Page 87 - 1963-04

ORUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3

Nr. 2592 «MBQiaTTiBin.-íi'-itiCTiimrnrnriitBTjag

icsrj i,ti -1

Cazata de perete — oglindă nvafă din experienţa altora

a preocupărilor întregului colectiv Deoarece gospodăria lor dis­ rile ce se efectuează în legumi­
pune de o grădină ce se întinde cultura, irigarea artificială ctc.
..pe 30 de lia., un mare număr de a fost vizionat de peste 200 de
colectivişti, parte din ei absol­
In munca politică de masă, pe merate cele cu privire la alege­ colectivişti clin Haţeg au urmat venţi ai primului an de învăţă-
care o desfăşoară, comitetul de rea şistului vizibil, atenţia ce se .’ anul Acesta culsu de unui cerc mînt agrozootehnic.
partid de la exploatarea minie­ dă puşcării, controlului calităţii, legumicol. Pentru a completa şi
ră Aninoâsa foloseşte cu succes munca politică dusă în sensul mai mult cunoştinţele colectiviş­ A doua zi, după film, ingine­
gazeta de perete. îndrumat în­ îmbunătăţirii calităţii. In articol tilor acumulate la cerc, zilele tre­ ra agronom Maria Medrea ele la
deaproape de comitetul de partid sînt evidenţiate brigăzile de mi­ cute conducerea gospodăriei — gospodăria colectivă din Haţeg a
colectivul de redacţie al gazetei neri conduse de tov. Vaier Li- preşedinte .tov. Lucian Fona — purtat o serie de discuţii cu
de perete (responsabil tov. Mir- ciu şi Francisc Schneider, care împreună cu conducerea cinema­ membrii brigăzii legumicole, par­

cea Nicoară) se străduieşte ca au obţinut rezultate importante tografului „Popular" din locali­ ticipanţi la spectacolul care a a-
fiecare ediţie apărută să trateze în privinţa îmbunătăţirii calităţii tate, au organizat vizionarea în
problemele cele mai importante comun a unor film e documentare vut drept scop să popularizeze
care preocupă colectivul minei. cărbunelui extras. privind diferite aspecte ale mun­ experienţa bogată a altor colec­
Datorită faptului că în articolele Al treilea articol semnat de cii la grădină. tivişti în legumicultura.
ce apar la gazeta de perete se
tovarăşa Viorica Bobelea se re­ PETRE FARCAŞIU
feră la extinderea armăturilor
corespondent
vorbeşte despre probleme de ac­ moderne, prin susţinerea meta­ Ciclul de zece filme documen­

tualitate, strîns legale de viaţa lică şi armarea mixtă. După ce tare care aveau ca temă lucră­
şi activitatea oamenilor mun­ arată importanţa economică a a-

cii din sectoarele minei, fiecare cestora şi ceea ce s-a făcut pîna

ediţie apărută este citită cu mult în prezent la mina Aninoasa, ar­

interes de sute şi sute de mineri, ticolul subliniază faptul că prin

ingineri şi tehnicieni din cadrul armarea metalică, numai în trei /% !E N f®

colectivului minei. luni de muncă s-a realizat o e-

Ultima ediţie a gazetei de pe­ conomie dc material lemnos în­ ăfL(uLi& g ra fu l „1. P in lilie “ ; P E T R O Ş A N I:
rete este încă o dovadă că arti­ sumând 22 m.c.
—F u g a r u l cin e m a to g ra fu l „ A l.
Un alt articol arată preocupa­
col ale ce apar tratează probleme S a b ia “ ; T in e rii — cin e m a to ­

B lo c u r i m o d e r n e c u a p a r ta m e n le c o n f o r t a b ile . I n ele. lo c u ie s c b u n ii c i l s id e r u r g ic ii h u n e d o r e n i. majore, de cea mai mare impor­ rea care există la mina Aninoa­ 27 APRILIE 1963 g ra fu l „7 N o ie m b rie "; A I.B A
1G î* i L11 i . ,*
IN , F O T O G R A F I E : V e d e re d in H u n ed oa ra . tanţă pentru exploatarea minie­ sa pentru calificarea şi ridica­ ' PROGRAMUL I : 5,07 Cînlece şi —I U L I A : V a c a n t ă la m a r e
ră Aninoasa. La gazeta de pere­ rea calificării muncitorilor. Se a-
_____________________________________________________ _______________________________ ______________________________________________________________________________________ jocuri; 5,40 Melodii populare;

te sînt expuse cinci articole. Tata rată form ele .prin .cpre se asigu­ cin e m a to g ra fu l „ V i c t o r i a '; Pânze
„23
ce tratează fiecare din ele. ră aceasta, numărul celor care 6,07 Polci ş i'ânnzurci; 6,20 Emi­ —p u r p u r i i c in e m a to g ra fu l
urmează asemenea cursuri şi.ne­
La întreprinderea regională de transporturi auto In articolul semnat de tovară­ cesitatea ridicării continue a ca­ siunea pentru sa te,- 6,30 Salul A u g u st“ ; S E B E Ş : M a rile speran­
şul Vasile Chicinaş se tratează
nostru a-nlloril — program de — , “ţ e c i n e m a t o g r a f u l P r o g r e s u l ;

felul în care colectivul sectoru­ lificării. ciniere din folclouil nou şi jocuri M u z ica n tu l o rb — cin e m a to g ra fu l „ M .
lui IV Priboi luptă pentru eco­ Ultimul articol cuprinde cîteva
Măsuri em e — rezultate bun® populare; 7,10 Dansuri de estra­ S a d o v ea n n "; O R Ă Ş T IE : L u p cn i-2 9

nomisirea materialului lemnos. aspecte ale activităţii desfăşurate dă ,- 7,30 Sfatul medicului ; 7,45 — c in e m a to g ra fu l „V . R o a ilu “ ;

In articol se arată măsurile ce de organizaţia U.T.M. în vederea Cîntece de 1 M ai,- 8,08 Muzică / In ii —f e c i o r i e i c in e m a to g ra fu l
au fost luate şi realizările obţi­ mobilizării tinerelului lă înfăp­
Colectivele de muncă aparţi- La atelierele de întreţinere ale cerea socialistă între şoferi, co­ nute în această problemă, de tuirea sarcinilor de producţie. ¦uşoară interprétala la diferite in­ ,.F la că ra “ ; H AŢEG : O v ia ­
nînd I.R.T.A. Hunedoara-Deva au autobazei s-a introdus lucrul pe loane şi autobaze a fost mereu mare importanţă pentru indus­
muncit în anul acesta cu multă două schimburi, ceea ce a per­ vie şi animată. Cele mai frumoase tria minieră. In cursul trimes­ Cele cinci articole, care tratea­ strumente ,- 9,00 Roza vuiturilor; —t ă cin e m a to g ra fu l „P op u ­
însufleţire. Drept urmare au în­ mis, pe lîngă îmbunătăţirea ca­ rezultate le-au înregistrat colec­ trului I din acest an, în sectorul ză probleme de cea mai mare im­
registrat o seric de realizări fru­ lităţii lucrărilor şi executarea lor tivele autobazelor Petroşani şi IV s-au economisit aproape 100 portanţă si care stau în centrul 9,-25; Muzică populară cerută de la r“ ; B R A D : C o n te le de M o n te
moase. Depăşirea planului la tone mai operativă. De asemenea, ca Sebeş, coloana Simeria şi şoferii preocupării colectivului exploa­
kilometrice convenţionale cu un fapt nou menţionăm introdu­ Victor Marian de la autobaza Hu­ m.c. material lemnos. tării miniere Aninoasa, arata că ¦ascultători r 10,00 Muzică' dé es­ —-C ’r is 'to scria a l l- a — cin e m a to ­
12,4 la sută, la călători transpor­ cerea recepţiei lucrărilor de către nedoara, Constantin Zănoc, de la organul de presă al comitetului
taţi cu 23,3 la sută, a productivi­ şefii de garaj. Deci, orice maşină autobaza Deva şi Zoltan Aden- Tovarăşul Paul Benedec în ar­ de partid arc o activitate buna, tradă; 10,15 Cintece 1 pioniereşti; g ra fu l „St. ro ş ie “ ; L O N E A : U n
tăţii muncii la transportul de sau piesă, dacă nu este reparată ştein de la Brad. ticolul ,.Lupta dusă d e , colecti­ colectivul dc redacţie ştiind să
la nivelul calitativ corespunzător, vul sectorului TII pentru îmbu­ desprindă din multiplele proble­ ,11,35 Muzică populară din tari —o m t r e c e p r i n z i d cin e m a to g ra fu l
mărfuri cu 20,7 la sută, realiza­ nu se recepţionează. La îmbunătăţirea realizărilor nătăţirea calităţii cărbunelui", me pe cele mai arzătoare, mai
rea unei economii suplimentare noastre a contribuit şi felul în expune cîteva măsuri aplicate în actuale în jurul cărora să fie ¦socialiste; 1 2 ,2 0 ‘ In săli şi pe „ M in e rit}“ ; T E I U Ş : L a z a rillo de
la preţul de cost de 675.000 lei In vederea realizării unor eco­ care am fost sprijiniţi de către cadrul sectorului şi care au dus mobilizate toate forţele.
— iată cîteva dintre ele. Planul nomii cît mai mari la preţul de unii beneficiari ca I.C.H.-Baraj, Ia îmbunătăţirea calităţii cărbu­ stădioaire; 12,30 Solişti de mu­ —T o n n e s c in e m a to g ra fu l „ V . R o a i-
de stat a fost depăşit la toţi in­ cost s-a trecut şi Ia o urmărire nelui. Printre acestea sînt enu­ I. POR
dicatorii. mai judicioasă a consumurilor Trustul minier Deva şi, în ulti­ zică uşoară ,- 14,00 Muzică uşoa­ l ă " ; 7. L A T N A : C o p i l u l ş i o r a ş u l
mul timp, I.C.R.A., prin luarea
ră' cotii lă d’e Ascultători; 14,30 — „ ;c i n e m a t o g r a f u l
M u n c ito ru l“

Muzică populară din Banat; 16,00 —I I . I A : A l i b i u l n u a j u n g e c i­

Muzică uşoară de Aurel Girovea- n e m a to g ra fu l „ G h D o fa “ ; 'A P O L -

nu ; .16,15 Vorbeşte Moscova; DUL D E S U S : F ru m oa sa a m e ri­
cană
16,45 Muzică populară interpre­ — c in e m a to g ra fu l „23 'A u ­

tată de Aurelia Fălu-Răduţu; gu st",

17,10 Arii şi duete din operele,-

La baza acestor succese stau, de combustibili şi lubrefianţi. La măsurilor necesare pentru redu­ 18,21 Program muzical pentru (Buleibt
pe lîngă munca entuziastă a lu­ fiecare autobază şi coloană s-a
crătorilor noştri mobilizaţi dc introdus metoda analizei zilnice cerea timpului de încărcare-des- B in e a r fi d a c ă . . . fruntaşi in producţie din «industrie
către organizaţiile de partid, şi a acestor indicatori. Prin urmare cărcare, înmînarea operativă a
o serie de măsuri tehnico-organi- s-a creat posibilitatea ca, ori de foilor de însoţire a mărfurilor şi agricultură ; 19,00 Scrisori din
zatorice eficiente. Astfel încă de cîte ori se observă vreo depăşire ş.a.m.d. Dacă ar fi existat acelaşi
la începutul anului au fost des­ să se ia măsuri în timp util de interes pentru folosirea cît mai ...frizerul Ioan Pelruş din Zlatna am făcut 10 drumuri, dar degeaba ţară'; 19,10 Muzică uşoară inter­ meteorologic
chise aşa-zisele şcoli ale perso­ încadrarea în normal. Aşa se face şi-ar face in mod conştiincios dato­ (Carol Frenţoni — corespondent).
că la acest capitol s-a obţinut o intensivă a parcului auto şi din ria. El obişnuieşte ca pe unele per­ pretată do formaţia Los Paragua­
nalului, un fel de cursuri de ri­ economie destul de însemnată. partea T. R. C. H „ T. C. M. M„ soane să le servească superficial şi ...comitetul executiv al Sfatului
dicare a calificării. Jn ele sînt I.P.L.S.T. şi unităţilor cooperaţiei chiar să Ie jignească (Achim Teodor popular al oraşului Petriia ar lua mă­ yos; 19,30 Muzică de dans; 20,15
cuprinşi absolut toţi salariaţii, Este necesar să arăt că toate — corespondent). suri ca cetăţenii Battoloriveu Hans şi
măsurile tehnico-organizatoricc de consum rezultatele ar fi fost Gheorghe Nistoi-ean din bioctil nr. 4, Ansambluri artistice de amatori; PENTRU 24 ORE
pe specialităţi. Şoferilor li se prevăzute în planul M.T.O. — în­ cu mult mai bune. Dar faptul că ...lucrătorii secţiei boiangerie şi care au tăiat din rădăcină pomii or­
predau aici instrucţiunile de ba­ tocmit la începutul anului pe ba­ drumurile dc acces în balastie­ curăţătorie chimică de la cooperativa namentali din jurul blocul ui pe motiv 20,30 Noapte, bună, copii : „Două Vreme neslabiiă cu cerul mai
ză şi legea circulaţiei, lăcătuşilor za propunerilor făcute de munci­ rele de la Mureş şi Strei ale şan­ „Mureşul" Alba Iulia n-ar mai purta că aceştia fac umbră, să sădească alţii mult noros ziua, cînd vor cădea
mecanici noţiuni de mecanică tori cu ocazia prelucrării cifre­ tierelor acestor unităţi sînt nea- cetăţenii pe drumuri. De exemplu eu în loc. Cetăţenii sfiit pe dfept cuvlnt povestiri“ ; 21,40 Melodii populare averse de ploaie însoţite local
ş.a.m.d. Aşa se explică de altfel lor dc plan — si cu termene sca­ menajate, că lucrul la încărcare- am predat un balonzaid pentru a ii indignaţi că aceşti locatari distrug de descărcări eleelrice. Virilul va
faptul că în ultimul timp s-a îm­ dente în primul trimestru, au descărcare este slab organizat şi curăţat cu 40 de zile în urmă şi nici munca lor (G. Trandafir — corespon­ îndrăgite de ascultători; 22,25 Mu­ sufla potrivit cu intensificări din
bunătăţi' simţitor calitatea repa­ fost înfăptuite. Acesta este ia­ se pierde mult timp cu predarea acum nu este gata. Pînă în prezent dent). sectorul vest. Temperatura va fi
răşi un merit al întregului colec­ şi primirea mărfurilor, le dimi­ zică dc dans. cuprinsă ziua între 18 şi 24 grade,
raţiilor, numărul abaterilor dc nuează simţitor. iar noaptea înlre 5 şi 11 grade.
(Tic
(t e m a PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
27 APRILIE 1963
Vreme schimbătoare cu cerul
—D E V A : B u n ic a S a b e l la cin e ­ noros şi cu temperatura staţio-
nară.
m a to g ra fu l „ P a tria “ ; O a m en i pe

—g h e a t ă c in e m a to g ra fu l „F . S îr-

la instrucţiunile de exploatare şi tiv, al organjfcţiilor de partid de Avem şi noi lipsuri interne. E- b n ' ; H U N E D O A R A : In e le le g lo ­

legea circulaţiei au scăzut, iar la autobaze. xistă conducători auto care nu —r i e i c in e m a to g ra fu l „ V ic to r ia “ ;

coeficienţii de utilizare a parcu­ se încadrează în graficul de trans­ —S I M E R I A : M a g i s t r a l u l c in e m a to -
lui rulant au crescut. port, săvîrşesc abateri dc la disci­
Mai trebuie adăugat că în pe­ plină şi de la regulile de circula- iminiuiaiiii« asi « i i i i i m u m i i m i U lii u n m l « in im i lllll
rioada de care ne ocupăm înlre- Tov. DELAGRECEA CONSTAN­ operativă în informarea ziarului.

a ra d e I M Ci a»! | ţie. Pe autobuze mai avem taxa- T IN — Crişcior: Poezia „Lui Le­ Tov. M ATEI LACHESCU — Că-
.3 | lori care nu se poartă cuviincios mn" pe care ne-aţi trimis-o are lan: încercările dumneavoastră
unele versuri frumoase. Merită de a scrie schiţe ne bucură. Cea
cu călătorii ş.a.m.d. Numărul lor

Brigada ce o conduc este formată primul trimestru, noi am lucrat fără însă este pe zi ce trece tot mai reţinută, mai ales, strofa a treia intitulată „Nenea Mi tu", pe care
din 47 de muncitori. Pentru a des­ pierderi de fier beton. In acelaşi mic. şi unele versuri din restul poe­ ne-aţi trimis-o, poartă o idee in­
făşura o activitate cît mai bună am timp am reuşit ca pe luna martie ziei. Dar nu toate versurile re­ teresantă şi are pasaje izbutite,
format 6 echipe. Acestea au fost în­ sa ne depăşim sarcinile do plan cu Cu ajutorul organizaţiilor dc dau imagini artistice în măsură emoţionante. Faptele pe care ni
cadrate cu oameni de calificare di­ 9 la sută. Pentru luna aprilie noi ani partid de la autobaze, al organi­ să scoată în evidenţă figura ma­ le relatează prietenul lui Mitu,
ferită. Fiecare echipă în parte se o- hotărât să terminăm complet lucră­ zaţiilor de masă, avem convinge­ relui Lenin. ReVedeţi poezia. în­ demască ororile războiului. Ima­
cupa de execuţia lucrărilor la un rile la blocul H i si blocul turn rea că vom putea valorifica mai cercaţi să realizaţi versuri sim­ ginile pe care le realizaţi vin să
bloc. Fi răspund de confecţionarea nr. 4 astfel ca să creăm front de lucru deplin rezervele de care dispunem ple, fireşti. Este bine să citiţi
şi montarea armăturilor. Ca şef de celorlalţi constructori ai şantierului. încă pentru a ne îmbunătăţi în poezia şi în cadrul cercului li­ întărească această idee. Dar pre­
echipă particip efectiv la munca bri- continuare realizările. tera. din Brad. Discuţiile ce se textul de la care porneşte schi­
păzii, îndeosebi în cadrul atelierului Avînd in permanentă sprijinul con­ vor purta vă vor ajuta mult. ţa, cunoştinţa cu Mitu într-o si­
de confecţionat armături, urmăresc ducerii şantierului atît în ce In cursul acestui an întreprin­
la echipe cum se montează acestea priveşte aprovizionarea cu materiale derea noastră va primi în dotare Tov. ELENA IOAN — Orăştie: tuaţie ca aceea pe care o relataţi,
şi cum se respectă graficul de lucru. noi capacităţi de producţie şi Materialul pe care ni l-aţi trimis nu este tocmai nimerită. Faptele
corespunzăto e devizelor, cit şi în îşi va extinde activitatea. Prin despre schimbul de experienţă nu sînt tipice societăţii noastre
tJn obiectiv deosebit de important organizarea mai judicioasă a muncii, măsurile ce le vom aplica, prin- care a a t loc între formaţiile
pentru noi este gospodărirea cît mai noi vom putea depăşi cu mult nive­ tr-o cît mai bună organizare a artistice ale caselor de cultură socialiste în care totul se face
chibzuită a fierului beton. De aceea lul realizărilor din luna trecută. muncii şi a întrecerii socialiste, din Alba Iulia şi Orăştie n-a pu­ pentru om, pentru binele lui. în­
în momentul în care ne oseşte în ne vom strădui să asigurăm că­ tut fi publicat. Pe această temă a
cadrul atelierului, îl sortăm pe di­ PETRU HOCA lătorilor şi beneficiarilor condiţii mai apărut un material în numă­ cercaţi şi refaceţi schiţa în
mensiuni. Cind începem confecţio­ şei de brigadă de fierari optime de transport şi deservire, rul 2566 al ziarului nostru. Trimi- acest sens. Revcdeţi şi construc­
narea armăturilor, noi căutăm să iau la sfîrşitul anului să putem teţi-ne şi în continuare veşti des­ ţia frazelor care uneori este gre­
evităm scurtăturile. Ca urmare, în botonişti raporta succese şi mai frumoase. pre viaţa şi activitatea oameni­
şantierul IV construcţii civile lor muncii din oraş. Fiţi însă mai oaie. încercaţi să scrieţi şi despre
ALEXANDRU DEVIAN activitatea tovarăşilor dumnea­
I.C.S. Hunedoara directorul I.R.T.A. Hunedoara-Deva voastră de muncă, despre viaţa
şi preocupările lor.

În n o u a UEÎnă cu n o ş tin ţă la V a m a , a lo c a lita te de

A m in fa lă un te re n b a im a rca n p e V a le a T a in e i. \Aici se a flă c e l

!>c c a r e - l ş iiu d c m u lt ă v r e m e , d e nsemnari maramureşene m a i im p o r ta n t c e n tru a l o lă r ie i clin

/>e c i n d e r a n ă p ă d i i d c p a p u r ă ş i n o rd u l T ra n s ilv a n ie i. In această c o ­

p ip irig . N -a răm as n ic i urm ă d in m u n ă , o lă r itu l a re o Irtt'd ifîe v e ch e .

ceea cc era a llă d a lă . A c u m d om n eş­ G eza P ă i, ca re m od e lea ză vase dc

te a ic i s im e tria d c o sobră e le g a n ­ l u t ele a p r o a p e p a t r u d e c e n ii, m e r g e

tă a b e ton u lu i, s tic le i şi fie ru lu i în ­ P e şoseaua a sfa lta tă în a in tea ză O scrisoare lin u ă p re ş e d in te le scrisoa rea . L a to a ­ p e u r m e le p ă r in ţ ilo r , b u n ic ilo r şi

tru ch ip a tă in cea m a i tânără u n i­ ca m io a n e g re le , în că rca te cu m in e ­ te a c fiu n ile p e ca re v i le -a m a m in ­ s tră b u n ic ilo r săi

—t a t e i n d u s t r i a l ă d i n M a r a m u r e ş reu. In g in e ru l şef se u ită la e le p rin In t r -o zi, G h e o rg h e P o p , p re ş e d in ­ tit m a i sus, n o i am s im ţii în p e r­ “D i n „ a r b o r i g e n e a l o g i c i a s e m ă n ă ­

U z in a cen tra lă d c p re p a ra re a m i­ ge a m . îşi s co a le r ig la d c c a lcu l, n o ­ te le g o s p o d ă rie i a g ric o le co le ctiv e m a n en tă a ju to ru l n e p re cu p e ţit a l in ­ t o r i îş i tra g obârşia şi a lfi o la r i d in

n e re u rilor. tează ceva , v e rific ă , ş i-m i răspund e clin C ra ic lo ro lt, a trim is o s cris o a re g in e re i O tilia S ă lă gea n u , tova ră şa V am a, p rin tre care G h eorgh e P în - C2Z23 CZ22DCa223 CZZ20C22O C222D C2223 C2223 CZ22D C2Z2D C2223 CZ223 (

C in d p ă tru n zi în in te rio r ră m îi Ia în tr e b a r e : in g in e ru lu i I. S ă lă gea n u , c a re se d v. d e v ia tă şi de m u n că . D e cîn d tca şi Ş te fa n R a co ş i. SE\
si m a i im p re s io n a t. E ş ti te n ta t să
c o m p a ri această u zin ă cu u n m a rc — 5U z i n a î n g h i t e , la f i e c a r e m i­ a flă a cum l,t S a lu M a rc , u n d e u r­ a fi p le ca t ş i-a d u b la t e fo rtu rile , su­ —î m p o d o b i t e a r t i s t i c c u f l o r i d in ­
la b o ra to r in d u s tria l sau cu o a m p lă
e x p o z iţie a u n o r in s ta la ţii m a s iv e , n u te, u n c a m io n d e m in e re u , ia r în m ează un tra ta m en t p en tru re fa ce ­ p lin in d şi m u n ca d v. în g o s p o d ă rie . —t r e c a r e r a r lip s e ş t e la l e a u a cu CZZZD CZZ2D CZZ2D
m od e rn e , d e m a re ca p a cita te, stră ­
lu c in d în lu m in a b e c u rilo r flu o re s ­ v iito r u l a p ro p ia t v a în g h iţi c îte rea s ă n ă tă ţii. P r in tr e a lte le , î l in ­ E p rezen tă cu re g u la rita te p rin tre m o tiv e p o p u la re rom âneşti şi z o o m o r­ de porumb hibrid, legum inoase, plante
cen te. Ş i p lă cere a de a le p riv i, m a i de nutreţ, legume, flori etc. precum şi
a les fu n cţio n â n d , este cu a tît m a i u n u l la d ou ă m in u te . fo rm a că su p ra fa ţa a ra b ilă şi {in e ­ c re s c ă to rii d c a n im a le d e la fe rm ă , fe p ic ta te în c u lo ri, d om in â n d g a l­
m a re , cu c it ş tii că s în t p ro d u s e la
n o i în tară . F ă ră să f ii e x p e rt, îţi d a i seam a le le g o s p o d ă rie i cu p rin d a cu m m a i ia r la în vă ţă m â n tu l a g ro z o o te h n ic b e n ii], v e rd e le şi a lb a s tru l, c re a ţiile m aterial săditor viti-pom icol din cele

uşor că e v o rb a d c o „ p o ftă “ res­ b in e d e 3.600 d e h e c ta re , ia r fo n d u l a condus cerem ile p en tru cu ltu ra ce­ o la r ilo r d in V a m a em a n ă o nespusă m ai v a lo ro a se soiu ri, g ă siţi Ia to a te u n i­
tăţile AGROSEM.
p e cta b ilă , p e m ăsura d im e n s iu n ilo r d e bază a p roa p e 3 m ilio a n e le i. R e ­ r e a le lo r ş i le g u m e lo r. C a să fie la 'p o e z i e . F a r m e c u l v a s e l o r d c c e r a ­
Sem inţe de legume şi flori în plicuri
n u m a i p u ţin re s p e c ta b ile a le c e lu ­ — —la t e z d o a r cîte v a d in m ică con stă în v a rie ta te a fo rm e lo r P Ă cjP Q serrT \
s crie e l
cu ren t cu lo t ceea c e -i n ou în d o m e ­

le lo r d e fla ta re , a le m o rilo r, f iltr e ­ o b ie c tiv e le pe ra re n i le -a m p ro ­ n iu l ş tiin ţe i a g ric o le , in g in e ra n oa ­ lo r. în a rm o n ia c u lo rilo r şi g in g ă ­
lo r ctc. şia r a r în tâ ln ită a o r n a m e n te lo r . E le
p u s : g r îu . d e p ild ă , c u ltiv ă m p e 791 stră fre cv e n te a z ă c e rcu l de e con om ie găsiţi la toate cooperativele săteşti, I
h ectare, ia r p o ru m b u l pe 570 h ec­
In m ă ru n ta ie le a cestor in s ta la ţii, M a is tru l V a s ile Z a lia ria ne e x ­ ta re. D u p ă cu m v e d e ţi, a m extin s a g ra ră o rg a n iz a t cu t o ii in g in e r ii d in b u c u ră p r iv ir e a n u n u m a i in ca sele Procnraţi-vă din tim p sem inţele şi m aterialul viti-pom icol ne­
a ceste c u ltu r i cu p este 300 d e h e c­
b u lg ă rii d c m in e re u se supun v o in ­ p lic ă : S u p ra fa ţa c e lu le lo r d e flo ­ ta re . g o s p o d ă riile a g ric o le c o le ctiv e d in o ş e n ilo r, c i şi în M u z e u l S a lu lu i d in cesare unităţii dvs.

ic i o m u lu i, ş tiin ţe i şi te h n ic ii. Se ta te este d e p a tru o r i m a i m a re ....Ş t i t i c e s u m e . a m p r e v ă z u t la ra io n ...“ . Adresa noastră e ste : întreprinderea regională AGROSEM

d ccît a ce lo r pe ca re în a in te le im ­ to ta l v e n itu r i p e a n u l 1963? 5.093.677 C a p ita lă . în m u ze e le d in C lu j sau
le i. E o c ifră m o b iliz a to a re , nu ? “ .
..d is o cia ză “ în tr -o p u lb e re fin ă , care, ...„ P r in m u n ca sa n e o b o s ită , to v a ­ d in a lte oraşe a le tă rii. în m a g a ­ O răştie str. 9 Mai nr. 17 telefo n 379.
P re ş e d in te le fin e a n e a p ă ra t s ă -i răşa S ă lă g e a n u a câ ştigu l s tim a c o ­
în p ro ce s u l d e f lo t a re, sub a cţiu n e a p o rta m , O s in g u ră m o a ră m a cin ă pe co m u n ic e in g in e ru lu i o scam ă de le c tiv iş tilo r, a o rg a n iz a ţie i de p a rtid .
f a p t e n o i d i n g o s p o d ă r i e şi. ş t ia c ă D e şi p o a te a fi a fla t, v ă re a m in tim
d ife r ite lo r su bsta n ţe c h im ice , se p re ­ zi c ît p a tru d in c e le ca re se fo lo ­ p e in g in e r to a te acestea îl in te re ­ şi n o i că, p e n tru m e rite le sale, in g i­ zin e le d c a rtiza n a t. SECŢIA INTERRAIONALA ORĂŞTIE STR. EXTRAVILAN NR. 10 TE­
sează. E ra d o a* a l g o s p o d ă rie i, v e ­ n era O tilia S ă lă gea n u a fost p rim i­ LEFON 320.
fa ce în con ce n tra te a tît de p re ţio a ­ seau p e v re m u ri. C ît d espre filtr e nise a ic i cu tre i a n i în u rm ă d ire c t tă d ire c t in râ n d u rile m e m b rilo r d c P r e ţu iţi s in t şi c re a to r ii lo r. M e m ­
d e pe b ă n cile In s titu tu lu i a g ro n o m ic p a rtid .
se p e n tru in d u s tria c h im ic o -m e la - — s în t d e şase o r i m a i m a r i dccît- d in C lu j. C a lîn ă r sp e cia lis t în a g ri­ b rii fa m ilie i P ă i posedă fie ca re c ile M a g a zin e: ALBA IULIA, C alea M oţilor nr. 5 te le fo n 02. !;

lu rg ică . a le in s ta la ţiilo r s im ila re d in tară. o d ip lo m ă p rim ită ca ră sp la tă p e n ­

C ?Z2D C ZZZ2C 2Z2D C ZZ2D C ZZ2D C ZZ20C ^220C ZZ20C 2Z2D C ZZ2D C 2Z2D C ZZ2^L

T re c în d p r in u z in ă te iz b e ş te E m â n d rie şi m u lţu m ire în g la ­ tru lu c ră rile p re ze n ta te la d ife rite

p rin tre a lte le fa p tu l că nu v e zi cu ­ sul lu i, ca şi în c e l a l m a is tru lu i e x p o z iţii de a rtă p op u la ră . In în tre a ­ OOOOOCOOOOOOOOOCOOOOOCOOOOOOOOOOCOOOOOCOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOCOraOOOOOOoeOOOOOOG OOOOOO OOOOOOOOo"

n o s cu te le v a g o n c te de tra n sp orta t M ih a il F ch er, ca re ne vorb eşte des­ Ş i acum , d upă ce v -a m p o v es tit EXPLOATAREA MINIERA BARZA

m in ere u . M i s -a e x p lic a t că n u m a i —a l i l e a d e p e la n o i ga co m u n ă ex is tă z e ci d e asem enea

p re n o ile c o n d iţii de m uncă. P o d u ri se în ch e ie

sîn t necesa re. D in m o m e n tu l în ca re — vts c r is o a r e a n u m e le c o le c tiv iş ti­ d ip lo m e . M o ş ie rii o la ri d in com u n ă

in tră şi p în ă c în d iese d in u zin ă , ru la n te, m a ca ra le, d ife rite a lte u ti­ s în t v iz ita ţi des d e m e m b ri ai f ilia ­ ANGAJEAZĂ IMEDIAT :

lo r v ă u rez în să n ă toşire gra b n ică .

d e sp ă rlin d u -s e în c o n ce n tra te şi ste­ la je d e m eca n iza re . în c ă lz ire c e n ­ c u ltu ră , I. S ă lă g e a n u a p a rtic ip a t la V ă aşteptăm cu d ra g în m ijlo c u l le i d in B a ia M a re a U n iu n ii a rtiş ti­ l tre i

r il. m in e re u l îşi u rm e a ză ca lea p rin tra lă , in s ta la ţii s p ecia le d e c o n d i­ în tă rire a g o s p o d ă rie i d in p u n ct de n ostru “ . lo r p la s tici. în v a ţă u n ii d e la a lţii. s0a s t l e r l ş i i

bascu la re, cu a ju to ru l u n o r b e n zi de ţio n a re a a c ru lu i, un g ru p s o cia l cu ved e re e co n o m ico -o rg a n iz a lo rie . R e ­ A m s o c o tit că m e rită să a m in tesc

d e scrisoa rea aceasta, cu re o g lin d e ş ­ C re a ţiile lo r au la bază p o e zia p li­ I Se asigură cazarea la căminele muncitoreşti,
| cantină şi salariu conform normelor republicane.
tra n sp o rt sau, p u r şi s im p lu , p rin un p u n c t m e d ica l, ba ie, v e s tia re , un zu lta te le o b ţin u te i-a u în d e m n a i pe
| Solicitanţii se vor adresa Exploatării miniere Barza,
că d ere lib e ră . E va cu a re a s te rilu lu i te s im p lu cu m gândesc şi s im t o a ­ nă de fa rm e c a a rte i care c în lă d ra ­ s serviciul cadre, comuna Crişcior, raionul Brad,
| regiunea Hunedoara.
c lu b şi o b ib lio te că ... N -a ş p utea în ­ c o le c tiv iş tii d in com u n a C riş e n i să-şi m en i a i z ile lo r noastre. gostea p e n tru fru m os a n u m eroa se
OCKXaCXXOkOQOOOOOOOOCOOCOOQOOOOCOOOOOCOOOOOOQOOOOQOOOOOOOOQQQOCOQ00000000DQQQCvNQQOOQQQQQOOOOOOO
re z u lta t d in p rocesu l de flo ta te e şira lo t ce s -a fă c u t p e n tru a uşura

asigu ra tă p rin p o m p e d e m a re ca ­ unească p ă m în tu rile cu ce i d in C r a i- g e n e ra ţii de o la ri d in T a r a O a şu lu i.

p a c ita te , c a re îl îm p in g in t r -u n sis­ m u n ca o a m e n ilo r, a le a p ă ra şi în ­ d o ro lf, creând a s tfe l o g o s p o d ă rie O larii din Vama G. JOSAN
Corespondent al Agerpres
tem d e co n d u cte p în ă la lo c u l de g r iji săn ătatea, a le sa tisfa ce setea m a re, p u te rn ică . G u u n ii v e ş ti(l m eşteri a i a rte i pejţţru regiunea Maramureş
p o p u l a r ă 'd in T a r a O a ş u l u i a m f ă c u t
d e p oz ita re. d e cu ltu ră . —„ Ş i a cu m ,, a l t e v e ş t i îş i c o tit