Page 89 - 1963-04

¦0i.Wioteca-CBnTr«r
mulsocialismuluimarginea raportului cu privire la
Anul X V Nr. 2593
3//? m iîm p in a rea
V .'.V .V .V V V .V .V V .V .V .S V .V .'.V .V .V .V .V .V
Adunări festive
r Ieri, la terminarea primului
schimb, muncitorii 0 sectorului
mecanică 1 din cadrul Uzinei
metalurgice Cugir au participat
la o adunare festivă închinată
zilei de 1 Mai. Cu acest prilej,
tovarăşul loan Ardeleanu, secre­
tar al Comitetului regional Hu­
nedoara al P.M.R., a vorbit des­
pre „1 Mai, marca sărbătoare a
oamenilor muncii". Vorbitorul a
subliniat marile succese obţinu­
te de poporul romîn în lupta
pentru realizarea sarcinilor tra­
sate de Congresul al III-lea al
P.M.R., faptul că în acest an
ziua de 1 Mai se sărbătoreşte
în condiţiile luptei însufleţite a
în tre c e re în su fleţită
La fabrica „Ceramica“ din Baiu Mare întrecerea este deo­
sebit de însufleţită. Drept urmare, de pe o zi pe alta, la panou
apar realizări tot mai frumoa se. Bunăoară, în ziua de 24 a-
prilie echipa condusă de Constantin Arderean, lucrind la presa
de tuburi, şi-a depăşit planul cu 41 la sută, iar cele conduse
de Maria Boldeanu şi Sanda Stoica, de la presa de cără­
mizi, folosind metoda semiuscată, au înregistrat depăşiri de
pian de 31 şi respectiv 30 la sută.
Rezultate la fel de bune au obţinut şi echipele conduse de
Constantin Cărăgui, Vasile Necş, gazogeniştii Nicolae Toader,
Teodor Andraş şi Nicolae Jitea.
Colecteaza fier vechi
Intr-una din zilele trecute lu­
crătorii districtului 4 Ilia şi sta­
ţiei C.F.R. din localitate au or­
ganizat o acţiune patriotică pen­
tru colectarea fierului vechi. Cu
această ocazie ei au colectat şi
predat de pe raza lor dc activi-
Schimbul condus de Nicolae St îrc de la secţia I-a chimică a F. C.
Orăşlic a dat pcsle plan pe trimes Irul T al anului 3,5 tone (anin ve­
getal. El obţine succese inimoase şi in luna aprilie.
IN FOTOGRAFIE: iov. Stîrc, im preună cu oamenii din schimbul său-
To ate forţele
Să utilizăm la maximum
capacitatea maşinilor şi atelajelor
in toate raioanele regiunii noaslre
capacitatea de lucru a alelajelor a
început să fie folosită mai din plin,
în special in unităţile agricole din
raioanele Ilia, Orăştie, Alba şi Sebeş
Aceasta reiese şi din situaţia primită
la Consiliul agricol regional care a-
rată că pină la 25 aprilie în raioa­
nele respective s-a insămîntat cu po­
rumb 69,6—61,9—53,9 şi 58,7 la sută
din suprafaţa planificată.
Numeroase gospodării agricole co­
lective cum sînt oale din Bucerdeo,
Teiuş, Daia, Pricaz şi altele, dalorilă
*unei bune organizări a muncii şi u-
tilizării raţionale a tracloarelor şi
atelajelor proprii, au reuşii să în-
«ăminteze porumbul pe mari supra­
feţe, fiind aproape de îndeplinirea
prevederilor planurilor de producţie.
Trebuie spus insă că în ceea ce
priveşte vileza zilnică de lucru, în
uneia raioane nu esle constantă ceea
ce dovedeşte că maşinile nu se fo­
losesc peste tot eu maximum de ran­
dament. Mal cu seamă în unităţile
agricole din raioanele Haţeg,
Brad şi oraşul regional Hune­
doara care n-au realizat nici
măcar 50 la sută din suprafaţa plani­
ficată a se însămînţa cu porumb. In
aceste raioane se stă mai slab şi cu
pregătirea terenului pentru însămîn-
ţări. Astfel, in raionul Brad s-a pre­
gătit doar 64 la sută din suprafaţa
planificată, iar în raionul Haţeg 65,5
la sută.
Fată de situaţia existentă, în raioa­
nele rămase în urmă, se impune ca
organele şi organizaţiile de partid,
consiliile agricole raionale şi orăşe­
neşti să intensifice munca de îndru­
mare -şi control şi să ia măsuri efi­
In cîteva gospodării din raionul Haţeg
Avînd terenul pregătit şi folosind
întreaga capacitate de lucru a trac­ mintale pină la 25 aprilie 135 ha, la
toarelor ce le-au fost repartizate pre-' ' Bretea
cum şi atelajele proprii, colectiviştii
din multe. sate ale. raionului Haţeg 110 ha, fruntaşe în. muncă situîndu-se
au făcut în săp.tămina , aceasta pro- 1 aici brigăzile din Petros şi Baru Mare.
gre>e simţiloare, apropîindu-sa de
terminat cu semănatul porumbului.
Regions''"?
------- -- - - ------ ------------ ;----- — ---- ------------------------ IILIHII --------------------- ... MII.. ..............IUI
SÎM BĂTĂ 27 A P R ILIE 1963
oamenilor muncii de pretutin­
deni pentru apărarea păcii, îm­
potriva cursei înarmărilor.
In cuvîntul său, vorbitorul a
reliefat de asemenea frumoase­
le realizări obţinute în îndepli­
nirea şi depăşirea sarcinilor de
plan şi a felicitat metalurgiştii
din Cugir pentru succesele ob­
ţinute.
După expunere, a fost prezen­
tat un frumos program artistic.
•A
Adunări festive consacrate zi­
lei de 1 Mai au avut loc şi în
sectoarele turnătorie şi tîmplâ-
rie ale U.M.C. la care au parti­
cipat un mare număr de munci­
tori.
P. LĂRCAŞIU
corespondent
tate aproape 6.000 kg. metal. Es­
te darul pe care îl fac oţelarilor
cu ocazia marii sărbători a oa­
menilor muncii.
GH. BALA
corespondent p la n u ri si pornesc a p oi Iro iă n li
la
ciente pentru mobilizarea tuturor for­
ţelor la urgentarea însămîntării po­
rumbului. In primul rînd este necesar
să se pună un accent deosebit pe
organizarea mai bună a muncii, pe
folosirea raţională a tracloarelor, ma­
şinilor agricole şi a celorlalte mij­
loace de care dispun unităţile agri­
cole. Acolo unde există condiţii este
necesar ca munca tractoriştilor să fie
organizată pe schimburi, astfel ca
noaptea să se efectueze arături
pentru pregătirea terenului, iar
ziua să se însămînteze. In felul
acesta ritmul de desfăşurare a lucră­
rilor poate fi mult intensificat.
îndrumaţi permanent de organele
şi organizaţiile de partid, colectiviştii,
mecanizatorii şi lucrătorii din G.A.S.
au toate posibilităţile să termine la
limp semănatul, condiţie importantă
pentru traducerea în viată a sarcini­
lor puse de partid în Fata agriculturii
noastre socialiste cu privire la spori­
rea producţiei de porumb.
Situaţia însămînţării
porumbului Ia data de
25 aprilie a.c.
Ilia 69,67,
Orăşfie 61,97,
Alba 38,9%
Sebeş 58,77,
Deva 53,47.
Hunedoara 46,7°/0
Haţeg 34,9%
Brad 32,57«
La G.A.C. din Băieşli au fost însă-
Romină 123 ha., iar la Livadia
F. PETRE
corespondent
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA Lucrările şedinţei plenare manifestări
Vineri, în cadrul şedinţei plenare pentru
a Comitetului de Stat pentru Cultură
şi Artă au continuat discuţiile pe
a Comicei uf ui «Se consacrate „Zilei
tineretului“
C ultura şi A rta
In în lim p in a re a ,,Z il e i tin e re ­
cultură şi artă Alexandria, Constan­ lu lu i'’, m ii şi m ii d e tin e r i d in
tin Manolaohe, directorul căminului re g iu n e a n oa stră p u rtic ijră la
cultural din comuna Slimnic, raionul n u m eroa se în lîln ir i cu a ctiv iş ti
Sibiu, regiunea Braşov, Eusebiu de p a rtid şi U .T .M d e s f ă ş o a ­
ră o e n tu z ia s tă m a n că p e n tru
activitatea cultural-educativă de ma­ Camilar, membru corespondent al în fru m u s e ţa re a o ra ş e lo r şi sate­
lo r, p e n tru a o b ţin e n o i şi im ­
să în condiţiile satului colectivizat. Academiei R.P.R., Antalfy Andrei, p o rta n te succese în p ro d u c ţie .
Ia în v ă ţă tu ră şi în a c tiv ita te a
La primul punct al ordinei de zi au vicepreşedinte al Comitetului exe­ obştea scă.
M luat cuvîntul: prof. univ. Victor Preda, cutiv al Sfatului popular al re­
membru corespondent al Academiei giunii Mureş Autonomă Maghiară,
--- — -------- R.P.R., preşedintele Comisiei pentru prof. univ. Ion Mayer, de la Insti­
răspîndirea cunoştinlelor cultural- tutul agronomic „Nicolae Bălcescu“
4 pagini 20 bani ştiinţifice din regiunea Cluj, Nicolae din Bucureşti, Octavtan Nistor, se­
Mihăilescu, vicepreşedinte al Comile- cretar al C.C. al U.T.M., acad. Geor­
iniu.i executiv al Sfatului popular al ge Oprascu, directorul Institutului
regiunii Argeş, prof. univ. Constan­ de istoria artei al Academiei R.P.R., Intîlniri cu tinerii
tin Dinculescu, membru corespondent şi alţii.
IJfLai ăl Academiei, rectorul Institutului Vorbitorii au subliniat realizările Joi după-amiază tinerelul
B¦ I politehnic din Bucureşti, preşedintele obţinute în munca de ridicare a ni­ din cadru) şantierelor de con­
!¦¦¦¦¦¦) Consiliului national al inginerilor sl velului cultural al maselor, au Îm­ strui iii şi montaj nr. I de la
tehnicienilor, conf. univ. Neculce părtăşit din experienţa muncii de I.C.S. Hunedoara s-a inlîlnit cu
P e primul • Bucuria colectiviştilor Popescv, preşedintele Comitetului re­ conducere a activităţii instituţiilor iov. Tiberiu Frankfurt, secre­
gional d-> cultura şi artă Oltenia, culturale de Ia sale, au făcut propu­ tar al Comitetului orăşenesc
• Prin eforturi colective spre prof. univ. Edmond Nicolau, preşedin­ neri menite să contribuie la îmbună­ Hunedoara al P.M.R.
tele Colegiului lectoratului central al tăţirea activităţii cultural-educative
lo c rezultate tot mai bune Consiliului pentru răspîndirea cunoş­ în actuala etapă de dezvoltare a sa­ Vorbitorul a arătat că U-
tinţelor cultural-ştiinţifice, Grigore tului nostru socialist. niunea Tineretului Muncitor,
• Se pot contracta mai Tutunaru, secretarul Comitetului raio­ continuatoarea glorioaselor tra­
nal de cultură si artă Tulcea, cont. in cadrul dezbaterilor a luat cu- diţii de luptă ale Uniunii Ti­
multe legume univ. Gherman Drăghici, preşedintele vintul tovarăşul Leonte Răutu, mem­ neretului Comunist desfăşoa­
Comisiei pentru răspîndirea cunoş­ bru supleant al Biroului politic al ră, sub conducerea partidului,
la m a , ca re in a cest an s-a • Sport tinţelor cultural-ştiintifice regiunea C.C. al P.M.R.. şeful direcţiei de pro­ o rodnică activitate de mobi­
Braşov, Constantin Beiu, directorul pagandă şi cultură a C.C. al P.M.R. lizare a tineretului la lupta
p re lu n g it m u lt, a cauzat şi (pag. 2-a) Casei regionale o creaţiei populare poporului nostru pentru a ob­
Iaşi, Ene Rusii, vicepreşedinte al Co­ ic ţine noi înfăptuiri în opera
m u n c ito rilo r d e la b a te riile de • Aproape de nevoile şi mitetului executiv al Sfatului popular de desăvîrşire a construcţiei
a! regiunii Plodeşti, Florian Neacju, Lucrările şedinţei plenare a Comi­ socialiste.
fa b ric a re a s e rn ico csu lu i a le cerinţele tractoriştilor secretar a! Comitetului raional de tetului de Stat pentru Cultură şi
Artă continuă. zk
U z in e i s id e ru rg ic e ..V ic to ria “ ° Preţul de cost un impor­
(Agerpres) In după-amiaza aceleiaşi zile
d in C d la n m u lte 'g re itlă fi. D a r , tant indice al planului de stat tov. Sergiu Ivanov, prim-
secrelar al Comitetului orăşe­
a v în d in fru n te c o m u n iş tii, ci o Fabrica de sănătale nesc U.T.M. Hunedoara s-a
întilnit cu tinerii de la secţia
le -a u în v in s rîn d p c r îm l şi au (pag. 3-a) laminorul de 650 mm. din ca­
drul combinatului siderurgic.
re cu p e ra t in în tre g im e r(!m in e ­ • De pesle hotare El a vorbit despre: „Ce a dat
regimul nostru de democraţie
rea în u rm ă (c île v a m ii de to ­ (pag. 4-a) populară tinerei generaţii din
ne d e s e m ico c s ) în re g is tra tă în
p rim a lu n ă a a n u lu i 1963. Cía . c e
A c u m se lu crea ză în toa tă LÁ CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII?
s e e fia cu m u ltă în s u fleţire .
M u n c ito rii v or să în tîn ip iiie
ziu a d c 1 M a i aşa cu m se c u ­
v in e . A n g a ja m e n te le lu a te v o r
f i în d e p lin ite şi d e p ă ş ite cu Folosind metode de exploatare avansate
—m u l t aşa cu m spunea un
m u n c ito r în co n s fă tu ire a de
p ro d u c ţie in ca re s-a u lu a t a n ­ Congresul al Ill-iea al P.M.R. pre­ La începui, aceste metode au fost ductivitalea muncii pe exploatare a tara noastră".
vede ca in perioada planului şese- experimentate în condiţii diferite de crescut şi ea. In anul 1960, compa­
g a ja m e n te le . nal producţia la minereu de fier zăcămînt, cîntărindu-se avantajele rativ cu anul 1959, a crescut cu Joie a tineretului
extras să crească de 3,8 ori. O mare fiecăreia în parte. Rezultatele obţi­ 10,5 la sută, în anul 1961 cu 16 la
în d e p lin ire a s a rc in ilo r d c pla n parte din sporul de producţie va nute au făcut ca în cursul anilor sută, iar în 1962 cu 60 la sută. In Din iniţiativa Comitetului
trebui realizat de către colectivul 1960 şi 1961 să se treacă la aplica­ trimestrul I al acestui an s-a în­ orăşenesc U.T.M. Deva, orga­
—ş i a a n g a j a m e n t e l o r ne spu­ exploatării miniere Ghelar. In a- rea lor la o serie întreagă de pa­ registrat o creştere a productivită­ nizaţia U.T.M. de la coopera­
nul 1963, bunăoaiă, va trebui să ex- nouri la care. în scurt timp, pro­ ţii muncii cu 71,5.1a sută, compa­ tiva „Solidaritatea" a orga­
nea Io v . lo a n O p riş o r, secreta­ tiagern cu 43 la sută mai mult mi­ ductivitatea a crescut simţitor. rativ cu aceeaşi perioadă a anului nizat o Joie a tineretului Ia
nereu riccît in anul 1960. 1959. care au fost invitaţi şi ti­
ru l o rg a n iz a ţie i d e p a rtid — De pildă, la orizontul II, lentila neri constructori. In cadrul
Este de la sine înţeles că în cen­ 162, Sri urma aplicării noii metode Ca urmare a creşterii productivi­ „Joii tineretului“ a fost pre­
co n s titu ie o b ie c tiv e de bază a le trul preocupărilor noastre va Uebui de exploatare a minereului cu în­ tăţii muncii preţul de cost pe tona zentat un bogat program ar­
s3 stea în primul rînd, creşterea magazinate s-a obtinut o producti­ de minereu extras a scăzut în anul tistic. Tinerii cooperatori Oc-
în tre c e rii ce se d esfă şoa ră în tre productivităţii muncii pe baza intro­ vitate in abataje de 11,65 tone pe 1960, fată de anul 1959, cu 7 la su­ tavian Poenaru, Doral Malea,
ducerii tehnicii noi şi a metodelor post fată de 2,7 tone pe post cit se tă, în anul 1961, tu 11 la sută, iar Gheorghe Blaj şi alţij au re­
to a te s ch im b u rile şi b a te riile de exploatare de înaltă productivi­ realiza după vechea metodă de ex­ în anul 1962. cu 13 la sulă. Intro­ citat poezii. Cu mult interes s
ploatare cu rambleerea golului ex­ ducerea noilor metode de exploa­ fost ascultată expunerea to­
s e cţie i n oa stre. tate. cavat. Tot la orizontul II, lentila tare a dus şi la scăderea substan­ varăşului Emil Danculescu,
Trebuie sublinia! că ia E. M. Ghe­ 163, unde se aplică metoda de ex­ ţială a consumului specific de lemn activist al Comitetului regio­
F ie ca re s ch im b u rm ă re ş te z il­ ploatare în subetaje, s-a obtinut o de mină. Dacă în anul 1959 erau nal U.T.M. Hunedoara care a
lar, ca metodă de exploatare, pină productivitate în abataj de 12,2 tone necesari 24 m.c. pe 1.000 tone de vorbit despre „41 de ani de
n ic ce au re a liz a t c e le la lte in anul 1959, se folosea doar me­ pe post. minereu extras, în primul trimestru la crearea U.T.C.".
toda ascendentă, cu rambleerea spa­ al anului 1963 consumul specific de
s ch im b u ri I.a în c e p u tu l lu c ru ­ ţiului excavat, metodă cu o pro­ Deosebii de eficace s-au dovedit lemn de mină s-a redus la 13 m.c. Acţiuni patriotice
ductivitate scăzută, consum exagerat a fi şi celelalte metode aplicate ţi- pe mia de tone, ceea ce reprezintă
lu i m u n c ito rii. îm p reu n ă nr de lemn de mină şi cheltuieli mari nindu-se seama, bineînţeles, de con­ o economisire de 85 la sută. Tinerii colectivişti din Geoi-
de producţie. Muncind în continua­ figuraţia zăcămintului. De exemplu, giu se pregătesG să intîmpi-
m a is tru l d e s ch im b , se a d u n ă re după această metodă ar fi în­ la orizontul IV, lentilele 150 şi 151, Cu toate că s-au obţinut rezulta­ ne cu noi succese „Ziua ti­
semnat să compromitem îndeplinirea înlocuindu-se vechea metodă de ex­ te pozitive nu se poate spune că neretului". Din iniţiativa or­
in fa la g r a fic u lu i u n d e d is cu tă planului de stat. De aceea în că­ ploatare amintită cu metoda de ex­ ara epuizat toate rezervele de creş­ ganizaţiei U.T.M. tinerii co­
di ul exploatării noastre, la fel ca ploatare combinată, productivitatea lectivişti au hotărît ca o par­
în ju ru l re a liz ă rilo r, îşi fac la E. M. Petrila, s-a format un co­ a crescut între 10,5 şi 16 tone pe tere a productivităţii muncii. In te din timpul liber să-l folo­
lectiv de ingineri, tehnicieni, maiş­ post. multe abataje se mai fac încă puş- sească în scopul ajutorării
tri şi mâneri fruntaşi', buni cunos­ cări în masă cu bulgări foarte mari gospodăriei colective Ia e-
cători în ale mineritului care au în­ In scurt timp, rezultatele obţinu­ pentru sfărîmarea cărora sînt nece­ fectuarea lucrărilor agricole.
să le în fă p tu ia s că . treprins un studiu profund asupra te in urma aplicării noilor metode sare puşcări suplimentare. Astfel se La două acţiuni patriotice
condiţiilor de zăcămînt şi a meto­ de exploatare au determinat un ma­ iioseşte timp iar productivitatea care au avut loc zilele trecu­
în tre c e re a v ie , e n tu zia stă , p o r ­ delor de exploatare ce pot fi apli­ re număr de echipe şi brigăzi să scade. Ne îngreunează şi neprelu- te au participat de fiecare
cate. Aşa s-a ajuns la aplicarea u- îmbrăţişeze cu interes sporit noul area ritmică de către C. S. Hu­ dată peste 60 de tineri colec­
n ită d in d o rin ţa d e a re a liz a nor metode noi de exploatare de in munca lor. In prezent, din în­ nedoara a producţiei realizate. Noi tivişti. Ei au curăţat păşunea
productivitate ridicată ca metoda tregul volum de minereu extras, cir­ sîntem însă holărîţi să facem totul gospodăriei colective pe o su­
azi m a i m u lt ca !c ri şi m îin e de exploatare cu îninagazinarea mi­ pentru a ne îmbunătăţi continuu re­ prafaţă de 120 ha.
nereului, metoda de exploatare cu ca 48 la sută se obţine prin apli­ zultatele.
m a i m u lt ca a zi a con d us la galerii de subetaje şi metoda de ex­
ploatare combinată. carea metodelor de exploatare mo­ Ing. VASILE FLOREA
o b ţin e re a d e re z u lta te ca re c o n ­ şeful E.M. Ghelar
derne, de înaltă productivitate. Pro-
s titu ie o m în d rie în d re p tă ţită
p en tru în tre g u l co le ctiv al sec­
ţie i sem icocs R e z u lta te le au s i­
tua t pe p rim u l lo c in în tre ce re
p irtă acum c o le c tiv u l d c lu ba­
te ria n r. I.
C e le p e s te 1.800 <lc to n e d c
._ s c r n ic o c s d a l e p e s te p r e v e d e r i l e
P la n u lu i d e la în c e p u tu l a n u ­
lu i şi p in ă în p re ze n t şi n d ată
cu aceasta în d e p lin ire a a n g a ja ­
m e n tu lu i lu a t în cin stea zile i
7d e M a i c o n s t i t u i e u n m e r i t
a l tu tu ro r m u n c ito rilo r, in g in e ­
r ilo r şi te h n ic ie n ilo r care au
d o ve d it p rin m uncă că în tre
v o rb e le şi fa p te le lo r e x is tă a
d e p lin ă con co rd a n tă .
mw. jszb t 253Ef E3 ®
sem ănatul porum bului Măsuri pentru îmbunătăţirea regimului
de contractare a fasolei boabe
N e v o m resp ecta Aceleaşi posibilităţi — şi sporirea producţiei
a n g a ja m e n tu l rezultate diferite — O h o tă rîre a C onsiliului d e M iniştri —
F o lo s in d d in p lin tim p u l p rieln ic, e x e c u tă rii lu c ră rilo r Gospodăriile agricole colective din Turdaş şi Printr-o hotărîre a Consiliului unităţile agricole din sectorul
Pricaz, raionul Orăştie, au condiţii pedoclimatice de Miniştri au fost luate o serie de stat.
a g ric o le p re cu m şi în tre a g a ca p a cita te d e lu cra a m a ş in i­ I asemănătoare. Ele şi-au planificat sa însămîn- de măsuri pentru îmbunătăţirea
ţeze ; prima 11J ha, iar a doua 125 ha cu po­ regimului de contractare a fa­ Gospodăriile agricole colective
lo r şi u tila je lo r, m e c a n iz a to rii d e la S .M .T . d in O ră ştie rumb. Ţinînd seama de suprafeţele ce le au de solei boabe şi sporirea produc­ beneficiază de avantajul avansu­
insămînţat, s-au repartizat fiecărei unităţi cîte ţiei. Aplicarea măsurilor prevă- rilor băneşti. Hotărîrea prevede
care deservesc g o s p o d ă riile c o le c tiv e d c ps raza o ra ş u lu i I 3 tractoare şi cîte două maşini 2-S.P.C.-2. zute în această hotărîre cointe­ ca ele să primească, la cerere,
I Pregătindu-se temeinic pentru însămînţări, fo­ resează unităţile agricole socia­ în momentul încheierii contrac­
r e g io n a l D e v a e x e c u tă d e z o r a ră ta u şi v 's ă rn in tă ri. losind din plin timpul prielnic de lucru şi utili- liste în obţinerea de recolte tului, un avans de 100 lei pen­
zînd la întreaga lor capacitate maşinile şi utila­ mari, realizînd prin valorifica­ tru fiecare sută de kilograme
îv-D u p ă c e m e c a n i z a t o r i i ş i c o l e c t i v i ş t i i a u t e r m i n a l jele, colectiviştii din Pricaz au reuşit să însă- rea lor venituri sporite.
mînţeze porumb pe rnai mult de 80 ha. Cu fotul fasole contractată. De asemenea,
/,s ă in î n l a t u J c u l t u r i l o r •U n e p o c a au p o rn ii cu toa te f:rr- altfel se prezintă situaţia la G.A.C. din Turdaş. Ţinînd seama de faptul că fa­ acelor gospodării colective situa­
Aici, pe lingă faptul că s-a pregătit o suprafaţă solea se numără printre cele te la o distanţă mai mare de 10
le le la p re g ă tire a te re n u lu i şi la în să m â n la rea p o ru m b u lu i. mică de teren, s-a insămînţat porumb pe mai mai importante plante legumi­ km. de bazele de recepţionare a
puţin de 30 ha. Această rămînere în urmă sc noase, fiind consumată atît în produselor agricole, li se va
S u b în d ru m a re a p e rm a n e n tă a C o m ite tu lu i orăşenesc cîatoreşte faptului că n-au fost luate din timp stare verde, cît şi uscată sau
măsuri corespunzătoare pentru mobilizarea tu­ conservată, hotărîrea prevede în plăti, în raport cu distanţa, şi
d e p a rtid D eva . c o n s iliu l a g ric o l a l ora ş u lu i re g io n a l a turor forţelor la semănat. Din cauza unei slabe primul rînd preţuri stimulative costul transportului pînă la
organizări a muncii, tractoarele şi maşinile nu pentru unităţile cultivatoare. In- baze.
in d ic a i c o n d u c e r ilo r g o s p o d ă r iilo r c o le c tiv e să ia c e le sînt folosite la întreaga lor capacitate, viteza de cepînd cu recolta acestui an,
lucru Ia însămînţări fiind sub nivelul posibilită­ preţurile de contractare sînt de In hotărîrea Consiliului de Mi­
m a i e fic ie n te m ă su ri p e n tru m o b iliz a re a tu tu ro r for !c lo r ţilor. 3,70 lei/kg., pentru fasolea boabe niştri sînt cuprinse prevederi în
baza carora Consiliul Superior
la u r g e n t a r e a s e m ă n a tu lu i. I n acest, f e l s -a r e u ş it c a p iu a In timp ce la Pricaz se seamănă zilnic aproa­ din soiuri Albă marc (Boambă), al Agriculturii va lua măsuri
pe cîte 25 ba, Ia Turdaş nu se realizează decît pentru extinderea suprafeţelor
in seara z ile i de 26 a p rilie , cu a ju to ru l c e lo r 34 tra c ­ jumătate din această suprafaţă. de 3,50 lei/kg. pentru fasolea cultivate cu fasole şi amplasarea
culturilor în zonele cele mai fa­
to a re la ca re s -a o rg a n iz a t lu c ru l în s ch im b u ri p re lu n g ite Ştiind că orice oră bună de lucru pierdută nu boabe din soiurile Ouşoară, vorabile. In acelaşi timp, se vor
poate avea decît o influenţă negativă asupra pro­
ş i î n d o u ă s c h i m b u r i , să f i e î n s ă m â n ţa t e c u p o r u m b 1 .6 0 0 ducţiei, este necesar ca organizaţia de partid şi Cealî, Michigan, Ica 362 şi Ica lua măsuri pentru asigurarea
consiliul de conducere al G.A.C. din Turdaş să unităţilor contractante cu canti­
ha . ceea ce re p re z in tă p e s le 92 la su lă d in su p ra fa ţa ia măsuri neîntîrziate pentru intensificarea rit­ 416, de 3,30 lei/kg. pentru faso­ tăţile necesare de seminţe din
mului însămînţării porumbului, organizînd în soiurile cele mai valoroase. Esle
p la n ific a ta a se c u ltiv a cu această p la n tă . L a o b ţin e re a acest scop folosirea cu maximum de randament lea boabe din soiurile Ialomiţa, stabilita de asemenea, sarcina de
a forţelor pe care le au. a se obţine noi soiuri de fasole
re z u lta te lo r a m in tite au c o n trib u it m a rca m a jo rita te a Banat şi Măruntă de Transil­
g o s p o d ă riilo r n oa stre co le ctiv e , p rin tre ca re p u te m e v i­ vania, şi de 3,15 lei/kg. pentru
d e n ţia g o s p o d ă ria a g ric o lă c o le c tiv ă d in C ris tu r (p re ş e d in ­ fasolea boabe amestec de soiuri.
te P e le r Ş tefa n , in g in e r F ie rt lo a n ), unde s-a u în s ă m în - Aceste preţuri se aplică şi pen­
ta l p esle 120 h a d in 130 p la n ific a te p re cu m şi g o s p o d ă ­ tru fasolea boabe livrată de
r iile c o le c tiv e d in T in i pa şi R a p o ll, ca re au in s ă riiîn la l
a p ro a p e în tre a g a su p ra fa ţă . H une re z u lta te au m a i o b (i-
n u l şi g o s p o d ă riile c o le c tiv e d in S im e ria , S in la n d r c i ele.
P rin in te n s ifica re a r itm u lu i d e lu cru , p rin a n tren a rea
m e c a n iz a to rilo r şi c o le c tiv iş tilo r la în s ă m în ţă ri, avem g a ­
ra n ţia că în tre a g a s u p ra fa ţă p la n ific a tă a se c u ltiv a cu
— —p o r u m b v a f i în s ă m â n ţa t ă
aşa cu m n e-a rn a n g a ja t
p in ă ce l tirz iu la 29 a p rilie .
ing. NICOLAE SIMŢEA
preşedintele Consiliului agricol
al oraşului regional Deva
de mare producţie. Consiliul Su­
perior al Agriculturii va elabora
recomandări pentru extinderea
celor mai bune metode agroteh­
nice pentru cultura fasolei în
, ogor propriu şi în culturi inter­
calate şi va îndruma gospodă­
riile colective în stabilirea nor­
melor dc lucru diferenţiate pen­
tru cultura porumbului inter­
calat cu fasole.
înfăptuirea sarcinilor prevăzu­
te în această hotărîre va duce
la sporirea suprafeţelor însămîn-
ţate cu fasole încă din această
primăvară, astfel incit să se ob­
ţină o recoltă bună în vederea
aprovizionării populaţiei şi asi­
PE OGOARELE GOSPODĂRIEI DE STAT DIN PETREŞTI, LA ÎNSĂMI NŢATUL PORUMBULUI gurării industriei de conserve cu
materie primă.