Page 90 - 1963-04

PAG. 2
in raionul Orăştie
.S E P OT CONTR4CTA M il MULTE
Potrivit prevederilor planurilor
de producţie, unităţile agricole
din raionul Orăştie au extins în
acest an suprafeţele destinate
producerii de legume şi zarzava­
turi cu 173 ha. faţă de anul tre­
cut. Unele gospodării colective
cum sînt cele din satele Aurel
Vlaicu, Romos, Geoagiu, Cugir,
Vinerea şi altele au dublat şi
chiar au triplat suprafeţele re­
partizate grădinilor de legume.
O dată cu extinderea suprafeţelor,
s-au stabilit o seric de măsuri
menite să contribuie la sporirea
producţiei şi la lărgirea sortimen­
telor de legume, punîndu-se un
accent deosebit pe producerea de
legume timpurii.
In vederea însuşirii şi aplicării
metodelor avansate, în numeroa­
se gospodării colective care cui-
Pe scena căminului
din Cristur
Peste 300 de ţărani colectivişti
din Cristur au participat la faza
de concurs care s-a desfăşurat
pe scena căminului cultural clin
localitate. Ei au răsplătit cu vii
aplauze form aţiile corale din
Popeşti şi Cristur, care au inter­
pretat cîiltecele „Republică, mă­
reaţă vatră", „înfloreşti pămînt
al bucuriei“ , „Sub al păcii stin­
dard" şi altele. De succes s-au
bucurat şi soliştii instrumen­
tişti Pavel Boga din Cîriiţi
şi Alexandru Taşcău din Bîr-
cea Mică, care au executat la
acordeon frumoase melodii
populare româneşti. Dintre soliş­
tii vocali care s-au prezentat la
concurs, o comportare bună au
avut Ioan T rif din Cristur, Ilea­
na Băneasa din Cîrjiţi, loan
Mert din Rapolt, Maria Filimon
din Rapolţel şi Liviu Horvat din
Cristur.
Formaţiile de dansuri din
Cristur, Rapolt şi Rapolţel au
fost şi ele îndelung - aplaudate
pentru măiestria cu care au exe­
cutat „Căluşarul", „Haţegana"
şi dansurile maghiare, la fel ca
şi orchestra din Cristur, care a
pregătit pentru concurs un pot­
puriu de cîntece populare romî-
lieşti şi maghiare.
Mai slab s-au prezentat brigă­
zile artistice din Rapolt, Cîrjiţi,
Deva şi Cristur, care nu s-au
pregătit suficient pentru parti­
ciparea la concurs.
EUGEN USKAR
corespondent
L u crări
d e î m p ă d u r i r e p«e
m a ri su p rafeţe
Ca urmare a măsurilor luate,
în raza de activitate a LF. Sebeş
a fost împădurită suprafaţa de
985 ha în zona de dealuri. Ur­
mează ca pe măsură ce zăpada
se va topi să se treacă la împă­
duriri cu molid şi larice în zona
de munte.
Cele mai bune rezultate în
această acţiune le-au obţinut
ocoalele silvice Alba Iulia (acesta
şi-a depăşit cu 4 la sută planul a-
nual), Miercurea şi Teiuş care
şi-au realizat planul pe semestrul
I în proporţie de 90 la sută.
La lucrările de împădurire s-a
primit un sprijin preţios din
partea organizaţiilor U.T.M. care
au mobilizat tinerii la muncă
patriotică. Aceştia au plantat o
suprafaţă de 6 ha. contribuind
astfel la realizarea unei econo­
mii în valoare de 12.000 lei.
EUGEN FELEA
corespondent
Cadrele didactice de la Şcoala
medie din Zlatna au urmărit cu
viu interes materialele publicate
la rubrica de discuţii, materiale
care au ridicat problema pregă­
tirii unor tineri capabili să re­
zolve cu succes sarcinile măreţe
ale viitorului. Şi în şcoala noas­
tră această problemă a stat şi
stă în atenţia cadrelor didactice,
a organizaţiei de partid. Din a-
naliza făcută în adunarea des­
chisă a organizaţiei de partid a-
supra situaţiei la învăţătură din
acest an şcolar a reieşit că, în
general, in şcoala noastră au fost
obţinute rezultate bune. Dar tot­
odată a fost subliniat faptul că
faţă de posibilităţile şi Condiţiile
pe care le avem, faţă dc cerin­
ţele actuale, acestea nu sînt co­
respunzătoare. Există in şcoală
elevi care în primele trimestre au
obţinut la fizică, matematică, lim­
ba şi literatura romînă, chim ie,'
note mici, la limită. Ce demon­
strează acest lucru ? In primul
rînd că n-am depus toate efor­
turile, că n-am făcut totul pen­
tru a ridica nivelul muncii în
şcoală.
Care sînt cauzele care au dus
la această stare de fapte ? Una
dintre ele este lipsa de grijă faţă
de pregătirea lecţiilor. Unele ca­
dre didactice au predat lecţii
slabe, insuficient documentate,
lecţii pe care elevii nu şi le-au
însuşit pe deplin.
Şcoala noastră a fost dotată cu
materialele didactice necesare,
avem laboratoare moderne, dar
tovarăşii profesori nu le-au folo­
sit în suficientă măsură pentru a
preda lecţii de calitate. Deficien­
ţe s-şţţ semnalat $i în ceea ce
L EGUME
tivă legume pe suprafeţe mai
mari, au funcţionat, în cadrul
învăţământului agrozootehnic de
3 ani, cercuri legumicole, frec­
ventate de un număr mare de
colectivişti. De asemenea, s-au
organizat consfătuiri cu legumi­
cultorii. Cea care s-a organizat
Ia Vinerea a avut ca temă cu­
noaşterea metodelor de produ­
cere a legumelor timpurii şi fo­
losirea foliilor de polietilenă pen­
tru protejarea răsadurilor în
cîmp. Brigadierii legumicoli din
12 gospodării colective au fost
şcolarizaţi pe un întreg ciclu de
producţie la staţiunea hortiviti-
colă din Geoagiu.
Faţă de anul trecut, în acest
an suprafaţa irigată se va dubla.
Avînd create condiţii cores­
punzătoare, unităţile agricole din
raionul Orăştie au însămînţat în
răsadniţe peste 11.000 m.p. cu
diferite culturi de legume. De
asemenea, o mare parte din ră­
saduri au fost repícate în ghivece
nutritive, iar în cîmp s-au plantat
legume pe circa 150 ha. Nu­
meroase gospodării colective cum
sînt cele din Vinerea, Balomir,
Orăştie şi altele, care au acordat
o atenţie sporită producerii de
legume timnurii 'şi forţate, au va­
lorificat deia însemnate cantităţi
de produse.
Extinderea suprafeţelor culti­
vate cu legume şi aplicarea me­
todelor avansate vor permite uni­
tăţilor agricole să sporească con­
siderabil producţia de legume şi,
pe această cale, să realizeze ve­
nituri băneşti însemnate, contri­
buind totodată la o mai bună
aprovizionare a oamenilor muncii
cu produse agro-alimentarc.
Principala cale de sporire a
veniturilor băneşti realizate din
legumicultura o constituie con­
tractarea unor cantităţi cit mai
mari de legume cu statul. Ţinînd
(Buemia eoleeHmştilâf- ».-ww*
I n a n u l tre cu t, ca m p e la s fîrş i-
¦“ t u l p r i m ă v e r i i , l o c u i t o r i i s a t u ­ 3.5 g r o p i p e n t r u s t i l p i . M o b i l i - . o ţ i d e m u n că p a trio tic ă şi c o le ctiv is ­
lu i S u b ce ta te, r a io n u l I I a le g , s-a u
s lrîn s la c ă m in u l c u ltu ra l şi au d is ­
cu ta t o s u m e d e n ie d e p ro b le m e ce
fră m â n ta u v ia ţa sa tu lu i. M u lţi d in tre
c i au lu a t c u v in tu l p rop u n â n d ca
p rin m u n că p a trio tic ă să fie in tre -
p rin s e a c ţiu n i ca re să în fru m u s e ţez e
sa tu l. A tu n c i, e i au p ro p u s să se
în ce a p ă şi e le c trific a re a s a tu lu i lo r.
A tre c u t d iv a tim p şi in cCa m a i
a p ro p ia tă sesiun e a s fa tu lu i p o p u ­
la r co m u n a l şi a p o i in una d in se­
s iu n ile s fa tu lu i p o p u la r ra io n a l d e ­
p u ta tu l N ic o la e C ră ciu n . în n u m e le
lo c u ito r ilo r s a lu lu i, a fă c u t p ro p u n e ­
re a ca la S u b ce ta te să fie in tro d u s
cu re n tu l e le ctric. P ro p u n ere a a fost
d is cu ta tă şi a p o i a p rob a tă . In sat
s-a a lcă tu it un c o m ite t de cetă ţen i
p e n tru e le c tr ific a r e d in ca re fa c p a r­
te Io n e l C re ţii, lo a n P ă h i, Ş tefa n
G ro z a şi N ic o la e C ră ciu n . După
c île v a lu n i, c e tă ţe n ii au strin s d in
c o n t, ’ In iţia v o lu n ta ră p este 00.000 le i
în v e d e re a lu c ră rilo r ce tre b u ia u în ­
tre p rin se .
T h c c p u tu l lu n ii m a rtie . In sat au
sosit c îţiv a te h n ic ie n i, au fă c u t
m ă s u ră 'o r i, şi an p leca t. l a h u fin
tim p d u p ă a ceea a sosit în sat o
e ch ip ă d e e le c tric ie n i a l.R .E .H . D e ­
va. V estea a tre cu t d in casă in ca ­
să. stâ rn in d b u c u ria c o le c tiv iş tilo r.
In tr-n d u m in ic ă m e m b rii c o m ite ­
tu lu i de e le c trific a re Io n e l C re ţii,
N ic o la e C ră ciu n . Ş tefa n G ro za , loa n
B ă lo i şi a lţi c îţiv a an tre cu t, în zo ri,
p e la ca sele o a m e n ilo r şi i-a ii m o ­
b iliz a t la m u n că p a trio tic ă . In acea
z i ce le 120 fa m ilii d in sat au c u ­
ră ţa t de s ă lcii şi a rţa ri te ren u l pes­
elec-te c a r e u r m a să t r e a c ă r e ţ e a u a
Cum irtstruim şi educăm tineretul şcolar
Prin eforturi colective,
spre rezultate tot mai bune
priveşte ajutorarea elevilor ră­
maşi in urmă la învăţătură. Deşi
conducerea şcolii şi biroul orga­
nizaţiei dc bază au cunoscut acest
lucru, n-au luat măsurile nece­
sare pentru organizarea orelor de
meditaţii şi consultaţii, pentru în­
tărirea legăturii dintre şcoală şi
familie în vederea formării de­
prinderii de muncă continuă la
elevi. De asemenea, în şcoală s-a
manifestat şi tendinţa de a $c
învăţa în salt. Elevi ca Pîşnenco
Petru clasa Xl-a, Porcar Vio­
rica şi Cloamba Mircea clasa
X-a, Florea Septimiu clasa
IX-a B şi alţii, nefiind suficient
controlaţi, au venit perioade
întregi nepregătiţi la lecţii.
Tovarăşii diriginţi, cit şi or­
ganizaţia U.T.M., nu au luat
la timp măsurile corespunzătoa­
re împotriva acestei tendinţe ca
şi a altora cum sînt abaterile de
la disciplină, neatenţia în timpul
orelor, superficialitatea etc.
In perioada parcursă piuă acum,
biroul organizaţiei de bază nu
s-a preocupat în suficientă mă­
sură de îndrumarea organizaţiei
U.T.M. pentru ca activitatea a-
eesteia să fie îndreptată în mod
deosebit spre îmbunătăţirea si-
tuaiiei la învăţătură şi întărirea
disciplinei şcolare.
Pînă la încheierea anului şco­
lar a mai rămas puţin timp. Pen­
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2593
maanagiMB««wwaBrrmf
A ngajam ent
îndeplinit
La începutul lunii aprilie, se-
micocsarii din Călan s-au an­
seama de acest lucru, numeroase g f :¦ \ ;V , gajat să producă peste planul lu­
gospodării colective dintre care nii respective 500 tone semicocs
amintim' pe cele din Geoagiu, SîiSIv ¦ \ ?Í1É : ri 1 de bună calitate. Pentru aceasta
Balomir, Orăştie, Bobîlna şi al­ ei şi-au propus să aplice în pro­
tele, au contractat cu U.R.C.C. «L!i gJ. i g 'i-- .......' *Vi " I cesul de producţie măsuri tehni­
Orăştie 75— 80 la sută din pro­ ce şi organizatorice care sa con­
ducţia totală de legume. M- - .i ducă la sporirea productivităţii
In raionul Orăştie sînt însă şi i Ü muncii.
gospodării colective, ca de pildă Procedînd astfel şi desfăşurînd
cele din Şibot, Vinerea, Băcăinţi, m m im ă
Aurel Vlaicu şi altele, care nu au o întrecere socialistă însufleţită
contractat nici măcar jumătate iP fii între schimburi şi baterii, ei au
din producţia de legume. reuşit ca numai pînă la 22 apri­
mm ,/v lie să producă peste plan 878 to­
O asemenea situaţie este în ne semicocs. Tot în aceeaşi pe­
defavoarea lor. In primul rînd P c n lr u a s ig u ra re a n e c e s a ru lu i d c răsad, la G .A .S . d in B irc e a , s e c ţia rioadă au realizat o economie la
pentru faptul că din cauza lipsei preţul de cost operativ de peste
mijloacelor de transport şi a D e v a . s -tiu în s ă m în ţa t cu d if e r it e le g u m e 2.501 m .p . d e ră s a d n iţe . 119.000 lei.
braţelor de muncă care vor tre­
bui să fie ocupate în campania S pectacol I N F O T O G R A F I E : U n g ru p de m u n c ito a re p liv in d în ră s a d n iţe . O contribuţie însemnată la ob­
de recoltare, legumele nu vor ţinerea acestor remarcabile suc­
putea fi valorificate în stare cu „R ap so d ia cese au adus-o încălzitorii de
proaspătă. Apoi, neavînd recol­ cuptoare Ioan Pricop, Ioan Cin-
tate zilnic cantităţi corespunză­ b ăn ăţean ă“ droiu, Simion Ciobanu şi Romu-
toare dc legume, chiar dacă se lus Hordescu, lăcătuşii Nicolae
asigură mijloacele de transport In cadrul turneului pe care-1 între­ Pis, Gheorghe Naum, Dumitru
necesare, acestea vor fi folosite prinde în regiunea noastră, Ansam­ Tăroi, Constantin Tat, Ioan Ţir-
în mod neraţional. De aici rezul­ blul sîrb de stat de cîntece şl jocuri lea şi operatorul Ioan Sbuchea.
tă necesitatea unei răspunderi populare din Timişoara a prezentat
mai mari din partea conducerilor la Simeria spectacolul muzical inti- E. RUSAN
unităţilor agricole faţă de con­ tulat „Rapsodia bănăţeană". Au plă­ corespondentă
tractarea unor cantităţi sporite cut îndeosebi formaţiile corale, dc
de legume cu statul. Această ac­ dansilri populare şi orchestra de Prim ele întreceri ale spartachiadei
ţiune trebuie să stea, de aseme­ lamburaşi.
O dată cu primele zile ale primă­ 80 ra. plat tete : Elena Bauer ; 100 m. tea de care sa bucură In oraşu. Al­
nea, şi în atentia U.R.C.C. Orăştie Spectatorii, care au umplut piuă la ba Iulia diferitele discipline sportive,
refuz sala clubului muncitoresc „Fi­ verii terenurile de sport cunosc o vie plat băieţi: Vilmoş Katona ; lungime cit şi faptul că în rindul tineretului
(preşedinte Gh. Jiboteanu). Fap­ limon Sirbu“, au aplaudat cu căl­ sînt multe elemente de perspectivă.
dură măiestria interpreţilor timişo­ animaţie. Sute şi mii de tineri iau tete: Aurelia Jindiceanu; 1.000 m.
tul că U.R.C.C. şi-a realizat şi reni. Iată primii clasaţi la probele des­
startul intr-una din cele mai largi plat băieţi: Ioan Florinca ¦, 800 m. făşurate :
depăşit planul de contractări nu IORDACHE PRICOP
corespondenl competiţii sportive da masă, sparta- plat băieţi: Dorel Mihai. Fete : 60 m. plat — Maria Pogan ;
trebuie să-i mulţumească pe to­ 80 m. plat — Rafila Schiau ; 100 m.
chiada de vară a tinerelului. Zilele In acelaşi timp s-au disputat citeva plat — Ana Fleşer; 400 m. plat —
varăşii de la U.R.C.C. In raion Maria Pogan ; 500 ni. plat — Cornelia
trecute în multe din oraşele şi satele meciuri de volei şi fotbal. La volei Gligor; 600 m. plat — Elena Copoi ;
există posibilităţi pentru ca pla­ lungime — Ana Fleşer înălţime —¦
regiunii a avut loc deschiderea festi­ s-au îjilîlnil în primul meci echipa Cornelia Gligor.
nul să fie simţitor depăşit, asigu-
va a spartachiadei de vară a tinere­ şcolii profesionale cu a şcolii tehnice. Băieţi: 60 m. plat — Mihai Popa ;
rîndu-se astfel cantităţi îndestu­ 80 m. plat — Iosif Radul!; 100 m.
tului şi primele întreceri sportive în Vicloria a revenit echipei şcolii pro­ plat — Marcel Lazăr 600 m. plat —
lătoare de legume proaspete, de Mihai P o p a 800 m. plai — Anton
cadrul acesteia. Iată citevq relatări fesionale cu scorul de 3—1. Apoi Szabo; 1.000 m. plat — Nicolae Su-
bună calitate şi din sortimente fone; înălţime — Nicolae Haţepan ;
lungime — Mircea Munteanu ; ciclism
variate necesare pentru buna categoria l-a — Eugen' Tudoran si
categoria a Il-a L?.on Tudor.
aprovizionare a oraşelor şi cen­
La fotbal s-au disputat două întil-
trelor muncitoreşti. niri: Şcoala medie „f loria, Cloşca şi
Crişan" — Şcoala nr. 1 scor 1---0;
N. TÎRCOB Ştiinţa — Metalul 3 - 1 .
în legătură cu desfăşurarpa întrece­ s-au întî'lnit echipele Metalurgistul La gimnastică s-a prezentat un an­
samblu format din elevii şcolii ele­
rilor : cu şcoala profesională. La capătul mentare de 8 ani nr. 2 şi elevii ciclu­
lui II al Şcolii medii .,Floria, Cloş­
LA CUGIR unei dispute dirze victoria a revenit ca şi Crişan“.
( Metalurgistului cu scorul de 3—2.
Deschiderea festivă a spartachiadei ADAM DRAGO!
tric ă . In a lta d u m in ic ă e i au săpat FJ e - a b i a s e t e r m i n a s e z i u a de de vară a tineretului la Cugir a fost La fotbal s-au întîlnit echipele sec­ corespondent
prilej de mare sărbătoare sportivă. torului Lanţ şi Mecanică I. Scor fi­
Circa 3.500 oameni ai muncii din lo­ na) 3—1 pentru sectorul Lanţ. ic e
calitate ari linut să asiste la deschi­
d e p u ta ţii E lis a b e la F a u r, T u d o r P e - tu l I lie G ro z a sosi re p e d e acasă. derea festivă. Pe stadionul frumos întrecerile au fost urmările cu in­ cătofii de la Ardeleana au reuşit să
te r, M a ria T o n ce a , o a m e n ii au m u n ­ împodobit au apărut circa 360 spor­ teres şi răsplătite cu aplauze de spec­ cîşlige cu 4.664 popice doborite la
c it cu tra g e re d c in im ă , ş tiin d că N u p ă re a o s te n it deşi a lerg a se m u lt. tivi în sunetele fanfarei şcolii pro­ tatori. 4.562 popice doborite.
p rin aceasta lu cra re a v a ţ i m a i fesionale. După cuvînlu] de deschi­
re p e d e te rm in a tă . C u to ţii sîn t d o r - li ardea de vorbă. IOAN CRISTEA Cele mai bune rezultate le-au ob­
n ic i ca în ca sele lo r să se a p rin d ă corespondent ţinut jucătorii Doncă (818 p.d.) şi
c it m a i rep ed e b e cu l e le ctric. Sasu (802 p.d.) de la Ardeleana, Deo-
—¦ ,S â n z ia n a f ă ş i t u c e v a d e m în '- dere au urmat apoi primele între­ LA ALBA IULIA bald (797 p.d.) de la Voinţa.
ceri sportive. Iată şi rezultatele în­ I CORNEL SAPTA
registrate : corespondent
ca re că m i-i foa m e, se adresă el Stadionul „Dacia“ dm oraşul Alba
00 m. plat fete: locul I Emilia Mi- Iulia a cunoscut animaţia marilor în­
s o ţie i, ca re -ş i fă cea d e lu c ru pe M i; 00 m. plat băieţi: Cornel Rusii ; treceri sportive. Peste 4.000 de tineri
s-au aliniat la startul întrecerilor de
A p o i au sosit s tîlp ii p e n tru sus­ lin g ă sobă. A p o i se tr în ti p e pat şi
ţin e re a fir e lo r . P r im ii ca re s-a u dus cu m îin ile sub cea fă stătea n e m iş ­
cu a t e la je le g o s p o d ă r ie i c o le c t iv e sa cat, în gâ n d u ra t. In t r -o v re m e , p a rcă I tir, popice, gimnastică, ciclism, atle-
tra n s p o rte s tîlp ii au fo st V a s ile F i- D e l a c o n r r s i a r e g i o n a l ă ! lism şi fotbal. Numai la probele atle­
lip , I z id o r B ă ra n , Io n P e tr o ic s c u şi c o n tin u în d u -ş i fir u l g în d u rilo r, spu­ d e fotb a l tic s-au prezentat peste 600 sportivi,
se : întrecerile au demonstrat popularita­
Io n D ă n cscu . In tr -o s in g u ră zi e i au
.— Ce, f r u m o s o s ă f i e ! D i n c o l o
tra n s p o rta t şi d e p o z ita t to ţi s tîlp ii. ¦ Comisia regională de fotbal ana-
iizind incidentele petrecute la me­
In a ltă si, i-a u d us p e tra seu . in c e a la ltă casă o să p u n e m o la m ­ ciul de fotbal Aurul Brad — C.F.R.
Teiuş disputat in ziua de 14 apri­
E n tu z ia s m u l lo c u ito r ilo r i-a ..m o ­ p ă d e n o p tie ră , ca la oraş. S ă a ib ă lie 1903, în'cadrul campionatului re­ op
gional, a hotărît următoarele:
lip s it'1 şi p e e le c tric ie n i. Ş i ei lu ­ Arena de popice a asociaţiei spor­
1. Meciul de fctbal Aurul Brad tive „Ardeleana" din Alba Iulia a
M ă r iţi u n d e c ili c în d v in e d c la — C.F.R. Teiuş se rejoacă în loiali­ găzduit de curind înlilnirea dintre
tate pe teren neutru, la Deva, in echipele Ardeleana şi Voinţa, am­
crează m ai cu spor. P en tru a te r­ ziua de 8 mai 1063, ora 10,30; bele din localitate. Medul s-a dis­
putat in cadru] campionatului re­
m in a c it m a i re p e d e lu c ra re a s-a u ş coa lă . Să v e z i c e -o să se b u cu re 2. Jocul va fi condus de o brigadă publican de popice pe echipe mas­
de arbitri desemnată de colegiul re­ culine.
re p a rtiza t p e c a te g o rii de lu cră ri. şi C o rn e l c în d o v e n i d e la ş coa lă gional de arbitri. ,
La capătul unei întreceri dirze, ju-
M ih a i S ch orsten . ş e fu l e ch ip e i, a re ­ d e la T im iş o a ra . O să ne c u m p ă ­
p a rtiza t p e lin g ă D o ţiu P e tru , D u ­
ră m şi u n aparat, de ra d io . V o m
m itru C ă ta n ă şi F rie d ric h K estn er c u m p ă ra şi o m aşin ă d e s p ă la t r u ­
pe c e ila lţi lu c ră to ri cu o c a lifica re
m a i m ică . T re a b a m erg ea b in e şi fe. să nu le m a i m u n ce ş ti o tita . C ă
tin e rii e le c tric ie n i erau to t m a i în ­ d oa r avem de unde.
d r ă g iţi d e o a m e n ii d in sat. In tr -u n A p o i tă cu d in nou . In m in te a lu i
tim p r e la tiv s cu rt e i au planta t, to ţi îşi fă cea u lo c fe l de fe l d c g h i­
7s t i l p i i i n s a t, a u r i d i c a i s tilp i p e n ­ —d ă r i . „ C e f r u m o s v a f i “ îşi re ­ Peíameculturale De la corespondenţii voluntari
tr u re ţea u a de în a ltă te n s iu n e ce JVp e t a m e r e u p e n t r u s in e .eva stâ -sa
v in e d in s p re sa tu l B u ciu m , s -a îl p riv e a J ă ciilă ,^ d a r cu o s a tisfa c­
m on ta t s ep a ra toru l d e cu ren t. Pe ţie p e ca re cu g re u ş i-o p u te a as­ VIZIONAREA ÎN COLECTIV deplasat la Alba Iulia unde au vi­ U.T.M. pe tema „Norm e de teh­
fi“ zionat filmul. nică a securităţii muncii". Cei
s tîlp ii r id ic a ţi s-a u m o n ta t co n s o le le ., ,c u n d e . I n t r - a d e v ă r c e b i n e v a A FILM U LU I „LU P E N I 29" cinci participanţi la concurs s-au
şi s-a u în tin s fire le . A Cum e i lu ­ — îşi zise şi ca îil g in d . Interesul deosebit manifestat dovedit temeinic pregătiţi, dînd
crea ză la reţea u a de în a ltă te n s iu ­ La propunerea a numeroşi lu­ din partea lucrătorilor exploată­ răspunsuri bine documentate.
ne. B ă ie ţii „ tra g ta re “ . D o re s c ca la crători de la E. M. Zlatna, comi­ rii pentru această acţiune, discu­ Aşa se face că după epuizarea în­
15 m a i să te r m in e in te g r a l re ţe a u a tetul sindicatului, în colaborare ţiile purtate pe marginea remar­ trebărilor juriul a trebuit să ape­
e x te rio a ră . N u v o r să d e z m in tă în ­ cu conducerea exploatării, a or­ cabilei creaţii a cinematografiei leze la întrebările de baraj, deoa­
L a fe l d e b u cu ro ş i sîn t şi c e ila lţi ganizat duminică vizionarea în romîneşti, au demonstrat aprecie­ rece toţi concurenţii au întrunit
colectiv a filmului artistic ro- rea de care s-a bucurat filmul în acelaşi număr de puncte. După
c o le c tiv iş ti. In g in d fie c a re îşi fa ce raidurile muncitorilor. răspunsurile date la aceste între­
mînesc „Lupeni 29". In acest scop bări, pe primele locuri s-au situat
p la n u ri. D oresc cu to ţii să-şi în fr u ­ TITUS ANDRONE tinerii Nicodim Bocşa, Iosif Bor­
peste 100 de muncitori, tehnicieni PETRU GOŢIA za şi Vasile Danciu II.
m u seţeze v ia ţa , să o facă m ai u-
şoara. şi ingineri cu familiile lor s-au CONCURS „CINE ŞTIE, Pentru răspunsurile bune date,
cre d e re a c o le c tiv iş tilo r d in Sub- A. OARGÂ concurenţilor le-au fost acordate
ceta tc. familie. Tovarăşi profesori ca CÎŞTIGÂ" premii în obiecte, în valoare de
Berindei Nicolae, Scorţa Zoe, peste 500 lei.
Breazu loan, Păcurarii Eleonora Zilele trecute, tinerii de la F.C.
şi alţii fac în prezent dese vi­ Orăştie au luat parte la un in­ IOAN BEŞTELEIE
zite la domiciliul elevilor, îndru- teresant concurs „Cine ştie, cîş-
mîndu-i cum să muncească inde­ tigă", organizat de comitetul
pendent, cum să-şi organizeze
timpul de studiu etc. De aseme­
nea, s-au ţinut consfătuiri cu
tru ca în această perioadă pro­ nizaţiei U.T.M. şi dc pionieri să părinţii elevilor din toate cla­ ™ t' ''
cesul instructiv-educativ să se dezbată in adunările generale sele, consfătuiri în care dirigin- m
îmbunătăţească, biroul organi­ teme legate de viaţa clasei, de Iii au analizat situaţia la învă­ ÉfÜ B
zaţiei de bază a luat o serie de situaţia la învăţătură şi discipli­ ţătură şi au dat părinţilor indi­
măsuri. Astfel, împreună cu con- nă, cauzele care au făcut ca unii caţii în. vederea ajutorului ce H
elevi să obţină note mici evitînd trebuie acordat elevilor.
ducerea şcolii va urmări îndea­ paralelismul tematic în dezbate­ C e tă ţe n ii o ra ş u lu i V u lc a n p a r tic ip ă în n u m ă r to t m a i m a re la g osp o*
proape calitatea lecţiilor predate, rea unor probleme. In cadrul şe­ Rezultatele eforturilor comune d ă rire a şi în fru m u s e ţa re a o ra ş u lu i lo r.
felul cum acestea sînt legate de dinţelor de birou vom analiza pentru continua îmbunătăţire a
activitatea practică. De asemenea, periodic situaţia la învăţătură, procesului instructiv-educativ se I N F O T O G R A F I E : U n g r u p d e g o s p o d in e d in V u lc a n , lo c a ta r e ale,
biroul organizaţiei de bază se va punîncl un accent deosebit pe fac deja simţite. In şcoală există b lo c u lu i G S , a j n e n a j î n d r o n d o u r i l e d e f j p r î ’d i n f a ţ a b l o c u l u i ,
interesa îndeaproape de felul pregătirea elevilor din clasele a în prezent o preocupare mai mare
cum se desfăşoară orele de con­ Vil-a şi a Xl-a care au în faţă pentru învăţătură. Numeroşi ele­
sultaţii şi meditaţii pe grupe de examenele dc absolvire şi matu­ vi, printre care Aurelia Tîrziu,
elevi, eficienţa acestor ore, mai ritate. Pe baza concluziilor aces­ Georgela Vinţan, Lia Fleşer cla­
ales la fizică, chimic, matema­ tor analize se vor lua măsuri sa VUI-a B, Maria Oprea clasa
tică, limba şi literatura romînă operative, eficace. IX-a A, Livia Petraş şi Petru
şi va insista asupra formării la Guş clasa Xl-a şi mulţi alţii,
aceştia a deprinderilor de mun­ In urma analizei făcute în adu­ pregătindu-se temeinic, au ob­
că independentă. In perioada narea deschisă a organizaţiei de ţinut numai note bune şi
care urmează, biroul organiza­ partid, a recomandărilor făcute foarte bune. Atmosfera de
ţiei de partid va acorda mai mul­ cu acest prilej în activitatea ca­ studiu, opinia colectivă for­
tă atenţie legăturii dintre familie drelor didactice de la şcoala mată împotriva abaterilor de la
şi şcoală în vederea formării unui noastră s-a simţit o îmbunătăţire. disciplină, eforturile cadrelor di­
regim zilnic al elevului, prielnic Se observă, de pildă, o mai mare dactice, activitatea desfăşurată
învăţăturii, recomandînd să se preocupare pentru predarea unor de conducerea şcolii, de organi­
evite supraîncărcarea cu alte în­ lecţii de calitate, bine documen­ zaţia U.T.M. în vederea îmbună­
datoriri. Biroul organizaţiei dc tate, o mai atentă grijă faţă dc tăţirii situaţiei la învăţătură şi
partid a recomandat apoi orga- gradul de însuşire a cunoştinţe­ a disciplinei. ne dau convingerea
lor elevilor. Insuşindu-şi critica, că măsurile adoptate de comunişti
numeroase cadre didactice cum vor fi traduse în viaţă, că între­
sînt tovarăşii Nesmtu Eva, Brea- gul colectiv de cadre didactice şi
zu Lucia, Szabo Carol şi alţii au elevii şcolii noastre vor reuşi să
încheie cu succes acest an de în-
organizat ore de consultaţii şi văţămînt.
meditaţii cu elevii rămaşi în Prof. IOAN DIMITRIU
secretarul organizaţiei de bază
urmă la învăţătură. S-a îmbună­
Şcoala medie — Zlatna
tăţit şi legătura dintre şcoală şi