Page 9 - 1963-04

I liU llt’
j Anul XV. Nr. 2573
IffllCOLfl DE PRIMAVARA
Pe ogoarele coleciivişiilor
din A lba
Ogoarele colectiviştilor din Alba
lulia cunosc din nou freamătul mun­
cilor agricole de primăvară. A ici se
'lucrează la executarea arăturilor şi
la pregătirea terenului în vederea in-
samintării porumbului, se transportă
pe cîinp mari cantităţi de îngrăşă­
minte organice şi se insămîntează di­
ferite culturi.
Pînă la 2 aprilie, colectiviştii din
Alba lulia, cu sprijinul brigăzii de
mecanizatori permanentizată în gos­
podărie au semănat 10 ha. cu ovăz,
5 ha. cu floarîa-soarelui şi 3 ha. cu
mazăre, iar la grădina de legume au
plantat şi semănat diferite culturi pe
5 ha.
De asemenea, pentru sporirea pro­
ductivităţii pajiştilor naturale, pe 200
ha. de păşune au executat lucrări de
curăţare.
N. BÂRĂSCU
corespondent
La G .A .C . din Crisfur
Cu bune rezultate se desfăşoară iu
aceste zile muncile agricole de pri­
măvară şi la G.A.C. din Cristivr. Pină
ieri, 3 aprilie, colectiviştii de aici au
semănat 7 ha. cu orzoaica şi 5 iia. cu
ovăz, iar pe 22 ha. s-a făcut semă­
natul trifoiului, lucarnei şi ghizdeiu-
lui în cultură ascunsă. De asemenea,
la grădina de legume au fost semă­
nate 1 ha. cu arpagic, 0,7 ha. cu cea­
pă şi 1,3 ha. cu morcovi, pătrunjel
şi ridichi de lună.
In afara acestor lucrări, colectiviş­
tii din Cristur au grăpat 14 ha. cul­
tivate cu lucernă veche şi cu ajutorul
celor patru tractoare ale S.M.T. Orăş-
tie au executat arături pe 25 ha. j
I. PETElt
corespondent
VsHoarea recoltă
v a ii şi mai bogată
¦ Lucrătorii gospodăriilor agricole de
stat din regiunea noastră transportă
zilnic la cimp cantităţi tot mai mari
de gunoi de grajd şi îngrăşăminte
chimice pe care le împrăştie pe cul­
turile de toamnă ieşite mai slab din
iarnă sau pe terenurile ce urmează a
Pentru a se dezvolta bine,
viguroase, răsadurile au ne­
voie de o îngrijire atentă din
partea legumicultorilor. Acestei
probleme colectiviştii ii acordă
o marc atenfie.
IN FO TOG RAFIE t La
G.A.C. din Geoagiu cîteva co­
lectiviste din brigada legumi­
colă condusă de Elena Homo-
rodean, execută lucrări de în­
treţinere a răsadurilor.
B E 83® (S3 COI
IfOfiSTM
'g a n B E z a r e a , producţiei
în pas cu cerinţele
In anii 1956-1957 realizam în mu lte luni ale anului productivităţi
care treceau nu cu mult peste 1 to nă de cărbune pe post. Se înţelege
ca in asemenea condiţii abia ne în deplineam planul de producţie. Co­
lcctivul nostru de muncă nu se pu tea împăca cu această situaţie. De
aceea an de an preocuparea noastră centrală a fost îmbunătăţirea conti-
nuă a indicelui de productivitate, 1-iecarc realizare dobîndită în aceas-
tă direcţie ne îndemna să muncim şi mai avîntat.
De la bun început ne-am dat seama că productivitatea nu poate
creşte utila timp rit avem mulţi mu ncitori aşa-zişi neproductivi. Şi, ca
urmare, ara început să acţionăm in direcţia reducerii posturilor auxilia-
re. Am observat că pe lingă craţer nu-i nevoie să sica in permanenţă
un muncitor. Pornirea şi oprirea era Ierului o late oricare miner din a-
bataj. Dar pentru ca acest lucru să se poată realiza cit mai uşor,
am monlat pornitoarele cit mai ap roape de frontul de lucru. De ase-
menea, pentru evitarea înfundării ros togolului s-a montat un dispozitiv
de declanşare automată, care atunci cînd ’ e nevoie decuplează toate
transportoarele. Numai pe această cale am reuşit să economisim apro:
ximativ cîte 24 de posturi pe zi, pe care Ie iolosim in activitatea de
producţie proprlu-zisă,
L__ -
PKOlETARL DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA 7 T E l EG R AM A
Tovarăşului JANOS KADAR,
Prim-secretar al C. C. al P. M. S. U.
Preşedintele Guvernului RevoluţionarMuncitoresc-Ţărunesc Ungar
Tovarăşului 1ST VAN DOBI,
Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare Ungare
BUDAPESTA
1 Joi 4 aprilie 1963 1 4 pagini 20 bani Dragi tovarăşi, succes holăririle Congresului al VlII-lea al P.M.S.U.,
In numele Comitetului Cenlral al Partidului Munci­ asigurînd dezvoltarea pe mai departe a economiei, cul­
ÎN CAMPANIA FILE DIN CALENDARUL toresc Romin, Consiliului de Stal, Consiliului de M i­ turii, ştiinţei şi a nivelului de trai al celor cc
VACANTEI niştri al Republicii Populare Roinîne, al nostru perso­ muncesc.
nal şi al întregului popor romin, vă transmitem dv.
Fiecare zi de vacanţă oteră şcolari­ canţelor. Fireşte, deci, că ele s-au or­ Şi prin dv. poporului irate ungar, un salut călduros şi Exprimîndu-ne satisfacţia că relaţiile de prietenie
fi insămintate cu plante furajere. lor o neaşteptată şi plăcută surpriză: ganizat din plin şi acum. Şcolarii trainică şi colaborări1 rodnică, reciproc avantajoasă
Potrivit datelor comunicate Trustu­ o întrecere sportivă, un film şi mai hunedoreni au fost în aceste zile „a- felicitări cordiale cu prilejul sărbătorii naţionale a dintre Republica Populară Romînă şi Republica Popu­
ales o nouă excursie. Drumeţiile prin bonaţi" Ia autocarul O.N.T.-uIui. Poa­ 'Republicii Populare Ungare, a 18-a aniversare a elibe­ lară Ungară se dezvoltă şi se îniăresc continuu, spre
lui regional Gostat, pînă în urmă eu ţară au devenit o obişnuinţă a va- te de aceea a şi fost vacanţa atît de rării ţării de sub jugul iascislo-hillerist de către A r­ binele popoarelor ţărilor noastre, vă urăm, dragi to­
cîteva zile, lucrătorii G.A.S. din A- bogată in excursii care au dezvăluit mata. Sovietică. varăşi, dv. şi întregului popor ungar, noi şi mari succe­
poldul de Sus au transportat 6.000 to­ Conferinţe tehnice şcolarilor alte noi frumuseţi ale pa­ se în desăvîrşirea construcţiei socialiste în Republica
ne gunoi de grajd, cei din Galda do triei, lăcindu-i să o îndrăgească şi Poporul romin se bucură din toată inima de marile Populară Ungară prietenă, în lupta pentru pace.
Jos 3.400 tone, cei din Orăşlie 3.800 Anul acesta, la Uzina de pre­ mai mult. realizări ale poporului ungar, care îndeplineşte cit
tone, cei din Alba şi Călan cite 1.800 parare a minereurilor din Gii- ION GHEORGHE MAURER,
tone etc. In plus, au fost transportate rabarza s-a acordai o alen\ic Iată şi cîteva file din calendarul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Preşedintele Consiliului
şt împrăştiate sau încorporate în sol deosebita ridicării nivelului pro­ vacanţei şcolarilor hunedoreni. 22 — Prim-secretar al Comitetului
I. 106 tone superfosfat şi azotat de a- fesional al muncitorilor. In a- 25 martie : 15 elevi ai şcolii medii au Cenlral al Partidului de Miniştri al Republicii
moniu. Cea mai mare cantitate de în­ cest sens în fiecare lună s-au fost Ia Petroşani, Paroşeni şi cabana Muncitoresc Romîn, Populare Romîne.
grăşăminte chimice (155 tone) s-a apli­ ţinut cile 2 conferinţe tehnice. preşedintele Consiliului
cat fa G.A.S. din Bircea pe terenurile Dintre acestea amintim : ..No­ Rusu, iar alţi 35, înlr-o excursie de o de Stat al Republicii Bucureşti, 3 aprilie 1933.
destinate producerii de legume. ţiuni dc proiectare şi construc­ zi, au vizitai la Cluj grădina bota­ Populare Romîne.
ţie a funicularelor“, ..Maşini nică, biblioteca universităţii şi oraşul.
V. PETRICĂLOUJ pentru sfărîmarea minereai Hor“. 26 — 27 martie : 34 de elevi ai şco­
corespondent „7 ransporlul şi depozitarea mi­
nereurilor în instalaţiile dc an- lii de 8 ani nr. 1 au fost Ia Sinaia, Adunări consacrate sărb ăto ririi celei de*a 18*a
In livezile coieciivîşîilor tezdrobire“. La aceste conferin­ Cîmpina şi Doftana, iar la 28 martie aniversări a eliberării Ungariei de sub Jugul fascist
ţe au participat peste 9i>0 dc incă 34 de elevi din aceeaşi şcoală
Colectiviştii din satele Silvaşul In­ muncitori, tehnicieni, maiştri şi au vizitat la Sibiu muzeul Bruken-
ferior şi Silvaşul Superior, acordă o ingineri. thal şi Dumbrava.
deosebită alentie executării lucrărilor
de întreţinere atît în vechile cit şi O contribuţie de scamă la O altă însemnare din vacanţă con­
in noile livezi. La G.A.C. din Silvaşul alcătuirea şi prezentarea con­ semnează o interesantă excursie pe
Inferior, spre exemplu, echipa de co­ ferinţelor tehnice au adus-o care au făcut-o 48 de elevi ai şcolii
lectivişti alcătuită din utemiştii Lu­ maiştrii Ioati Ciocan, Petru Bă- din Călan, Ia Sibiu şi Alba lulia, pre­
dovic Mirci, Dragomir Tănăsoni, Petru răştean, Ionel Ulad, Elvira Cor cum şi vizitele întreprinse la Deva, Cu prilejul celei dc-a 18-a aniver­ cii din tara vecină ş! prietenă, în cei O adunare asemănătoare s-a ţinut
Vasiu şi Gheorghe Mariş, au stropit şi alţii. Orăşlie şi Simeria de elevi ai şcoli­ sări a eliberării Ungariei, la uzinele 18 ani care au trecut de la eliberare. şi la Casa dc cultură a raionului ,.l
II. 500 pomi fructiferi, iar alte echipe lor de 4 ani de pe raza comunei Pe.ş- ,.l Mai“ din PIoieşti a avut loc o a- Mai“ din Capitală. Despre realizările!
au plantat în noua livadă 1.000 de M IH AI SUSAN tişul Mic. dunare la caic au participat aproape A luat cuvîntul Jeno Kuti, amba­
meri. corespondent 2.000 de constructori de utilaj petro­ sadorul R.P. Ungare la Bucureşti. R.P. Ungare a vorbit tov. Nestor Ig j
Sumarele notări de mai sus lasă să nat, preşedintele Uniunii Ziariştilor din
De asemenea, la'G.A.C. din Silvaşul se înţeleagă şi detaliile: cântecele, lier. Cu acest prilej, tov. Constantin O altă adunare a avut loc la clu­
Superior s-a executat stropitul’ unui glumele, voia bună care au ţinut R.P. Romînă. A luat, dc asemenea, cu­
număr de 11.000 pomi’ şi s-au plantat, plăcută tovărăşie şcolarilor de-a lun­ Tuzu, ministrul Metalurgiei şi Con­ bul Şantierelor navale din Olteniţa, vîntul Gyorgy Kalmar, consilier al
prin muncă patriotică 1.125 meri. gul ceasurilor de drumeţie din aceas­ strucţiilor de Maşini, a vorbit despre unde au luat cuvîr'ul inginerul şef ambasadei R.P. Ungare.
tă vacanţă de primăvară. realizările obţinute de oamenii mun­ Sbîrnca şi Jozsef Nemeth, secretar
A N A GLIGOR al ambasadei R.P, Ungare. (Agerpres)
corespondentă DELIA BOGDAN
corespondentă
INVAŢIND DIN PROPRIA
EXPERIENŢĂ
Cu 8-9 luni în urmă. colectivul la­ înroşită aluneca cu o viteză uimi­ legale dc pregătirea liniei 'dc la­
minorului de sirmă al C.S. Hune­ toare, aidoma unui şarpe pe firul minare şi înlăturarea rebutului, ale
jr :t i doara abia se închegase. Deşi agre­ unei ape repezi. La capătul liniei dc celor de la ajuslaj dc cîntărirea co­
gatele nu funcţionau încă la întrea­ laminare era făcută colaci şi sub rectă şi încărcarea la timp clc. Pen­
ga capacitate, totuşi, din zi în zi, această formă aştepta să ia drumul tru îndeplinirea sau neîndeplinirea
din săplumînă in săptămînă, sc apro­ şantierelor. fiecărui obiectiv se adaugă sau se
piau tot mai mult dc aşa-zisul ..mers scad un număr de puncte. Rezulta­
in plin“. In ajustaj se aflau sule dc aseme­ tele se afişează zilnic în secţie, la
nea colaci, aranjaţi pe sorturi, ca Inc vizibil, iar urmărirea lor se face
Frământările laminalorilor erau un dovadă că sc lucra cu spor fie toate de către o comisie...
izvor nesecat dc propuneri şi ini­ schimburile.
ţiative pentru ca această clipă să-i Am aflat apoi că au fost aplica­
găsească pe dc-a întregul pregătiţi. Voiam să stau de vorbă cu tov. te numeroase măsuri tehnico-organi-
Nu era şedinţă, sau consfătuire de zalorice cum sint: pregătirea unui
producţie, în care cineva să nu ara­ Morarii. L-am găsit, în sfirşit : stoc tampon de tagle pentru a nu
te ha că intr-un stadiu al procesului avea strangulări in aprovizionarea
tehnologic sc mai pot aduce îmbună­ — Acuma sîntem constanţi — îmi agregatului, organizarea a două tru­
tăţiri, ba că intr-o parte a agrega­ zise. aminlindu-şi de discuţia avută ver. defalcarea planului zilnic pe
tului se mai poate monta un dispo­ cil luni în urmă. l-a uilali-vă. Şi. schimburi in funclle dc înlocuirea
dcsfăcînd registrul cu realizările din cilindrilor. îmbunătăţirea tehnologici
zitiv, sau că îin, tre,cereva socia.listă. anul acesta, îmi arătă că planul (le şi altele. Toate acestea s-an împle­
producţie s-a depăşit în fiecare lună, tit armonios cu munca însufleţită a
aşa cam este organizata, nu mai co­ indicii de utilizare ai agregatului de oamenilor şi mai ales a manevran-
respunde etapei in care a evoluat asemenea. tilor Vasilc Tamaş. Emil Corni, cup-
producţia. torarilor Cornel Bota, laminaloruhii
— Vreţi să ştiji cum ? Cu şi mai
— Aşa ticînnoim mereu, spunea înainte, am caulat să ne îmbogăţim şef Constantin Dragomir, maistrului
tov. Gheorghe Morarii, preşedintele mereu experienţa şi să învăţăm din
comitetului sindical dc secţie. La fel ea. La începutul anului colectivul Mircea Mihai... Dar cili nu se evi­
şi rezultatele. nostru (le muncă s-a angajat să de­
păşească planul anual cu peste 10.000
Inlinzindu-mi un registru, îmi ară­
tă dinamica indicilor de utilizare a tone sirmă. Oamenii au început să denţiază in fiecare zi ? E de ajuns
laminorului. Cifrele indicau o creş­
tere continuă... caute fel şi fel de soluţii. Aşa se să petreci printre ci cîteva orc, să-i
— Acum avem doar un singur face că întrecerea este acum orga­ asculţi şi să vezi cum lucrează, ca
schimb productiv conchise el. În­
trecerea îi astfel organizată incit să nizată intre schimburi, iar în ca­ să ti sc pară firesc faptul că au dat
asigure o cil mai deplină funcţiona­
re a agregatului in aceste 8 orc. drul fiecărui schimb, pe locuri (Ir 8.000 tone sirmă în afara sarcinii dc
Avem obiective pentru cei care pre­
muncă. Cuptorarii au obiective ce plan de la începutul anului şi pină
privesc încălzirea corectă a tagle- în prezent.
lor. Obiectivele celor dc la linie sini GH. COMŞUŢA
gătesc materialul în schimbul de,
noapte, pentru cc-i care laminează
ş.a.m.d. Oamenii au propus să facem A cţiune patriotică
urmărirea lor jie bază de grtţjice.
Am încercat şi este cit sc poale dc Zilele trecute comitetul sindi­ maiştrii Lazăr David şi Gheor­
ghe Berindei, mecanicii N. Sfet-
bine. Vom continua. Aşa ne îmbo­ catului de la autobaza I.R.T.A. cu, Th. Golcea, N. împărat, elec­
tricianul Remus Ciocan, vopsito­
găţim experienţa în fiecare zi... Brad a organizat o acţiune pa­ rul V. Hodrea şi strungarul Ion
...Zilele trecute am vizitai din nou triotică pentru repararea a 6 re­ Dudaş.
morci. In felul acesta au fost ob­
laminorul. Agregatul funcţiona in ţinute economii de 1.000 lei la c. STINGĂ
plin Pe rolele de ghidare. sîrmu manoperă şi 580 lei la materiale.
corespondent
Cu multă hărnicie au muncit
323 ÍEES !1SSS5 Sg BBffi ES5D S5JE t® (SE IOD CSI BS 0® am s e t » us® m im cm s e m tm
Minerii dc la Cu vreo 2 ani în urmă aveam multe locuri de muncă .şi toate erau P R O M O V IN D T E H N IC A N O U A
sectorul I I I al plasate cu formaţii tip. Ceea ce adu cea după sine necesitatea unui nu­
Exploatării carbo­ măr maro de muncitori auxiliari, caro să iacă transportul materialelor. Pentru obţinerea unei mai huni oameni ai sectoru­ movnrea tehnicii noi nu sc nele depilat e tras foarte u*
nifere Petrila. au La îndemnul organizaţiei de partid s-a luat în studiu şi această proble­ productivităţi ridicate este lui. buni cunoscători ai mi­ rezumă numai la atît. S-au şor cu sapa pe transportor).
mă, căreia i-am găsit o bună rezol vare. Acum lăsăm cîte 2-3 locuri do nevoie ca, paralel cu orga­ neritului. cu experienţă în depus eforturi stăruitoare şi
introdus in abataje muncă în rezervă, gata pregătite, dar neptasate : in acest fel am concen­ nizarea superioară a produc­ producţie, căruia i-a dat sar­ pentru a sc găsi cel mai bun A
multe perfecţionări trat mult producţia, ceea ce d condus la reducerea numărului de mun­ ţiei. să sc întreprindă ac­ cina să studieze cea mai bu­ procedeu de lucru în scopul, Desigur, s-au mai între­
tehnice, au venit citori auxiliari şi la folosirea !or în abataje. De asemenea, a scăzut ţiuni în scopul modernizării nă metodă dc exploatare, şi lealizării unui randament prins şi alte măsuri pentru
cu forme noi de or­ nniit numărul muncitorilor ocupaţi cu întreţinerea, deoarece orizontul procesului tehnologic. Este care apoi să fie generaliza­ mai mare la încărcare. Un i rcşlerea productivităţii mun­
de bază a fost betonat. nevoie, cu alte cuvinte, să tă. Aşa se face că astăzi la cimp de exploatare are a- cii. Dovadă, realizările obţi­
ganizare a muncii, sc promoveze cu curaj teh­ toate locurile dc muncă (lin dincimca de I m.l. Elemen­ nute. Aşa cum se vede şi iu
ceea ce Ic-a permis Un accent deosebit t-am pus pe normarea muncii. Pe măsură ce nica nouă. stratul 3 se foloseşte o sin­ tele dc crater aveau insă 2 graficul de mai jos, produc­
să obţină producti­ procesul de producţie s-a perîecţio nat şi deci s-au creat condiţii de gurii metodă de exploatare : tivitatea muncii a crescut in
vităţi din ce în ce lucru mai bune, normele au iost îmbunătăţite. Iată un exemplu. Grupa Colectivul nostru de mun­ cu camere direcţionale, in m.l. Prin urmare prelungirea sectorul nostru de la an Iu
minerului Ioan Cîşlaru a fost dotată cu un perforator rotativ, de pro­ că o avut in vedere pro­ retragere, de la coperiş la craterului nu se putea face an. Socotim totuşi că mai
mai ridicate. A lil ductivitate ridicată. Prin folosirea a cestui perforator, timpul de perfo­ movarea tehnicii noi. Cu culcuş. Aici transportul este decit tot la al doilea cimp. avem multe dc făcut. In or­
anul trecut, cil şi rare se reduce la circa jumătate. I-au mai iost create şi alte condiţii cîtiva ani în urmă se prac­ mecanizat sulă la sută. Ce Or. acest lucru făcea ca în­ ganizarea muncii mai pu­
in acest an. colec­ bune de lucru. Ca urmare, norma i-a iost mărită cu 300 kg. pe post. ticau la noi u mulţime de avantaje derivă ? In primul cărcarea să fie o operaţiu­ tem aduce îmbunătăţiri. Mai
tivul sectorului I II Această normă nouă a fost însă depăşită in luna martie cu 24 la sută, metode de exploatare. A ici rind abatajele create (lupă ne greoaie, mare consuma­ putem face şi unele perfec­
ceea ce înseamnă că mai poate ii încă îmbunătăţită, iireşle, crcindu-i-se nuri iui răspundea însă pe această metodă (le exploata­ toare dc timp. Iată de ce ţionări tehnice.
Petrila s-a situat şi condiţii de lucru mai bune. dc-a întregul cerinţelor ob­ re sint mai uşor de întreţi­ s-au confecţionai elemente
printre fruntaşele ţinerii miei producţii spori­ nui şi deci necesită un per­ (le crater de cile un metru (Articole scrise dc
întrecerii pentru O rezervă importantă increşterea productivităţii muncii este şi fo­ te de cărbune pe unitatea de lungime, care permit ca tovarăşii TE N ŢLE R
obţinerea unor ran­ losirea deplină a timpului de lucru. Valorificarea ei depinde în mare timp. Asta pr ' de-o parte. sonal auxiliar mai redus. A - transportorul să fie prelun­ ŞTEFAN, şeful sectorului,
damente sporite. măsură do nivelul dc conştiinţă al oamenilor. Ţinind seama de această Pe de alia. minerii nu se
cerinţă, organizaţia noastră do par tid, precum si organizaţiile sindicală puteau specializa. poi, s-a redus numărul de git tot după un cimp. Se STOICESCU IOAN,
Despre cîteva din şi U.T.M. au desfăşurat o susţinută activitate. Paralel cu aceasia, la in­ inginer şi DEMETER
căile care au dus dicaţia organizaţiei de partid, con ducerea sectorului a luat măsuri Organizaţia (le partid a transportoare. înţelege că randamentul la
la obţinerea aces­ pentru ca în abataje minerii să aibă toate materialele şi sculele ce le ¦izul acest neajuns. A orga- IOAN, maistru.
tor realizări nc-am sint necesare tot timpul şutului. Tot în scopul valorificării depline a Preocuparea colectivul ui încărcare a crescut foarte
propus siî vorbim timpului de lucru am căutat să rea lizăin o cil mai bună omogenitate n nt un colectiv dintre cei
echipelor. E semnificativ în acest sens faptul că numai o dală Ia tri­ nostru de muncă pentru pro- mult (oO la sulă din cărbu­
în rînditrile dc mestru facem treceri de oameni de la o echipă la alta. Merită reţinut,
fală. de asemenea, faptul că toate grupele care lucrează în abataje sint con­
duse de mineri comunişti.
Graficul reprezintă creşterea productivităţii muncit (tone pe post) la sectorul III al E. M. Petrila în uiti-
E important de arătat că buna organizare a producţiei a deveo'' Hţli patru ani.
deja o problemă a întregului colectiv. Nu este consfătuire de produc
în care să nu se iacă propuneri în acest sens. Minerul Kanda Nico
a observat că uneori grupa lui este oprită din lucru din cauză că
putea fi transportai cărbunele la timp. A discutat şi cu alţi mineri şi
a văzut că situaţia e aceeaşi la mul te locuri. Din această irătninlare s-a
născut o propunere valoroasă : să se treacă producţia la orizontul inte­
rior. Bineînţeles, a fost nevoie de unele amenajări. Dar conducerea
sectorului,, apreciind importanţa propunerii, a luat măsuri pentru ca în
scurt timp producţia să fie coborilă la orizontul inferior, creind astfel
posibilitatea de însilozare şi deci de lucru continuu.
La rindul lor, cadrele tehnice ale sectorului depun străduinţă sus­
ţinută pentru ca fiecare grupă de mi neri să-şi realizeze ritmic planul.
La orice deficienţă se intervine ime diat. La abatajul 2 vest s-au întîlnit
lucrări vechi. Din cauza lor şi a apoiizelor, exploatarea a rămas de­
nivelată faţă de restul sectorului. S-a intervenit însă imediat. Zilnic
un inginer sau tehnician din conducerea sectorului a urmărit desfăşu­
rarea lucrărilor. Drept urmare, in scurtă vreme grupa condusă de mi­
nerul Ioan Jurca — care lucrează în acest abataj — a ajuns la nivelul
sarcinilor de plan. In martie grupa a extras în afara planului mai mult
de 300 lone de cărbune.