Page 93 - 1963-04

¦IHHUIBÜ.-S UoriksTaŢ
Hutwdlor.ra-Deva •
mulsocialismului
Anul XV Nr. 2594
In tim fi i n a b i l z ile i d e 1
V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.W .SW .W .W .’AW.V.SV.SV.V.W.V.V.V.W .V.V.VV.V.V.V.VAV.V.V.V.V.V.V
Adunări festive
LA E- M, T E L IU C
In cursul zilei de ieri la Exploa­
tarea minieră Teliuc a avut loc o
adunare festivă consacrată zilei de
1 Mai. La adunare au participat circa
1.200 de muncitori mineri, tehnicieni
şi ingineri.
Despre importanţa zilei de 1 Mai
a vorbit tov. Vichente Bălan, pre­
şedintele Consiliului regional a! sin­
dicatelor — Hunedoara.
LA E. M. G H E L A R
In cadrul adunărilor festive ce au
loc in întreprinderi cu prilejul zilei
de 1 Mai, la clubul muncitoresc din
Ghelar tov. Ioachim Moga, membru
al biroului Comitetului regional Hu­
nedoara al P.M.R. a vorbit mineri­
lor despre „1 Mai — marea sărbă­
toare a oamenilor muncii“. La adu­
nare au participat peste 300 de mun­
citori, tehnicieni şi ingineri ai Ex­
ploatării miniere Ghelar.
In cadrul expunerii au fost scoase
în evidentă realizările obţinute de
popoiul nostru pe drumul desăvîrşi-
rii construcţiei socialismului şi des­
pre însemnătatea acostai cărbători a
oamenilor muncii de pretutindeni.
Au fost apoi subliniate rezultatele
obţinute de muncitorii, tehnicienii şi
Sporesc productivitatea muncii
U n u l d in o b ie c tiv e le
p rin c ip a le a le în tre c e rii
s o cia lis te ce o d esfă ­
şoa ră p re p a ra to rii d in
P c tr ila in cin ste a z ile i
d e I M a i este c re ş te ­
rea p ro d u c tiv ită ţii m u n ­
c ii. A şa se fa ce că a -
c o rd in d o a te n ţie d e o ­
s e b ită b u n e i în tr e ţin e r i
a u tila je lo r şi o rg a n iz ă ­
r ii m u n c ii, s ch im b u l
condus de Ş tefa n D o ­
Tinerii muncesc cu însufleţire
Tinerelul de pe cuprinsul regiunii
noastre intimpină cu bucurie şi justi­ prim-secretar al Comitetului regional
ficată mândrie ziua de 1 Mai, sărbă­
toarea internaţională a oamenilor
muncii de pretutindeni şi ziua de 2
mai, „Ziua tineretului din Republica
Populară Romînă“.
Mobilizaţi de organizaţiile U.T.M.,
sub directa îndrumare a organizaţii­
lor de partid, zeci d i mii de tineri
şi tinere, antrenaţi în întrecerea so­
cialistă, luptă cu multă însufleţire
pentru îndeplinirea şi depăşirea sarci­
nilor planului de producţie. O avîn-
tată întrecere se desfăşoară şi în ac­
ţiunile de muncă patriotică. In intim-
pinarea zilei de 1 Mai şi a „Zilei tine­
retului“, o deosebită atenţie a fost
acordată acţiunilor de înfrumuseţare
a într¦'prinderilor, oraşelor şi satelor,
amanajindu-se 14 parcuri noi şi sute
de mii de m.p. zona verzi. In timpul 21 aprilie, in cadrul acţiunilor între­
lor liber, tinerii colectivişti îşi aduc prinse pe şantierele muncii patrio­
o maie contribuţie la întreţinerea şi tice au participat mii de tineri. In sa­
curăţarea păşunilor, transportarea de tul Peştiş, bunăoară, peste 200 ti­
îngrăşăminte naturale pe cîmp, parti­ neri hunedoreni au ajutat pe colec­
cipă la ridicarea diferitelor construc­ tivişti la curăţarea păşunilor. In a-
ţii zootehnice etc. Prin munca palrio- ceeaşi zi, 500 de tineri au muncit la
înapoierea în Capitală a delegaţiei
R.P. Romîne care a participat la şedinţa
Comitetului Executiv al C. k. E. R,
Sîmbătă s-a înapoiat de la Mos­
cova delegaţia R.P. Romîne, con­
dusă de tovarăşul Alexandru Bîr-
lădeanu, membru supleant al Bi­
roului Politic al C.C. al P.M.R.,
vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri, care a luat parte la cea
de-a 5-a şedinţă a Comitetului
Executiv al Consiliului de Aju­
tor Economic Reciproc.
La sosire, în Gara de Nord,
delegaţia a fost întîmpinată de
tovarăşii Gh. Gaston Marin, vi­
Inehsierea lucrărilor şedinţei plenare
Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă
Sâmbătă s-au încheiat lucrările şe­
dinţei plenare a Comitetului de Stat
pentru Cultură şi Artă;
In continuarea discuţiilor la cel
de-al doilea punct al ordinei de zi
cu privire la unele probleme ale re­
pertoriului teatrelor dramatice au
luat cuvîntul: Traian Şelmaru, re­
dactor şef al revistei „Teatru“, regi­
zorul George Dem. Loghin, decanul
Facultăţii de •Teatru a Institutului
de artă teatrală şi cinematografică
„I. L. Caragiale“ din Bucureşti, Radu
Cîrneci, secretar al Comitetului re­
gional do cultură şi aria Bacău, Dan
Nasta, regizor la Teatrul de Stat din
Timişoara, Octavian Nistor, secretar
al C.G al U.T.M., acad. George O-
prescu, directorul Institutului de is­
toria artei al Academiei R.P. Romî-
Râgfoneîâ
DUMINICA 28 APRILIE 1963
Cu acest prilej s-a scos in evi­
denţă faptul că în primul trimestru
al acestui an colectivul E. M. Te-
liue şi-a realizat planul valoric la
producţia marfă în proporţie de 131
la sută iar la producţia globală in
proporţie de 104,8 la sută.
După adunarea festivă a avut loc
un frumos program dat de brigada
artistică de agitaţie de la E, M. Te-
iiue.
inginerii de la E. M. Ghelar care,
antrenaţi in întrecerea socialistă
desfăşurată în inlîmpinarea mari
sărbători, au depus o muncă susţi
nulă realizind valoarea producţie
globale, producţia marfă şi econo
mii de 50.000 lei la preţul de cost
In fruntea întrecerii s-au situat ori
găzile conduse de Moroşan Ion de
la orizontul II, Chelban Dumitru de
la orizontul 6, Munteanu Aron de la
mina vest şi alţii.
Adunarea festivă a fost urmată
de un bogat program artistic pre­
zentat de formaţiile artistice de a
matori ale clubului.
IOAN JIANU
secretarul Comitetului de partid
de la E. M. Ghelar
boş d e la s e c[ia sepa­ v e le de m uncă de la
ra ţie ş i-a d ep ă şit p r o ­ s e c ţiile s p ă lă to rie , f lo -
d u c tiv ita te a p la n ific a tă ta fie şi b rich e ta j. P e
in p rim e le d o u ă d eca d e baza c re ş te rii p ro d u c ti­
a le a c e s te i lu n i cu 1,2 v ită ţii m u n c ii e le au
la sută. C u 0,9 la su tă şi p ro d u s p e s te p la n 187
re s p e c tiv 0,8 la s u tă au ton e cărbune sp ecia l
s p o rit p ro d u c tiv ita te a
m u n cii şi s ch im b u rile s p ă la t, 792 to n e ş la m şi
conduse de A ro n Ir i- r e s p e c t i v 1 .0 2 6 ton e
m ie şi V a s ile S u ciu . b rich ete.
S uccese asem ănă toa re , C. B.ADUTĂ
corespondent
au în re g is tra t şi c o le c ti­
MIRCEA LUCACI
U.T.M. Hunedoara
tică desfăşurată de către tinerii din
satele regiunii noastre au fost cură­
ţate in primăvara acestui an paste
10.200 ha de păşune, au fost plantaţi
40.500 pomi fructiferi etc. Va-
IN PREAJMA
„ZILEI TINERETULUI"
loarea întregii munci patriotice e-
fectuate de către tinerii din re­
giunea noastră în cinstea zilei de 1
Mai şi a „Zilei tineretului“ se ridică
la peste 850.000 lei. Numai în ziua de
cepreşedinte al Consiliului de
Miniştri, preşedintele Comitetu­
lui de Stat al Planificării, Bujor
Almăşan, Mihail Florescu, Gogu
Rădulescu, Constantin Tuzu, mi­
niştri, membri ai conducerii unor
ministere şi instituţii centrale de
stat şi alte persoane oficiale.
A fost de faţă I. K. Jegalin,
ambasadorul Uniunii Sovietice
în R.P. Romînă şi membri ai
ambasadei.
(Agerpres)
ne, Petro Dragu, secretar literar al
Teatrului Naţional din Craiova, dra­
maturgul Aurel Baranga, secretar al
secţiei de dramă a Uniunii Scriito­
rilor, artista Victoria Dinu, direc­
toarea Teatrului iegional Bucureşti,
prof. univ. George Ivaşcu, redactor
şef al revistei , Contemporanul“, Ro­
meo Profit, secretar literar al Tea-
Irului de Stat din Constanţa, dra­
maturgul Sergiu Fărcăşan.
In cadrul dezbaterilor a luat cu*
vintul tov. Dumitru Popescu, vice­
preşedinte al Comitetului de Stat
pentru Cultură şi Artă.
In încheierea discuţiilor au fost
adoptate hotăriri ale GS.C.A. pri­
vind îmbunătăţirea continuă a re
periodului teatrelor dramatice.
(Agerpres)
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ
Cu planul lunar îndeplinit
Colectivul autobazei I.R.T.A. Mai trebuie amintit apoi că în
Deva s-a angajat ca în cinstea zi­ aşa-zisa şcoală a personalului
lei de 1 Mai să îndeplinească care a funcţionat pe lîngă auto­
planul producţiei globale pe luna bază, atît conducătorii auto, cit
aprilie în numai 28 de zile. Apli- şi ceilalţi lucrători au primit
cînd măsuri tehnice şi organiza­ cunoştinţe folositoare care i-au
torice bine gîndite şi desfăşu- ajutat la exploatarea mai raţio­
rind o întrecere socialistă ani­ nală a maşinilor şi în general
mată, a reuşit să îndeplinească Ia îmbunătăţirea rezultatelor în
angajamentul cu o zi mai de­ muncă.
vreme.
De menţionat că în cursul pri­
mului trimestru a fost înregis­
trată o depăşire de plan cu 9,1
la sută. Economia suplimentară
realizată la preţul de cost se ri­
dică la peste 158.000 lei. Este
urmarea firească a muncii poli­
tice desfăşurată de către orga­
nizaţia de bază pentru realiza­
rea şi depăşirea planului la toţi
indicii, fapt care a făcut ca fie- I
care lucrător să se preocupe în- j
deaproape de întreţinerea în cele
mai bune condiţiuni a maşinilor, ~*/—' !—' t—‘
îmbunătăţirea calităţii reparaţii­
lor şi reducerea la maximum a
consumului de combustibil.
Ca o concretizare a celor spuse
este suficient de arătat că în
cele 3 luni s-au economisit
24.000 litri de benzină. Realiza­
rea acestei economii a fost posi­
bilă printr-o folosire judicioasă
a maşinilor şi urmărirea îndea­
proape, zilnică, a consumurilor
pe maşini şi coloane.
Numai din materiale
economisite
Muncitorii din echipa condu­
să de comunistul Ioan Prică-
jan, de la secţia mecanică a în­
treprinderii de industrie locală
„I. C. Frimu" din Orăştie, folo­
sind cu multă atenţie materia­
lele au reuşit să confecţioneze
din materiale economisite, de la
începutul lunii şi pînă acum, 20
de bănci şcolare cu schelet me­
talic peste sarcinile de plan.
ELENA IOAN
corespondentă
amenajarea parcului din apropierea
clubului „Siderurgistul“. In Valea Jiu-
iui 650 de tineri au participat la lu­
crări de demolări şi stivuirea materia­
lelor pe şantierele noilor locuinţe şi
au plantat i.700 de pomi ornamentali.
In gospodăriile colective din Vinerea
şi Geoagiu, circa 500 de tineri au
muncit la săparea fundaţiilor noilor
grajduri şi la curăţarea a zeci de hec­
tare de păşune.
O bună experienţă in atragerea ti­
nerilor la muncile de folos obştesc
a ciştigat Comitetul orăşenesc al
U.T.M. Hunedoara, care, sub condu­
cerea şi îndrumarea comitetului oră­
şenesc da partid, a ajutat organizaţiile
de bază U.T.M. să desfăşoare o largă
(C o n tin u a re în pag. 3 -a )
'A tît în m in e le de m in e re u ri
feroa se T e liu c şi G h e la r, c it
şi in u n ită ţile s id e ru rg ice d in
H u n e d o a ra , lu crea ză un n u n e
n u m ă r de in g in e ri. E i îşi aduc
o C o n trib u ţie v a lo ro a s ă la c o n ­
tin u a s p o rire a p ro d u c ţie i de
m eta l şi rid ica re a c a lită ţilo r rării producţiei, lără o categorisire
te h n ic e a le o te lu lu i.
Se o b s erv ă însă că nu p a rti­
cip ă lo (i in g in e rii cu m a x im u m
d e p o s ib ilită ţi ta p e rfe c ţio n a ­
rea te h n ic ă a p r o d u c ţie i; în
u n e le c a z u ri in g in e r ii tiu d e sfă ­
şoară o m u n că in g in erea scă , de
con ce p ţie. D e m u lte o r i e i scu rt­
circu itea ză m a istru l în p ro d u c­
ţie .
In le g ă tu ră cu această p r o ­
b le m ă a m d is cu ta t cu m ai
m u lţi in g in e ri, O p a rte d in tre
e i acuză lip s a d e tim p p e n tru
d esfă şu rarea u n e i a c tiv ită ţi de
con ce p ţie . S e spune că s a rcin ile
c u re n te a le p ro d u c ţie i, a ş a -zi-
„s e le p r o b l e m e " a l e z i l e i , r ă p e s c
to t tim p u l in g in e ru lu i. T o v a ră ­
şul in g in e r M ih a i G rig o re . şe­
f u l s e c ţie i O .S .M . n r. 1 d e la
C .S . H u n e d o a ra , e s te în s ă de
1 (ţ /a l t ă p ă r e r e . , i
La obţinerea succeselor înregis­
trate a contribuit întregul colectiv.
O contribuţie de seamă au adus-o
insă Zlăvoc Constantin, Beraru
loan, Circu Victor, Todor Ioan
şi Maier Petru.
OLIMPIU FURDU1
corespondent
Aportul echipei
de la compresoare
ţ L a secţia e le c tric ă , sectoru l
L co m p re s o a re , de la u zin a „ V ie -
[ to r ia “ C ă la n lu crea ză un c u -
[ le c tiv restrîn s, fo rm a t d o a r d in
( 4 oa m en i. In fru n te a lo r se
f a flă co m u n is tu l Io s if N e le g a .
( E i ştiu că d e fe lu l în ca re
(. a p r o v i z i o n e a z ă s e c ţ i i l e p r o d u c l i -
L ¦v e c u a e r c o m p r i m a t d e p in d e
t in m a re m ăsură re a liz a re a şi
d e p ă ş ir ecua p l a n u l uuii p e u zin a .
L a rin d u l său m e n ţin e re a u n u i
-jd e b i t c o n s t a n t ş i a u n e i p r e s iu n i
core s p u n ză to a re a a e ru lu i, de
p in d e de buna fu n cţio n a re a
^ in s ta la ţiilo r d e ră cire. Ş i în
- acest scop, e le tre b u ie v e rific a -
^ te şi re g la te c it m a i d e s,' o p e -
^ ra ţiu n e ca re se execu tă cu a -
[ ju to ru l unei pom pe de p re -
ţ siunc.
L P în ă acum o rta c ii lu i Io s if
L N e le g a îm p ru m u ta u p o m p a re s -
Í p e cliv ă d e la a lte s e c ţii., D e
m u lte o r i nu o p u tea u o b ţin e
j- i n t i m p u t i l ş i, a t u n c i î n a i i -
L m on ta rea cu aer com p rim a t a -
p ă rea u a n o m a lii. D e aceea ş i-a u
j p rop u s ca în p e rio a d e le crud
Jr a u m a i p u ţ i n d e l u c r u s ă - ş i o r -
ga n ize ze m u n ca în aşa fe l in c it
p să p o a tă con s tru i ei în ş iş i
^ p o m p ă , d in resurse p ro p rii.
jA ş a s e f a c e c ă , p î n ă n u d e
[ ]m u l t , o r i c i n e a r f i t r e c u t p e
ţ 3l a s e e f ia e l e c t r i c ă a r f i v ă z u l
ţ 3c ă o a m e n i i d e la s e c t o r u l c o m -
( ^p r e s o a r e l u c r e a z ă d e z o r , f ă r ă
L p ic ele ră g a z . I n f e lu l a c e s ta ,
p s-a a ju n s ca z ile le tre c u te n ou a
t p o m p ă să fie pusă în fu n c -
jr (t u r t e . D e a t u n c i, î n a p r o v i z i o -
^ n a ica fu rn a le lo r, tu rn ă to riilo r şi
r fo r je lo r cu aer co m p rim a i nu
[ se m a i ivesc g re u tă fi. L a s u c-
(. c a s e le p e c a r e c o l e c t i v e l e de
L m u n că a le a cestor s e cţii le o b -
l (in în in lîm p in a re a m a rii s ă r-
C b ă to ri a o a m e n ilo r m u n c ii îşi
l aduc d e ci a p o rtu l şi lu c ră to rii
de la com presoa re.
L A TAT.T rT/ AUZA
corespondent
I N G I N E R U L - O M DE C O N C EPŢIE
Diversitatea problemelor pe care
le ridică conducerea directă a pro­
cesului de producţie, creează impre­
sia că rezolvarea sarcinilor curente
ocupă complet timpul de lucru al
cadrelor tehnico-inginereşti, lipsin-
du-i pe aceştia de timpul material
necesar muncii de creaţie, care tre­
buie să caracterizeze de fapt acti
vitatea inginerilor. Experienţa acu
mulată de către colectivul de in­
gineri de la secţia O.S.M. nr. 1 de­
monstrează insă că prinţi-o judi
cicasă folosire a timpului de lucru
se poate crea un fond de timp care
să fie folosit exclusiv pentru mun­
ca de concepţie. Cum se realizează
de fapt acest fond de timp ?
Practica ne-a dovedit că realiza­
rea timpului de concepţie nu este
posibilă fără operativitate in rezol­
varea sarcinilor curente ale proce­
sului de producţie, fără o cunoaşte­
re exactă şi peimanentă a desfăşu­
judicioasă a sarcinilor curente şi de
concepţie in sarcini imediate, de
perspectivă apropiată şi de perspec­
tivă relativ îndepărtată. Pe baza a-
ceslor considerente s-a stabilit un
sistem de lucru carei în urma verifi­
cării sale de către practică a fosl
Încetăţenit.
In prima oră a zilei de muncă
toate cadrele tehnico-inginereşti din
cedrul secţiei controlează felul cum
au fost rezolvata sarcinile de pro­
ducţie din ziua precedenta, care este
starea agregatelor, ce deficiente teh­
nologice s-au produs şi care au
fost măsurile de lichidare a acesto­
ra. Concomitent cu aceasta studia­
ză modul de desfăşurare a activită­
ţii pentru ziua în curs şi stabilesc
sarcinile imediate pentru desfăşura­
. • / / / V...V. / / / , >r . .r
C o le c t iv iş t ii d in T ă r t ă r ia v o r s e m ă n a 156 lia . cu p o ru m b , d in tr e c a re 15 ha . v o r f i cu p o r u m b d e 5.000
kg. boabe la h ecta r. -
In f o t o : T ra c to ris tu l Io a n C h ir ilu t l a sem ănat.
TOATE FORŢELE PENTRU TERMINAREA
ÎNSĂMÎNŢĂRILOR DE PRIMĂVARĂ
De la Consiliul Superior al Agriculturii G.A.C. fruntaşe pe raion
,—i
Ţ Insămînţarile de primăvară pomi pe întreaga ţară a fost de­ In ultimele zile mecanizato­
] s-au desfăşurat din plin în ulti­ păşit, iar cel de plantarea viţei rii şi colectiviştii din raionul
I ma săptămînă pe întreg cuprin­ de vie a fost realizat în propor­ Haţeg au lucrat din plin la
1 sul ţării. Mecanizatorii şi colec­ ţie de 50 la sută. pregătirea terenului şi semă­
3 tiviştii îndrumaţi de consiliile natul porumbului. Datorită
1 agricole au folosit întreaga ca­ Continuîndu-se lucrările în măsurilor organizatorice luate
3 pacitate de lucru a tractoarelor ritmul din ultimele zile serirăna- de către majoritatea condu­
3 tul porumbului se poate termi­ cerilor G A.C. sub îndruma­
- şi maşinilor la semănat. Astfel, na în primele zile ale săplămînii rea organizaţiilor de partid,
in majoritatea regiunilor, viteza viitoare în aproape toate regiu­ s-a asigurat o hună folosire
‘ de lucru planificată a fost de­ nile. Consiliul Superior al Agri­ a tractoarelor şi a maşinilor,
păşită. Numai cu porumb s-au culturii recomandă să se reali­ fapt ce a permis să se res­
semănat în această săptămînă zeze planul de însămînţare în ur­ pecte viteza medie zilnică de
peste 1.600.000 de ha. mătoarele zile la sfecla de zahăr, lucru stabilită. Lucrînd cu
floarea-soarelui şi să se grăbeas­ tractoarele ziua la semănat,
Potrivit datelor primite de iar noaptea la arat, gospodă­
Consiliul Superior al Agricultu­ că plantarea cartofilor, a răsa­ riile colective din satele Bre­
rii, pînă la 25 aprilie s-a semă­ durilor de legume în cîmp, pre­ tea Romină, Gînţaga, Vîlcele
nat cu porumb peste 50 la sută cum şi plantările de vii. O grijă Rele, Haţeg şi Băieşli, au
deosebită va trebui să se acorde reuşit să termine însămînţatul
din suprafaţa planificată. In re­ porumbului pe cele 950 ha
giunile Dobrogea, Bucureşti, Ba­ insămînţării fasolei atît în ogor planificate. Astfel, cele 5 gos­
nat, Galaţi şi Ploieşti, această propriu cit şi în culturi inter­
calate, îndeplinirii planului de podării co'ective amintite se
lucrare se apropie de sfîrşit. De însămînţare la această cultură şi situează printre unităţile frun­
asemenea, în majoritatea regiu­ efectuării lucrărilor potrivit nor­ taşe pe raion în ceea ce pri­
3 nilor se însămânţează ultimele veşte realizarea planului de
3 suprafeţe cu sfeclă de zahăr, melor agrotehnice. Se recoman­ insămîntări la culturile de pri­
3 floarea-soarelui şi in pentru ulei. dă consiliilor agricole regionale
3- Cu cartofi s-a cultivat pînă acum şi raionale şi conducerilor uni­ măvară. Rezultate bune au
3 mai mult de 70 la sută din te­ obţinut de asemenea, G. A. C.
3 renurile prevăzute, iar cu legu­ tăţilor agricole socialiste să ia din Tote.şti, Livadia şi Sîntă-
me peste 50 la sută. măria, unde semănatul po­
3 măsuri pentru terminarea în cel rumbului se apropie de sfirşit.
O muncă intensă s-a desfăşu­
3 rat şi în podgorii şi în bazinele mai scurt timp a însămînţărilor (după corespondenţele
pomicole. Planul de plantări de primite de la tov. P.
de primăvară, îndeplinirea inte­ FĂRCAŞIU, A. POTO­
10.000 de ouă PEA şi A. MĂGUREA-
achiziţionate grală a planului la fiecare cul­ NU).
tură şi efectuarea lucrărilor în
ţ
i condiţii agrotehnice superioare
-j
-î în scopul asigurării în acest an
1
1 a unor producţii sporite.
3
3 (Agerpres)
ţ
*
^
^
o
ţ Filiala din Răchitova a coope­
rativei de consum din Berthelot
i şi consiliul sătesc al acesteia In în tr e c e r e
desfăşoară o bogată activitate
-j pentru achiziţionarea ouălor.
-j Primind un preţios sprijin din
^ partea consiliului sătesc, gestio­ Intre rolecliv;şlii din Băcia, Tim- reuşit să o ia înaintea celor din
•) narul Minus Crai a reuşit să achi­ pa şi Petreni, în tcale campaniile Băcia şi Petreni. Ieri, ei au raportat
agricole se desfăşoară o vie între­ şi terminarea însămînţării porumbu-,
ziţioneze, numai în ultima săptă- cere socialistă. Fiecare gospodărie lui pe o suprafaţă de 85 hectare.
mînă peste 1.600 de ouă. vrea să fie în frunte şi la termina­
rea lucrărilor şi în executarea de Cele mai multe zile-muncă in a-,
3 De la începutul anului la a- calitate a acestora. ceastă campanie au fost efectuate
de colectiviştii fruntaşi Petru Bir-
3 ceastă filială au fost achiziţionate Pentru campania clin primăvara cean, Ion Groza, Maria Liseniuc, Mi-
3 în total mai mult de 10.000 ouă. aceasta, cu toţii s-au pregătit temei­ hai Lădar şi Maria Mărcuş.
3 nic. Şi, imediat ce timpul a per­
ANUŢA GLIGOR mis, au pornit eu toate forţele la Tot ieri seară au terminat semă­
3 corespondentă efectuarea însămînţărilor. natul porumbului şi colectiviştii din
3 Bircea Mică, Cristur şi Rapolt.
3 De data aceasta însă, mai bine
3 organizaţi, colectiviştii din Tîmpa au C. DIACONESCU
3 corespondent
rea în bune condiţiuni a procesului multe locuri de muncă, cu caracte­ vată problema trecerii de la şarje
de producţie. ristici specifice. (Mă refer la agre­ de 60 de tone oţel ia şarje de 96 tone
gatul de bază, cuptorul Martin, ha­ oţel, obţinîndu-se pe lingă o spo­
Astfel pregătite, cadrele tehnico- la de turnare, hala de pregătire a rire considerabilă a producţiei şi
inginereşti se întrunesc pentru ma­ ansamblelor de turnare şi sectorul importante economii. Numai în ca­
ximum o jumătate de oră, timp în de întreţinere al secţiei). drul acestei probleme colectivul do
care se desfăşoară o analiză critică, creaţie, care a cuprins circa 15 ca­
scurtă, a modului cum a decurs pro­ Practic, pentru fiecare problemă dre tehnico-inginereşti, a avut de
cesul de producţie in ziua preceden­ mare de concepţie se stabileşte de rezolvat mai bine. de 70 de sarcini
tă, se raportează concis de către către colectivul de ingineri o le- de îmbunătăţire tehnică pe lot ci­
fiecare asupra stadiului de rezolva­ mă, pe care întreg colectivul o ia clul de producţie.
re a sarcinilor personale şi se ri­ in studiu, urmărind fiecare la lo­
dică problemele ce trebuie rezolva­ cul de muncă de care răspunde po­ La fel au fost rezolvate proble­
te în ziua in curs. Aceste proble­ sibilităţile de rezolvare a lentei, stu­ mele de îmbunătăţire a calităţii o-
me sini rejtartizate pentru rezol­ diind strangulările existente, rezer­ telului, de creştere a scoaterii, de
vare Unind cont de limitele de com­ vele interne ale locului de muncă otel bun din lingou şi în acelaşi
petentă ale celor prezenţi şi făcîn- şi posibilităţile de folosire a aces­ mod sini pe cale de rezolvare pro­
du-se totodată o repartizare cores- tora. Faptul că din colectivul de blemele legate de strangulările în
jjunzătoare de forte de muncă la concepţie fac parte tovarăşi care a- producţie ivite în hala de pregăti­
nivelul problemei care trebuie re- coperă efectiv activitatea pe întreg re a lingotierelor.
/olvată. A ciclul de producţie şi care cunosc
amănunţit situaţia de la locurile res­ Nu trebuie scăpat din vedere fap­
Acest sistem de. lucru dă posibili­ pective de muncă, creează posibili­ tul că pentru a putea rezolva cu
tate inginerilor să-şi facă o judicioa­ tatea rezolvării problemelor de con­ competentă probleme de creaţie este
să programare a limpuhli, cunoscînd cepţie fntr-un timp relativ scurt. necesar ca inginerii să fie perma­
de la bun început, care sini proble­ nent la curent. cu noutăţile tehnice,
mele pe care trpbuie să le rezolve O dată efectuată etapa de stu­ să folosească efectiv sprijinul pe
în timpul zilei, care este timpul a- diu la locul de muncă, în cadrul care-1 dau publicaţiile tehnice de
fectat pentru rezolvarea acestor pro­ timpului disponibil muncii de con­ specialitate in rezolvarea celor mai
bleme şi care este rezerva de timp cepţie întregul colectiv se întruneş­ diferite probleme. Or, acest lucru
care 'poate fi folosită pentru mun­ te şi se expun propunerile persona­ trebuie realizat in cadrul sarcinii
ca de concepţie. le ale fiecărui membru al colecti­ pe care o au toate cadrele tehnico-
vului. propuneri care supuse criti­ inginereşti de ridicare continuă a
Este adevărat că rezerva de timp nivelului tehnic-profesional şi bine­
oale uneori redusă; însă şi în cii colective sînt bine cîntărite, cele înţeles aceasta trebuie realizată
printr-o bună organizare a timpului
munca de concepţie putem spune mai bune fiind adoptate în soluţia liber.
că s-a încetăţenit un sistem care generală de rezolvare a temei. Ast­ Modul în care colectivul noslru
şi-a desfăşurat pînă acum activita­
suplineşte insulicienta timpului. Cea fel însumate, soluţiile de rezolvare
tea de creaţie ne îndreptăţeşte să
mai importantă trăsătură a acestui a temei devin sarcină pentru cei
considerăm că munca in colectiv
sistem este principiul colectiv de în al căror domeniu de activitate
ne va da şi pe viitor satisfacţia
creaţie, participarea colectivă la re­ cad şi se trece la rezolvarea prac­
rezolvării corespunzătoare a proble­
zolvarea tehnică a problemelor de tică a temei, urmărindu-se continuu
melor de concepţie care ne stau în
perspectivă în ceea ce priveşte spo­ stadiul de efectuare al lucrărilor
faţă,
rirea producţiei de oţel şi îmbună­ şi efectul lor tehnico-economic.
ing. MIHAI GRIGORE
tăţirea calităţii acestuia. Acest prin­ In modul acesta au fost rezolvate şeful secţiei O.S.M. nr. 1
cipiu este absolut necesar în con­ probleme de concepţie care au adus ¦C. S. Hunedoara
diţiile unui proces de producţie al un aport deosebit în sporirea pro­
cărui ciclu se desfăşoară în mai ducţiei de oţel. Aşa a fost rezol­