Page 94 - 1963-04

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr, 2594
a acnJ-Tra?

Toki© s© pregăteşte pentru Copaci coloraţi
in timpul creşterii
Jocurile Olimpice din 1964
Se ştie că anumiţi specialişti în
După cum se ştie. revista „lUelt am Son- pildă, specialiştii stu- horticultura obişnuiesc să folosească
viitoarele Jocuri Olim- tăg“, ei speră să obli- diază posibilităţile de soluţii colorante pentru a obţine
pice vor avea loc în mă 15-20 medalii de rezolvare a probleme- flori de culori neobişnuite. Pînă
j 1964 la Tokio. Organi- aur, faţă de cele pa- lor privind circulaţia acum, nu se cunosc însă cazuri de
tratare a copacilor cu astfel de so­

zatiile sportive japoneze tru obţinute la Roma, (accesul la stadion cu luţii colorante. Cu puţin timp în
se pregătesc intens de plus 17 medalii de ar- prilejul prezentei la To- urmă, o firmă engleză a inaugurat un
pe acum în vederea a- gini şi 25 de bronz. Ei kio a unui număr cu procedeu care permile colorarea co­

ceslor competiţii. Se năzuiesc deci, ca la a- totul neobişnuit de tu- pacilor în timpul creşterii, şi în spe­
prevede că stadionul propiatele Jocuri Olim- rişti, sportivi străini şi cial a fagului, folosit ioarle mult în
sportiv, actualmente in pice, Japonia să se pla- localnici). De asemenea, fabricarea furnirului prin metoda de­
construcţie, va întrece seze pe locul trei, după problema cazării a zeci rulării.

ca proporţii şi prin so- U.R.S.S. şi S.U.A. de mii de vizitatori Culoarea pătrunde in toate stratu­
rile tulpinei pînă in măduva copacu­
luliile moderne ce vor Piuă la realizarea u- constituie o problemă lui. Pot fi folosite diferite nuanţe
succesiv sau simultan. Operaţia este
fUfl fi folosite complexul nor asemenea... visuri, foarte dificilă, deoare- continuată timp de cîteva ziie. Ea
este considerată ca reuşită atunci
I n Cuba se află o serie de sportivi din ţările socialiste care sportiv de la Roma. mai sini însă de re- ce capacitatea actuală când frunzele copacului încep să se
îi ajută pe tinerii cubani să pătrundă tainele sportului. sp. Boirnlievîinloferlejsa,poneazmi¦biţniau bziiolelvmael oorgsaenriizca,todrei•ceproi.n- d,e cazare ni¦ci¦ p'.e d,e- coloreze.

In foto: (de la stingă la dreapta) Vladimir Puzio (R.P. Po­ se reduce numai la a- legătură cu construcţia Pal'le nu corespunde ne- D esen ele
lonă), Iolanda Balaş şi Maria Diaconescu (R.P. Rortiînă), Her-
man Dencke (R.D. Germană). ceasta. După cum arată stadionului olimpic. De cesilă(ilor.

Focile în vizită p@ spărgătorul d@gheaţă da!u i L e o n a r d o V in c i

Deriva traiectoriei meteorilor Marinarul de cart de pe un spăr­ tntat că era vorba de un grup de Un desen aparţinind lui Leonardo
gător de gheaţă sovietic care deschi­ foci istovite, oare ieşiseră dintr-o da Vinci, „caricatura unui cap bă-
Din adîncurile spaţiului cosmic cad gă Academia de Ştiinţe a R.S.S. dea drumul navelor din Golful Finic copcă. Din pricina deplasării câmpului trin“, de dimensiunile 10x8 cm. a Cei trai copii gemeni ai minerului Andrei Siskin, din bazinul car­
anual pe suprafaţa Părnîntului pînă Turkmene, a efectuat observaţii a- in Marea Baltică, a observat nişte de gheată, copca a dispărut. Deoareca fost cumpărat la Londra pentru suma bonifer Kuzneţk, cărora li s-au dat numele Iuri, Gherman şi Andrian.
Ia 300.000 de tone substanţă meteo- supra derivei traiectoriilor meteori­ punate negre pe întinderea de ghea­ in jur pînă la mari depărtări nu era de 200.000 de franci. El se alia în
ritică ceea ce ne face să presupu­ lor, care nu pot fi observate cu ţă. Cînd nava s-a apropiat, s-a cons- nici un ochi de apă liberă, focile posesia căpitanului Jack Nocl fostul Nu de mult, cei trei cosmonauţi sovietici — Iuri Gagarin, Gherman
nem că curenţi meteorici au atacat ochiul liber, dar care sînt vizibile erau . sortite pieirii. Marinarii le-au fotograf oficial al expediţiei engleze Titov şi Andrian Nikolaev au trimis părinţilor celor trei gameni foto­
cu aceeaşi intensitate suprafaţa Pă- prin telescop. El a verificat aceste Credulitatea unor luat pe bord, le-au hrănit cu peşte pe Himalaia din 1924. Desenul datea­ grafiile lor cu autografe.
mintului timp de sute de milioane observaţii cu ajutorul radiolocaiori- americani proaspăt îngheţat şi lapte şi după o ză probabil din anul 1489. EI a apar­
de ani. Nu este greu de calculat lor, ale căror impulsuri reflectă zi animalele se acomodaseră aşa de ţinut familiei Noel timp de pesle In foto: Cei trei copii gemeni.
că circa 15 trilioane tone din can­ traiectoria ionizată. este proverbială... bine pe spărgător incit n-au mai două secole.
titatea de fier care se găseşte pe vrut să-l părăsească. Cînd au fost co- H ip o p o ta m ii şi p u ii lor
Pămînt este de provenienţă cos­ Astfel, Savruhin a stabilit că în re­ Deunăzi un oarecare Dan W. Si- borite pe gheaţă intr-o regiune unde De altfel, la Londra se găseşte una
mică. giunea oraşului Aşhabad, la altitu­ raons din oraşul Saint Louis a în­ dintre cele mai bogate colecţii de Femelele de hipopotam îşi duc viaţa hipopotam pleacă in acelaşi timp de
dinea de 84-101 km bintuie în per­ serat în mai multe publicaţii ame­ existau copoi, ele au încărcat să se desene aparţinind Iui Leonardo da împreună cu puii lor, separat de mas­ la puii lor. Intre ele există parcă o
Majoritalea corpurilor meteorice manenţă vînturi cu o viteză de 42-65 ricane, la rubrica de mică publicitate, Vinci. Numai casa regaiă engleză de­ culi. înţelegere, ci,ne pleacă şi cine ră-
posedă o masă iniimă, dar toţi au m. pe secundă. Uneori acestea ating anunţul că este dispus să vîndă două oatere pe scară pentru a ajunge din ţine o colecţie de cca. 600 de dese­ mîne cu puii.
viteze cosmice. Piuă şi particulele proporţii de uragan. Pe direcţia scrisori... care fac parte clin cores­ ne, dintre care 20 au iost expuse re­ In fiecare zi femela are nevoie de
de prai care pătrund cu o viteză u- nord-vest derivele traiectoriilor au pondenţa patriarhului biblic Abra- nou pe navă şi mult timp marinarii cent în cadrul noului muzeu creat o mare cantitate de hrană pe care Hipopotamii se luptă adesea intre
riaşă în straturile superioare ale fost observate numai după miezul ham, ca şi jurnalul de bord origi­ în palatul Buckingham. esta nevoită să şi-o procure de pe ei, urmărind să rupă piciorul dinainte
atmosferei dau naştere ia nenumă­ nopţii, iar în toate celelalte direc­ nal „senzaţional“ aparţinând lui Noe, au fost nevoiţi să le îndepărteze mal. In acest scop adesea ea este al adversarului. Dacă reuşesc acest
rate „catastrofe“ : atomii se deza­ ţii — la orice oră. prezentat drept „primul căpitan de lucru, unul din ei piere, deoarece cele
gregă în ioni, electroni şi cele mai cursă lungă din istoria navigaţiei". pînă ce spărgătorul a părăsit cheiul. silită să parcurgă mari distanţe, trei picioare ntt-i sînt suficiente pen­
infime particule aie propriei sub­ Ce importanţă prezintă aceste ceea ce constituie o dificultate tru a duce corpul prea greu. Dar
stanţe, care toate la un loc formea­ cercetări ? După toate probabilităţi­ Care nu i-a fost mirarea d-lui Si- S c r is o r i ale lu i Van Cwgh puse în vînzare pentru pui. Dar nu toate mamele- discordia nu duce întotdeauna la un
ză ca un iei de „coadă“ a meteo­ le, avioanele supersonice se vor mons că numai la o săptămină a fost asemenea deznodămint. De obicei cele
rului. ridica la înălţimi de zeci de kilo­ asaltat de 40 de colecţionari dintre In curînd Hotel Drouot — cunos­ ţinind lui Guillaumin, o scrisoare a- două animale se rănesc grav, dar se
metri deasupra Părnîntului. Traseuri- care opt au declarat că sînt dispuşi cuta casă de vinzare a obiectelor dresată de Pissaro lui Gauguin şi al­ vindecă foarte ropeda.
In interval de două-trei secunde le lor vor trece pe acolo unde în să plătească indiferent ce preţ .pen­ de artă din Paris — va pune în vîn­ tele.
meteorul străbate distanţe de sute prezent trec în derivă doar traiec­ tru a putea achiziţiona aceste pie- zare un număr de scrisori originale Cei mai acerbi duşmani ai hipopo­
de kilometri. Acum uriaşa sa „coa­ toriile meteorilor. Deci, urmărind ţioa.se „documente". de foarte mare valoare. tamilor sînt leul pe Uscat şi croi o-
dă" nu so rnaiailă în Cosmos, ci derivele acestora, oamenii de ştiin­ dilui în apă. De aceea puiul de hi­
in atmosfera terestră. Ea se supune ţa studiază traseele aviaţiei viilo- ie e lron iG Dintre acestea fac parte trei scri­ popotam este obligat să meargă în­
deci legilor după care au loc miş­ rului. sori originale şi ilustrate aparţinind totdeauna în faţa marnei. Această re­
cările din atmosferă, devine o par­ pictorului Vincent Van Gogh, adre­ gulă este respectată şi in apă. Dacă
te integrantă a acesteia. p a lo r sate de acesta fratelui său Thto şi „copilul“ nu „ascultă“, el este pe­
datate din 1888. Prima scrisoare cu- depsit aspru. Mama îl loveşte cu ca­
Vîntuiile care bintuie la altitu­ prinzînd 4 pagini este ornamentată pul atît de puternic încât îl răstoarnă
dinea de 80-100 km. poarlă cu ele de cîteva ori. Pedeapsa se repetă
pînă cînd puiul se obişnuieşte să -e
urma eiemeră şl în cele din urmă o Nemărginite sint posibilităţile ..te V frunte sau in inimă, şeriful dă o hii cu un desen în peniţă intitulat „Se­ supună.
înţprăştie, dar înainte de a se în­ nicii, mai ales dacă ea esje îmbinată peste cap si oftează. Pentru tiniaşii mănător cu nori albi“. In cea de a
tâmpla aceasta ea poate ii observa­ ş: cu un pic: de fantezie. Uneori îţi pare nenorocoşi şeriful are un întreg ar­ doua. in care şe vorbeşte mult des­ Dresură de ciini prezentată COP1L-URIAŞ
tă şi astfel pot ii studiate vitezele însă rău că este aşa. senal de cuvinte jignitoare. Recent pre Gauguin - prietenul lui Van în Palatul Sporturilor din Pa­
şi direcţiile principale ale acestor ziarul austriac „Volksstimrae“ a pu- Gogh — este de asemenea desenat ris de către Circul din Mos­ In regiunea Odesci trăieşte un co-
furtuni care au loc la mare înăl­ Şeriful electronic fabricat in S.U.A. b icat o fotografie in care în fala un „Semănător" Cea de a treia con­ cova, pil-uriaş. Vitia Pogrebniuk, în virstă
ţime. (unde, dacă nu acolo!) este prezen­ unui asemenea şerif electronic si4 ţine noi date despre Gauguin. de numai 8 ani, cântăreşte 70 de kg.,
tat ca cel mai nou mijloc de d s un băiat cu două pistoale în inimi In foto: Ciini fotbalişti este înalt de 1,48 m şi poartă pan­
Cercetătorul ştiinţiiic Savruhin, de traclie pentru lineii şi virslnici. A- care învaţă să ochească iri Irurile şi Printre celelalte scrisori care ur­ tofi numărul 40.
la Institutul iizico-tehnic de pe lin- s ’menea şerifi — automaţi au fost in inimă. La inceput probabil că nu mează să fie puse în vînzare se află
poştali in’ multe oraşe ale Angliei, va nimeii dar făcînd exerciţii va ţin­ una cu trei schite de Gauguin apar- Dar în ceea ce priveşte forţa, nu
C îf ă alb u m in ă conţine de unde au trecut în Germania oc­ orice adult se poate măsura cu acest
cidentală. ti din ce in ce mai bine, Şi cine ştie CALEIDOSCOP copil. El poate să târască uşor după
un ou de găină? sine o greutate de 500 kg. şi să de­
Să vedem în ce constă distracţia. dacă într-un viitor apropiat băiatul plaseze un butoi cu 200 litri d» apă.
Deşi pare ciudat, gălbenuşul Ea este inspirată din filmele cu cow-
conţine 16,6 la sulă albumină, b oy: introduceţi moneta şi şeriful se va mai mulţumi cu pistolul-jucărie Vitia este ân Clasa a doua şi este
iar albuşul numai 10,6 lu su­ vă spune : ..Ci, băiete, părăseşte ora­ unul dintre cei mai buni elevi.
tă. Cea mai marc cantitate se şul sau trag!“. Dacă este nimerit in sau va trece la „distracţii“ mai sen-
află în membrană — 70 la sută
— care este alcătuită aproape !n slujba 0 Pasai ile flamingo sini pe culc săi cuită din fundul oceanului o perlă de
din albumină pură. In schimb o mărime neobişnuită : 8,89 cm x 6,35
gălbenuşul este foarte bogat in Presa sovietică a făcui cunoscut dispară. In ultimii uni numărul lor s-a cm. de o formă perfect ovală. Ea a
grăsimi. finind seama că o găi­ că prof. Vladimir Demîkov a efec­ fost evaluată la 25.000 dolari.
nă bună ouăloare depune anu­ tuat cu succes transplantarea unei redus de la .5 lu 2 milioane, dintre
al 200 de ouă, de cile 50 gr. inimi şi a unui plămin de Ia o mai­ 0 Insulele Ilawai sînt probabil sin­
fiecare, înseamnă cu ea oferă muţă ia altă maimuţă din aceeaşi omului care 90 la sută tiăicsc in Africa răsă­ gura regiune din lume în care erup­
omului 1,2 kg. albumină (apro­ specie. înainte de această uimitoa­ riteană. hiundatiili au !dungat ateste ţiile vulcanice constituie o atracţie
ximativ greutatea ei) şi 1 kg. re intervenţie chirurgicala s-au fă­ pentru locuitorii indigeni şi pentru tu­
de grăsime. cut cu succes experienţe pe dini. păsări din cuiburile ior ilc pînă uium, rişti. Lava subţire permile ieşirea ga­
zelor explozive, astfel incit, erupţiile
Trecerea Ia maimuţă reprezintă un pe Incul sărat Mugudi unde ele mor de se desfăşoară deosebii de .Jiu".

serios pas spre „obiectivul om". foame. Sărurile şi alrttliile din apa In­ 8 La sfîrşitul lunii martie 1963. la
un spital din Hanoi a fost adus un
Proi. Demikov şi-a exprimat pă­ cului se depun pe picioarele flamiw-

rerea că într-un viilor apropiat vor gilor formînd cruste cure ii împiedică

fi posibile transplantări ale inimii la mers şi la zbor. Păsările răpitoare

şi plaminului la oameni. I din regiune nu se mulţumesc numai

cu cadavrele păsărilor moarte de foa­

me, ci atacă şi păsările vii, jirofilind bolnav avînd o umflătură suspectă

Dragonsî da pe insula Komodo (le faptul cu ele au greutăţi lu mers in regiunea abdomenului. ...Rechinul, deşi are o carne tare şi fără gust, în Japonia se prac­
şi zbor. In timpul tratamentului clinic s-a tică vînătoarea dc rechini ? Spre surprinderea tuturor, ea este finanţată
de fabricanţii de pălării şi nicidecum de societăţile piscicole. De ce?
8 Un grup de zoologi australieni dc constatat că bolnavul bea prea multă Pentru că pielea rechinului poate fi folosită cu succes la confecţiona­
scamă nu început o campanie împo­ apă. După cercetări minuţioase medi­ rea pălăriilor.

încă cu o jumătate de secol în ur- atenţie şi, la momentul potrivit, işi tat această reptilă popula un terito­ triva stîrpirii cangurilor. Australia ex­ cii au descoperii că cl posedă dc fapt
riu considerabil din Australia de nord- portă in fiecare un cîteva milioane două stomacuri, unul sus, în partea
aă un aviator olandez întors de pe doboară victima cu o lovitură de vest şi vest. Savantul american E. de kilograme dc rame dc cangur. dreaptă a abdomenului, iar celălalt ... La 150 km. de golful McMurdo, la înălţimea de 1.830 m. deasu­
Danii a emis următoarea ipoteză în — jos, in partea stingă.
nsuliţa Kornodo din răsăritul Mării coadă, sau aruneîndu-se asupra ei. legătură cu provenienţa varanilor: pe ° In ultimele decenii gheţarii din pra nivelului mării, pe suprafaţa unui platou neacoperit de zăpadă, un
continentul australian, in perioada Elveţia, ca şi cei din Austria, devin ° In baza unei dispoziţii a auto
awei, unde avusese o aterizare iorţa- Cu dinţii varanul spintecă pintecele care a precedat apariţia acolo a o- (lin ce în ce mai mici. In anii 1960- riluţjlor oraşului l.ondra, o dală cu om de ştiinţă neozeelandez a descoperit cîteva zeci de insecte ? Aceas­
mului şi a cîinelui dingo, exista un 1961 din cei 91 de gliclari elveţieni începerea anotimpului mai călduros,
ă, povestea despre „uriaşii dragoni“ victimei şi îşi scufundă capul in ca­ grup mare de varani. Absenţa unei finu/i sub observaţie, 72 s-nu scurtul, vizitatorilor parcurilor publice li se ta este rea mai mare înălţime în Anlarctida unde au iost găsite orga­
concurenţe din partea animalelor de trei au rămas neschimbaţi, opt s-au interzice folosirea aparatelor de ra­
ntîlniţi acolo, sau, cum‘li sa mai spu- vitatea abdominală şi în decurs de pradă mamifere le-a creat condiţii de lungit, iar alţi opt nu au putut fi dio portabile. Motivarea constă în a- nisme vii. .
existenţă ex-trem de prielnice. Din cercetaţi cu precizie din cauza tim­ reca că larma provocată de aparate­
îea, varani. Ulterior au mai fost în- 15—20 de minute mănîncă repede aceşti varani se trag varanii de as­ pului nefavorabil. le de radio împiedică pe ceilalţi vi­
tăzi din Kornodo. zitatori ai parcurilor să asculte ciri­
reprinse expediţii alcătuite din oa- toate măruntaiele. Apoi se repede la 8 In apropierea arhipelagului Sula, pitul păsărilor. ...Exploratorii polari americani au prins în Antarctida, la Capul Kro-
M. G. situat la sud dc Fiiipine, a fost pes­ se, şase pescăruşi sud-polari pe care i-au transportat cu avionul în in­
neni de ştiinţă americani, englezi, carnea de pe piept, smuigind halci teriorul continentului, la Pol ?
,t* !
râncezi şi în ultima vreme, in 1962, mari pe care le înghite împreună ou După zece zile, una din păsări s-a întors la cuibul ei de ia Capul
Krose, slrăbătînd prin ger o distanţă de peste o mie de kilometri dea­
ndonezieni şi sovietici cu scopul de oasele fără a le mesteca. Intr-un. supra unor locuri nelocuite şi fără semne de orientare.

i studia varanii, unele dţn cele mai rînd în stomacul unui varan s-a desco­ ...După expediţia lui E. Shelton in anul 1.909 şi a lui P. Scott în
anul 1.912 în Antarctica a rămas o parte din alimente ? Nu de mult a-
nari reptile ale zilelor noastre. perit capul întreg ai unui porc mis­ cesle produse au fost transportate în Anglia pentru a li se face ana­
liza de laborator. Stînd peste o jumătate de veac într-un ioc înghe­
Prin aspectul lor exterior varanii treţ matur, in timp ce mănîncă, va­ ţat, aceste produse s-au păstrat admirabil. Pînă şi ambalajul a rămas
intact, păstrîndu-şi chiar şi culoarea.
lin Kornodo se deosebesc de alţi re­ ranul stă pe toate cele patru picioare
prezentanţi ai acestei familii da rep- şi pintecele său, înqreunîndu-se trep­ ...Crocodilul poate trăi iără hrană 700 de zile, broasca ţestoasă —
,ile, răspîndite în prezent în ţările tat, se Iasă în ţos. Apoi el sa duce 500 de zile, broasca — 400 zile iar carasul — 150 ?

lin Asin de sud şi sud-est, Austra­ în ascunziş pentru a digera mi aca­ Aceste date se referă la acele animale care cad in anabioză şi con
sumă in tot acest timp foarte puţină energie.
la si Africa, numai prin aceea că rea. După două-trei ore varanul, care
vin! mai mari, că au capul mai lai, este veşnic înfometat pleacă din nou ...Autorităţile oraşului Dallas din statul Texas (S.U.A.) au adoptat o
mai rotunjit, cu nări mari şi cu un hotărîre prin care limitează numărul pisicilor la palru de Stocare fa­
:jit musculos, puternic. Varanii au o la vînătoare. milie ? In acest oraş există 175.000 de pisici.
Varanii vinează întotdeauna sin­
lungime de peste 3 m„ iar exempla­ ...Nu demult, în comitatul englez Oxfordshire s a deschis o şcoală
rele cele mai mari cîntăresc 130— guri adunîndu-se în grupuri numai specială care pregăteşte animale pentru a fi folosite in cinematografie şi
150 de kg. Astfel, abstracţie făcind cind este vorba de mortăciuni. De televiziune? Pririire „elevi“ sînt: lei, veveriţe, cai, căprioare, ciini
de unii crocodili, varanii sini cele subliniat că varanii au un simţ ex­
mai mari reptile palrupede contempo­ trem de dezvoltat al mirosului care etc. Viitorii „artişti“ sînt nu numai dresaţi, dar şi obişnuiţi cu platoul
rane. Animalele tinere au o culoare Ie permite să identifice de la mari
cenuşie închisă, având pe tot corpul de filmare, cu lumina puternică a re flecloarelor, cu zgomotul.
depărtări hrana.
inele roşietice-portocalii care la coa­ Deocamdată încă nu au fost elu­ Un turn înalt de televiziune
dă şi pe gît trec în tîşii longitudinale în A ustria
gălbui. Varanii maturi sînt de un ce­ cidate în întregime detaliile privind
nuşiu închis aproape negru. In peri­ înmulţirea varanilor. Ca şi majorita­
oadele lipsite de ploi varanii locuiesc tea şopîrlelor contemporane, varanii
in cheile albiilor secătuite ale apelor depun ouă, închisa într-un înveliş
curgătoare din junglă. Acolo ei îşi fac moale re seamănă cu un pergament.
viziune. Varanii tineri se adăpostesc Se presupune că în condiţii naturale
in trunchiuri de copaci unaori la o varanii trăiesc pînă la vîrsta de 50
înălţime însemnată. de ani şi chiar luai mult. Oricît ar
părea de curios varanii pot fi uşor
domesticiţi de om. In parcul, zoologic
din Londra exista un varan care ve­

După cum bine a spus un zoolog nea atunci cînd era chemat, lua lua­ La Viena a începui construcţia u- 8 m. adâncime in pămînt — de 4.700
nui turn înalt de televiziune care va tone. La 150 ni. deasupra soiului vor
varanii gigantici îndeplinesc pe a- na din mina îngrijitorului Îşi se li­ avea o înălţime de 260 m. Construc­ funcţiona un restaurant, o cafenea şi
ţia realizată din beton-armat a fost 5 terasă pentru vizitatori, care vor
cesle insuie rolul leilor, tigrilor şi nea mereu după el. Varani tineri au calculată să reziste şi uraganelor cu svea la dispoziţie două lifturi rapide.
o viteză de 180 m, pe secundă. Greu­ Turnul va fi dat in folosinţă in vara
leoparziior care nu există aici, hră- fost învăţaţi chiar să sară. printr-un tatea turnului va fi de 17.000 tone anului viitor.
cu o fundăţis care intră pînă la
nindu-se cu porci mistreţi, cerbi, mai­ cerc, să sară „capra“ unul peste ce­

muţe şi alte vietăţi. Varanii pătrund lălalt etc. Varanul smulge din victima sa bucăţi de carne de cîte 2--3 kg., iar un cîine, sau un iepure
in mijlocul turmei de cerbi, in timp Există toata temeiurile pentru a se îl înghite în întregime.
ce aceştia pasc, fără a le aşoida vreo
presupune eă într-un trecut îndepfer-