Page 92 - 1963-04
P. 92
PAG. A 3RUM UI SOCfÂLISMULUÎ Nr. 2595
U L T IM E L E STlftl * ULTIMALE ŞTIRI * ULTIMELE STIR! * U LTIM ELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI Plan pentru pregătirea cadrelor
de muncitori calificaţi în Cuba
H A V A N A 26 '(A g e rp re s ), de p re g ă tire a fo rţe lo r d e m uncă,
C u b a re v o lu ţio n a ră m e rg e cu succes P o t r i v i t a c e s t u i p l a n , î n 1 9 6 3 -1 9 6 4 st
p e ca lea d e z v o ltă rii e c o n o m ie i socia
lis te . In în tre a g a (a ră se con s tru ie s c p re v e d e p re g ă tit ea a 28.000 d e m u n
c ito ri ca lifica ţi p en tru d ife rite ra m u ri
n o i u z in e ş i fa b ric i, p e n tru c a re in a le in d u s trie i.
c u rîn d va f i n e v o ie d c u n m a re n u F o rm a p rin c ip a lă de p re g ă tire a
m ă r de m u n c ito ri c a lific a ţi. P e n tru c a d re lo r d e m u n c ito ri v o r d e v e n i şco
a re z o lv a această p ro b le m ă g u v e rn u l
înl i l e p o p u l a r e . D e p e a c u m î n v a ţ ă
re v o lu ţio n a r a l C u b ei fa ce m a ri e fo r a ceste ş c o li p este 5.500 d e e le v i.
Convorbire între O scrisoare a iui Julian Grimau adresată Apelul electoral al P. G. Italian tu ri în ved erea a cce le ră rii p re g ă tirii In s titu ţiile de în v ă ţă m in t v o r p re
$1. S. Hruşciov soţiei sale înainte de a f i executat c a d re lo r necesare. g ă ti cad re p en tru m u lte în tre p rin d e ri
ROMA 26 (Agerpres). monopolului politic al partidului de-
In p rezen t, M in is te ru l In d u s trie i a l îrtd i n ( a r ă , a t î t î n f u n c ţ i u n e , c i t ş i
C u b e i a e la b o ra t u n p la n p re lim in a r
con s tru cţie ,
si Âvereii Harriman PARIS 26 (Agcrpres). — Scrisoarea a fost scrisă în închisoa In legătură cu împlinirea a 18 mocrat-creştin şi politica de cola O nouă criză înfre fările
Agenţia L’Union Française D’Infor rea din Madrid cu puţin înainte de ani de la răscoala naţională din Ita borare a tuturor forţelor democra
MOSCOVA 26 (Agerpres). — mation a difuzat textul scrisorii lui executarea patriotului spaniol. lia împotriva tiraniei fasciste. Parti tice fără nici o discriminare, între
La 26 aprilie N. S. Hruşciov, pre Julian Grimau către soţia lui, Angela. dul Comunist Italian a adresat la subordonarea naţiunii intereselor im
şedintele Consiliului de Miniştri al 25 aprilie prin ziarul „Unita“ un a- perialismului şi politica păcii şi prie Piefei comune şi S. U. Ä,
U.R.S.S., l-a primit la Kremlin pe „ D r a g ă Â n g e l i t a , s c r ie G r i m a u . P in ii a s tă z i e u a m p r i m i t t r e i s c r is o r i, pel către alegătorii care vor partl- teniei cu popoarele din întreaga
Averell Harriman, secretar de stat eipa la alegerile generale din 28 lume.
adjunct al S.U.A., la cererea aces 7 şiu l t i m a d a t î n d d i n aprilie. Apelul este intitulat „A vo
tuia. A. Harriman a remis lui N. S. a p rilie . S cris o r ile fe te lo r îm i s în t fo a rte d ra g i ta pentru partidul eomunist înseam P. C. Italian cere în apelul său ficial tn şedinţă de reprezentantul
Hruşciov un mesaj din partea Iul nă a vota pentru anitate şi elibe ca „Italia să promoveze o politică Olandei, Hijzen, delegatul american
J. Kennedy, preşedintele S.U.A., in îşim i - a u p r o d u s o d e o s e b i t ă s a t i s f a c ţ i e . S î n t b u c u r o s c ă e l e p e tre c a tit de rare“. externă îndreptată spre slăbirea în GENEVA 26 (Agerpres). la actualele tratative, subsecretarul
problema situaţiei din Laos. După cordării şi dezarmare, spre renun de stat adjunct, Blumenthal, a răs
aceasta, intre N. S. Hruşciov şi A. b in e v a ca n fa f i se o b ifn u ie s c c u v ia ta în . c o le c tiv . S p u n e -le c ă s în t fo a rte „Poporal Italian, se spune In apel, ţarea la arma atomică şi spre neu Agenţiile occidentale de presă puns „cu brutalitate“, cum scrie a-
Harriman a avut loc o convorbire trebuie să aleagă între politica con tralitate“. relatează că în momentul de faţă genţia Associated Press, că S.U.A.
pe aceeaşi temă. m u ltu m ît d e e le , le îm b ră ţiş e z c ă id u ro s f i le v o i s crie în cu rîn d . servatorismului si progresul so a izbucnit o nouă eriză în relaţiile nu sînt de acord.
Agenţia TASS precizează că cial, Intre dominaţia marilor mono Partidul Comunist subliniază nece dintre ţările Pieţei comune şi State
N, S. Hruşciov, preşedintele Con In ceea ce m ă p rive ş te , tre b u ie s ă -fi spun c ă m ă s im t m a i b in e. M ă sitatea colaborării tuturor forţelor oa le Unite. Este vorba de data aceasta Discuţiile continuă tn momentul
siliului de Miniştri al U.R.S.S., şi poluri şi adevărata participare a menilor muncii în lupta pentru În de tratativele preliminare în vede de faţă, după sum subliniază Asso
J. Kennedy, preşedintele S.U.A., rea p lim b p r in cu rte a în c h is o rii, ceea ce îm i p e rm ite să re s p ir a e ru l cu ra t f i deplinirea programului transformări rea pregătii ii aşa-numitelor „nego ciated Press, in atmosfera de „ceartă
firmă că cele două guverne spri maselor de oameni ai muncii la con lor democratice, economice şi so cieri Kennedy“ anunţate încă mai gravă“.
jină întru totul acordurile de la să fa c m a i m u lte m iş c ă rii A cea s ta n u -m i este în să s u fic ie n t, c re d însă, ciale. de mult şi prin care S.U.A. urmă-
Geneva în problema laoţiană, asupra ducerea statului, între continuarea resa ca, în schimbul unor reduceri Pe dc altă parte, Statele Unite
căreia la Viena a avut loc între că îm i va a ju ta m u lt... în tarifele lor vamale, să obţină de- au reluat presiunile asupra Pieţei
N. S. Hruşciov şi J. Kennedy, un buşeuri sporite atît tn ţările Pieţei comune pentru a sili organele con
schimb de păreri şi a fost realizată C în d s e n tin ţa v a f i d a tă a m s ă -fi a n u n ţ re z u lta tu l. T e ro g să f i i l i comune, cît şi în general în ţările ducătoare ale acestei organizaţii să
o înţelegere. membre ale organismului economic- acepte punctul de vedere american.'
La convorbire au fost de faţă n iş tită şi să n u te s p e rii. E u aştep t s e n tin fa lin iş tit, a ltfe l n ic i n u se p oa te. occidental G.A.T.T. (Acordul gene Agenţiile de presă americane fao
A. A. Gromîko, ministrul afacerilor ral de tarife şl plăţi). In aceste tra astfel multă publicitate unor co
externe al U.R.S.S., şi S. G. Lapin, D in p u n c t d e V e d e re f iz ic m ă s im t m a i b in e şi v o i p u te a să m ă a p ă r tative, relatează agenţia Associated mentarii sau declaraţii din care reie
locţiitor al ministrului afacerilor ex Press citind surse, din Europa occi se că Piaţa comună este privită „cui
terne al U.R.S.S. A. Harriman era aşa cu m tre b u ie. F e te lo r să nu le sp u i n im ic . E le m a i au tim p să a fle. dentală, „S.U.A. şi ţările Pieţei co neîncredere" chiar de către spriji
mune au avut o ciocnire serioasă“. nitorii ei de plnă acum din lumea
L a s ă -le d e oca m d a tă să se jo a c e şi să f ie fe r ic ite . Ţările Pieţei comune, relatează a- politică şi economică occidentală;
gentla, au cerut ca Statele Unite să De altfel, însuşi vicepreşedintele Pieţei
A s tă z i îm i v o i v e d e a fra te le ş i-l v o i îm b ră ţiş a P e n tru v o i, aşa cu m reducă mai mult tarifele vamale comune, olandezul Mansholt, a fă
proprii „pentru a elimina barierele cut recent o declaraţie la Londra
m -a fi ru ga t. E l v a f i fo a rte bucuros. Lucrările sesiunii Comisiei Economice vamale pe care le constituie în mo in care recunoaşte că „s-ar putea
O. N. U. pentru Europa ca Piaţa comună să nu mai poată
îm b ră ţiş e z p e to a te ru d e le Şi le m u lţu m e s c p e n tru a ju to ru l lo r. mentul de faţă tarifele protecţionis- supravetui dacă viitoarele tratative
cu S’.U.A. vor da greş...“;
T e săru t p e tin e f i p e c o p ii m u lt, m u lt d e to t, . te americane extrem de ridicate“.
V ă iu b e s c f o a r.t..e....m. . ||uMlt||.| | ........ * . 'o -.•>- JULIAN* In faţa acestor cereri, prezentate o-
O notă a guvernului sovietic adresată GENEVA 26 (Agerpres). — Delegatul sovietic a demascat mă
guvernului Marii Britanii In continuarea lucrărilor celei de-a surile discriminatorii pe care le pro
XVIII-a Sesiuni a Comisiei Economice movează S.U.A. şi celelalte ţări capi
MOSCOVA 26 (Ageipres). — sud-vietnameze. Cu acest prilej, se O.N.U. pentru Europa a Început dis taliste în domeniul comerţului exterior
Intr-o notă a Ministerului Afacerl- subliniază că, potrivit informaţiilor cutarea punctului patru privitor la cu ţările socialiste şi pe oare C.E.O.E.
.or Exierne al U.R.S.S., înraînată re de care dispune guvernul sovietic, activitatea comisiei. le trece cu vederea. In legătură cu
cent ambasadorului Marii Britanii la Comisia internaţională de suprave Delegaţii S.U.A., Angliei, Germaniei aceasta, delegaţia sovietică a prezen
Moscova, Humphrey Trevdyan, gu ghere şi control nu a început nici în occidentale şi ai altor tari occiden tat comisiei un memorandum în pro
vernul sovietic a arătat din nou că prezent anchetarea acestor fapte. tale care au luat cuvîntul pe margi blema acţiunilor S.U.A. care împie
este necesară cercetarea urgentă de nea celui de-al treilea punct de pe dică dezvoltarea comerţului şi încalcă
După cum rezultă din relatările a- ordin aa de zi — activitatea comite libertatea navigaţiei navelor comer
către Comisia internaţională de su genţiilor telegrafice, folosirea sub telor tehnice ale comisiei — au cău ciale.
tat in fel şi chip să limiteze sfera de
însoţit de F. D. Kohler, ambasado praveghere şi control din Vietnam a stanţelor chimice toxice împotriva activitate a organelor auxiliare ale S.U.A. Guverna
rul S.U.A. în U.R.S.S., de consilierii cazurilor de folosire a substanţelor populaţiei din Vietnamul de sud' con comisiei, să reducă sarcinile lor la torul miliarda!
M. Forrestal şi W. Sullivan. chimice toxice împotriva populaţiei tinuă. simpla studiere a problemelor pur Nelson Rockefel-
economice. Discursurile lor s-au ca ler a aprobat spo
Tratativele persfry desarmare In notă se aminteşte că guvernul racterizat prin dorinţa de a sublinia rirea taxelor la
sovietic a maâ atras atenţia părţii en „lipsa unor motive serioase" de ne colegiile şl Institu
de !a Geneva gleze asupra mesajului ministrului linişte în legătură cu situaţia comer tele superioare de
afacerilor externe al R.D. Vietnam ţului dintre ţările socialiste şi cele învăţămint din
GENEVA 26 (Agerpres). — state, argumente folosite de ei drept din 22 februarie, adresat coopreşe- capitaliste. statul Albany şi Iranul eşfe nemulţumit
La 26 aprilie, participanţii la Corni bază pentru respingerea măsurilor ra dinţilor Conferinţei de la Geneva din din oraşul New
tetul celor 18 state pentru dezar dicale în vederea dezarmării, pa oare anul 1954. Acţiunile S.U.A, şi ale au La şedinţa din 25 aprilie, pe margi York. Faptul aces
mare au continuat discutarea măsu le propun Uniunea Sovietică şi cele torităţilor Vietnamului de sud nu nu nea punctului patru a luat cuvîntul M. ta a stîrnit mînla
iilor concreta care contribuie îa des lalte ţări socialiste. El a subliniat că mai că sînt contrare spiritului şi li- A. Menşikov, şeful delegaţiei U.R.S.S. a mii de tineri
tinderea încordării Internaţionale şi tocmai puterile occidentale continuă terii acordurilor da la Geneva, dar şcolari şi studenţi
la rezolvarea problemei dezarmării să refuze cu încăpăţânare. înlăturarea încalcă şi cele mai elementare nor Comisia n-a depus eforturi destul tare nu sînt In
generale şi totale. La discuţii au luat cauzelor încordării internaţionale şi me ale dreptului internaţional şi ale de consecvente, a spus reprezentan măsură să plă
parte reprezentanţii Italiei, Cehoslo neîncrederii, conţinuînd cursa febrilă umanităţii, atrăgînd, de asemenea, a- tul sovietic, pentru înlăturarea ob tească sume atît
vaciei, S.U.A., Indiei, Uniunii Sovie a înarmării nucleare şi înfăptuind pla gravarea continuă a situaţiei din Viet stacolelor create artificial în calea de mari.
tice, Angliei şi Poloniei. nuri de răspândire a armei nuri sare. namul de sud şi din întreaga regiune lărgirii comerţului european şi a co
Reprezentanţii ţărilor occidentale a Asiei de sud-est. laborării tehnioo-ştiinţifice în do IN FOTO: O
au apărat în fel şi chip vechile lor Delegatul Uniunii Sovietice, S. Ţa- menii care au o însemnătate primor demonstraţie a stu
poziţii. Delegatul S.U.A., Ch. Steile, a rapkin, a exprimat deziluzia profundă Guvernul Marii Britanii însă nu a dială pentru dezvoltarea economiei denţilor din New
încercat 6ă prazinte ca cea mai con si îngrijorarea delegaţiei sovietice în dat piuă acum nici un răspuns la contemporane. York în faţa reşe
structivă propunere aşa-zisul plan de legătură cu activitatea. Comitetului acest mesaj. Partea engleză a decla dinţei guvernato
micşorare a riscului unui război din celor 18 state în toate problemele Delegaţia sovietică consideră nece rului Rockeleller.
cauza unei întâmplări, pe care S.U.A. care se află în discuţie. El a cerut rat că faptele legate de folosirea sar ca C.E.O.E. să discute cit se poate
11 maî propuseseră şi înainte. Repre reprezentanţilor puterilor occidentale de larg , hptărîrile sesiunii a XVII-a O nouă majorare a preţurilor
zentantul englez, Mason, s-a ocupat din Comitet să discute sub toate as substanţelor toxice s-ar afla în exa a Adunării Generale a O.N.U. privi
de aceeaşi problemă, sprijinindu-1 pectele situaţia care s-a creat şi să toare la convocarea conferinţei inter
se ocupe, în sfirşit, de ceea ce vor minarea Comisia! internaţionale de naţionale în problemele comerţului şi
dezvoltării, la programul economic a!
supraveghere şi control şi, de fapt, dezarmării şi la pregătirea de cadre
tehnice naţionale în ţările insuficient
s-a eschivat de îa propunerea de a dezvoltate.
adresa acesteia un mesaj comun al
coopresedintilor Conferinţei de la
Geneva din anul 1954*
De colegul său american. După cum besc atît de des în discursurile lor, în R. F. Germană şi S. U, A. de povara cheltuielilor
a declarat el, planul american este şi anume — de adevăratele tratative m ilitare impusă
bun prin faptul că este „mai modest" cu privire la măsuri efective în ve G revă ie înstiiuteie de învăfăm înt BONN 26 (Agerpres). întreprinderile industriei metalurgice de C.E.N.T.O.
deoît planul sovietic al dezarmării derea înfăptuirii dezarmării şi de alte din Germania occidentală. Erhard a
generale şi totale. măsuri care să contribuie la micşo superior din Franţa Luînd recent cuvîntul în faţa Bun- cei ut, in mod categoric, sindicatelor f
rarea primejdiei unui război racheto- destagului vest-german, Erhard, -mi să dea dovadă „de mai multă cum
Reprezentantul Cehoslovaciei, K. nuclear. PARIS 26, (Agerpres). mînt şi de cămine studenţeşti. De nistrul economiei vest-germane, a pătare" şi „de modestie“. TEHERAN 26 (Agerpres). —
Kurka. a combătut aşa-zisele „argu Profesorii şi studenţii din institu-1 asemenea, ei revendică crearea de anunţat o nouă creştere a pre Presa înniană din ultimele zile 3
mente“ ale puterilor occidentale cu Următoarea şedinţă a Comitetului lele de învăţămint superior din mai multe posturi de profesori. turilor şi a vorbit despre măsurile ? comentat pe larg apropiata şedinţă
privire la lipsa de încredere între celor 18 va avea loc luni 29 aprilie. Franţa, anunţă agenţia United Press care urmează să fie luate pentru a Comitatului militar al pactului
International, au declarat la 25 a- Agenţia relevă că poliţia a încer îngheţarea salariilor. Scăderea pro NEW YORK 26 (Agerpres). C.E.N.T.O. care va avea loc la Tehe
Conferinţa de presă a Iui Manolis Glezos prilie o grevă generală de 24 de orc cat să-i intimideze pe grevişti inter ductivităţii muncii în economia vest- Potrivit datelor ministerului Mun ran în zilele de 27 şi 28 aprilie.
în semn de protest împotriva condi zicând orice demonstraţie în faţa germană, a subliniat el, „duce la cii, costul vieţii in- Statele Unite
ATENA 26. Corespondentul această problemă $i a combătut ar ţiilor necorespunzătoare în care se Sorbonei. Cu toate acestea, la Paris creşterea preţurilor“. In cuvîntarea a crescut din nou. In martie nivelul Referindu-se la aceste păreri şî
gumentele guvernului potrivit căro desfăşoară învăţământul în Franţa. greva profesorilor şi studenţilor a sa, Erhard a exercitat o puternică preturilor la mărfurile de larg con nemulţumiri din rîndul cercurilor
Agerpres, Al. Gheorghiu, transmite: ra deţinuţii politici ar fi deţinuţi de Greviştii cer ca guvernul să spo fost totală. Cursurile universitare au presiune asupra sindicatelor, refe- sum şi al tarifelor la serviciile pu iraniene, agenţia France Presse
drept comun, Glezos a cerut guver rească investiţiile destinate construc încetat, de asemenea, o zi în centre rindu-se, cu acest prilej, la recenta blice a atins un nivel record — subliniază că ele vor forma de fapt
In cadrul unei conferinţe d e pre nului grec să ia în considerare nă ţiilor de noi localuri pentru invăţă- ca Marsilia, Toulouse, Strasbourg, acţiune pentru majorarea salariilor 196,2 la sută faţă de nivelul anilor problemele esenţiale pe care delega
zuinţa opiniei publice greceşti şi Rennes, Lyon, Dijon, Montpellier. pe care au început-o muncitorii din 1957-1959. Luna trecută s-au majorat
să care a avut Ioc la Atena la 25 internaţionale si să-i pună în liber preturile la confecţii, obiecte de uz ţia Iranului intenţionează să le pre
tate pe luptătorii din mişcarea de
aprilie, Manolis Glezos, membru al zinte la şedinţa Comitetului militar
rezistenţă deţinuţi în închisorile
Comitetului Executiv al EDA a de 'casnic şi alte mărfuri de primă ne şi apoi la cea a Comitetului ministe
greceşti din cauza convingerilor lor
clarat că în cursul călătoriei sale în cesitate. rial al pactului C.E.N.T.O.
politice. Amnisfla generală, a subli
Austria, Franţa şi Anglia s-a con Cfe~anunţărl ut lum ea arabă
vins tot mai mult de interesul care
se manifestă în rîndul opiniei pu
blice internaţionale pentru obţinerea D e z b a te ri în B undestagul
amnistiei în Grecia.
După ce a «ritieat poziţia nega niat Glezos, este aerată de întreaga Săptămîna trecută la Cairo, Da că apel exclusiv Ia curtenii săi considera ameninţat în mod serios, vest-g erm an
tivă adoptată de guvernul grec în Europă. masc şi Bagdad a fost arborat si şi la propriul său unchi pentru a tn legătură cu această situaţie în
Scurte ştiri ® Scurte ştiri • Scurte ştiri multan drapelul roşu-alb-negru cu constitui noul guvern este o măr- presa apuseană se acordă un in BONN 26 (Agerpres). — comună şi pentru Anglia în duda
trei stele cite una pentru fieca- lurie a izolării sale crescinde chiar teres deosebit pentru conferinţa opoziţiei manifestate de Franţa în
TOKIO. — La 24 aprilie, însărci precum şi reprezentanţi ai majorită re provincie a noii Republici Ara şi fată de oligarhia politică, pînă pactului C.E.N.T.O., din care fac In Bundestagul vest-german conti această problemă. Agenţiile occiden
natul cu afaceri a.î. al R.P. Romîne ţii cotidienelor şi periodicelor fran be Unite. Năzuinţa arabă spre u- aciim credincioasă lui prin tra- nuă dezbaterile în legătură cu prima tale de presă relatează că reprezen
la Tokio, R. Comşa, a dat nn coc- ceze. Expoziţia prezintă numeroase nitate este o realitate politică, parte statele prooccidentale din O- lectură a „tratatului de colaborare“ tanţii conducerii partidului social-
kteil în cinstea delegaţiei de arhi fotografii şi obiecte de artizanat din Crearea federaţiei a întimpinat insă diţie rientul Mijlociu şi care se va In- franco-vest-german. După discursul democrat oare au luat cuvîntul la
tecţi romîni, condusă de N. Bădescu, diferite regiuni ale ţării noastre. dificultăţi legate de interesele di- Hussein este, după cum bine se truni zilele viitoare la Teheran, cancelarului Adenauer a luat cuvîn- dezbateri au subliniat dorinţa lor ca
preşedintele C.S.C.A.S., care vizi veiqente ale diferitelor grupări şi Prezenta la această întrunire a tul ministrul de externe Schroder, tratatul cu guvernul francez să nu
tează Japonia. Au participat repre MEXICO. — „Trebuie şi putem să personalităti politice din cele trei ştie, un om de paie. Ca şi regele miniştrilor de externe ai principa- care nu a ascuns faptul că axa Paris- constituie un obstacol în calea „co
zentanţi ai Ministerului Afacerilor facem comerţ cu ţările socialiste1’, tări. Aceste dificultăţi nu au fost Saud a! Arabiei Saudite, el este letor puteri capitaliste îl va im- Bonn, consfinţită prin acest tratat, laborării 'nemijlocite“ cu S.U.A. In
Exierne al Japoniei, Ministerului a declarat Eriherto Vidales, şeful depăşlte integral nici pînă în mo- stipendiat de monopolurile petro- prima un .caracter deosebit. Ziare- este îndreptată în primul rînd îm acest sens, din relatările agenţiilor
Construcţiilor, profesori universitari, delegaţiei mexicane la Congresul meniul de fată. însuşi, faptul că liere şi slujba lui de bază consta ie arabe vorbesc despre posibili- potriva unui aşa-zis „pericol dinspre
conducători ai Uniunii Arhitecţilor, pentru comerţ Internaţional, care a se Drevede un termen de cinci in a asigura continuarea exploată- tatea alcătuirii unor noi planuri răsărit“. Din declaraţiile ministrului reiese că conducătorii social-de-
ingineri. Au fost prezentate diapo avut Ioc nu de mult în capitala Me tuni Dentru elaborarea noii conslt- rii de către ele a bogatelor re- primejdioase pentru pacea şi se- de externe a reieşit, însă, că alianţa mocrati răspund la presiunile exerci
zitive cu imagini din noua arhitec xicului. Eu, a subliniat Vidaies, sînt tutii şl organizarea unui plebiscit, surse de petrol ale tării. De aceea, curitatea Orientului Mijlociu. In cu guvernul gaullist nu constituie tate de Washington care nu doreşte
tură romînească, mult apreciate de pentru dezvoltarea relaţiilor comer alte 20 de luni pentru un regim orice atac împotriva lui Hussein aceste condiţii unitatea arabă este pentru politicienii vest-germani o ca alianţa franco-vest-germană să
specialiştii japonezi. ciale cu ţările socialiste, care aduc de tranziţie şi în sfirşit terme este prezentat în ţările interesate obligaţie. ducă Ia o prea mare independentă a
foloase ambelor părţi. ne si mai îndepărtate pentru unt ca „o acţiune antioccidentală“. privită ca o necesitate imperioasă. „partenerilor vest-europeni“ fată de
PARIS. — Tn incinta muzeului ficarea forţelor armate, economii- Zvonurile despre debaicarea unor Felul cum se desfăşoară lucruri- „Consecinţele practice ale tratatu dictatul american în cadrul alianţei
„Louvre“ din Paris s-a deschis ex BONN. — După cum anunţă agen tor şi relaţiilor externe ale celor batalioane britanice in Iordania, lui asupra politicii externe a statului N.A.T.O.
ţia Reuter, la 24 aprilie, muncitorii trei ţări constituie o recunoaştere dezminţirea lor din surse oficiale Ie în Iordania demonstrează insă federal, a spus Schroder, nu vor face
poziţia romînească „Turismul şi fol implirită a complexităţii probleme- engleze dar mai ales concentrarea că lozinca unităţii arabe este fo- Textul „tratatului de colaborare"
metalurgiştl din cel mai mare land- lor. Ziarele relatează şt acum — de trupe engleze în Cipru şi în losită în scopuri diverse, care nu în nici un caz ca acesta să-şi piardă franco-vest-german este examinat
clorul românesc". La inaugurarea ex după proclamarea noii Republici alte regiuni ale Orientului Mijlo- coincid întotdeauna cu adevărate- acum în comisiile pentru afaceri
industrial vest-german — Renania Arabe Unite — despre manifestări ciu ilustrează interesul real le interese ale popoarelor arabe. libertatea de acţiune“. El s-a referit, externe, probleme culturale şi pro
poziţiei au fost de faţă numeroase ostUe actualei formule politice atit al puterilor occidentale pentru bleme militare ale Bundestagului.
de nord-Veslfalia •— au hotărit să in Irak sit şi în Siria. ceea ce se îctimplă în mo Starea de spirit revoluţionară a tn specia], la dorinţa Germaniei
personalităţi ale vieţii cultural-artis- mentul de fată în Iordania şi maselor populare este exploatată
dedare grevă în sprijinirea reven Evenimentele recente din Ior nu numai in Iordania. După răs de agenţi politici care sprijină occidentale de a „deschide“ Piaţa
tice din Franţa, reprezentanţi ai dania reflectă în mod fidel fră- turnarea monarhiei in Yemen, zia- ideea înlăturării monarhiei, dar nu
dicărilor lor privind majorarea sa rele americane si engleze scriau pentru a o înlocui cu un regim AngUa, S.U.A, şi Franţa se pronunţa îm pciriva
agenţiilor internaţionale de turism, mîntările lumii arabe. Masele popu- că Arabia Saudită şi Iordania au democratic ci pentru a instaura un
lariilor. alt regim in care libertăţile şi desfăşurării şechnfei Bundeslagulut vesi-german
drepturile democratice să nu fie
în Berlinul occidenfal
Ştiri s p o r t i v e lăre iordaniene au ieşit în stradă rămas ultimele bastioane impor- respectate. Corespondentul din BONN 26 (Agerpres). — Citind surse autorizate, agenţia
pentru prima oară in şase ani, tante ale imperiului petrolului din Aman al agenţiei France Presse Associated Press arată că săptămîna
« Concursul international de pen Clasamentul final pe echipei 1. Peninsula Arabică. Ele demonstrau sublinia că deşi Iordania a mai Luînd cuvîntul în faţa reprezentan trecută s-a discutat în cadru] unui
tatlon modern desfăşurat la Erevan, R.S.S. Armeană — 14,066 puncte; manifestînd energic pentru înlă- atunci cu argumente geografice, trecut prin stări de criză, contextul ţilor Asociaţiei presei străine de la organ cvadripartil de la Bonn, care
s-a încheiat cu victoria sportivului 2. R.S.S. Ucraineană; 3. R.S.S. Gru tararea monarhiei reacţionare, pen- istorice şi politice că o ¦răsturna- in care se desfăşoară criza actuală Bonn, Frank Roberts, ambasadorul se ocupă cu problemele Berlinului
Viktor Mineev (R S.S. Azerbaidjană), zină ; 4. U.R.S.S. tineret; 5. R.S.S. tru Jransformatea tării într-o re- re de regim într-una din aceste este cu totul nou. De aceea, deşi Marii Britanii în'R.F. Germană, a de occidental, despre posibilitatea de a
care a totalizat 4.980 de puncte. Pe Azerbaidjană; 6. R.P. Română > 7. publică, pentru unitatea arabă. Si- două ţări ar antrena după sine sînt unanimi în a prevesti apro- clarat că Marea Britanie, S.U.A. şl se tine o sesiune a Bundestagului
locul doi s-a clasat Zaharenko —• R.D. Germană ; 8. R.P. Bulgaria. tuatia ' devenise atît de explosiva ca o reacţie în lanţ, pierderea piaţa răsturnare a monarhiei ior- Franţa se pronunţă împotriva desfă vest-german în Berlinul occidental.
4.912 puncte, iar pe locul trei Igor îneît parlamentul, de obicei cit concesiilor deţinute de mnnopolu- daniene, comentatorii nu au o vi-, şurării şedinţei Bundestagului vest Statele Unite, Marea Britanie şi Fran
Novikov. Concurenţii romîni au ocu • Meciul revanşă- pentru titlul se poale de 'dorii, a îndrăznit să-şi rile din Anglia şi S.U.A. în toate ziune dară despre ceea ce va ur- german in Berlinul occidental. ţa, subliniază agenţia Associated
pat următoarele locuri i D. Ţintea mondial de box la cat. grea dintre exprime neîncrederea într-un gu- emiratele, şeicafele şi celelalte ftia. Un singur lucru este limpe- Press, au remis reprezentanţilor vest-
(1 5 ) _ 4.218 puncte, Tomiuc (16) — deţinătorul centurii Sonny Lisţon şi vern care se bucura de. deplina formaţiuni feudale arabe. Nu este de: nu se întrevede o stabilizare Referindu-se la declaraţia Iui Ro- germani memorii identice în care
4.203 puncte, Marinescu (20) — 4.042 şalangerul său Fioyd Patersson,- va îneredere a regelui Hussein. Gu- de mirare că Arabia Saudită s-a imediată a situaţiei, politice din Iu- berts, agenţia United Press Interna arată că în actualele condiţii socotpsc
avea loc la 27 iunie în oraşul Las 'verbul a fost înlocuit. După cum declarat dispusă să sară în ajuto- mea arabă. tional arată că între puterile occiden că nu es'e nimerit să se ţină o sesiu
puncte. Vegas. spblinia ziarul „Le Monde“, „fap- rut lui Hussein dacă aresta se va
tul că regele a fost obligat să fa- FELICIA ANTIP tale şi guvernul federal da la Bonn ne a Rundestnqnhii vest-german tn
Berlinul occidental.
se du" demult timp tratative în aceas
tă problemă.
R ed acţia *1 a d m in is tra ţia zia ru lu i str. 6 M a r tie ur, 0, T e le fo n 188, 189, 75, 074, T ax a p lătită In nu m erar c on form ap rob ării D ir e c ţie i G e n e ra le P.T.T.R . nr. 263.328 din 6 n o iem b rie 1949. — T ip a r u l: în tre p rin d e re a P o lig ra fic ă „1 M a l“ — D e v a
>