îşi le luăm în viitor sînt garanţii
desfăşoară activitatea echipele că toate construcţiile zootehnice
de constructori organizate în
G.A.C., parte din acestea nu se planificate vor fi date în folosin­
ţă la termenele stabilite.