Page 95 - 1963-04

DRUMUL SOCIALISMULUI
Nr. 2594
BgHgMMggaaamMBBHss
Icliilasiiilci şi iitiraitfa
circulaţiei — i i atenţia
comitetului ic partM
Recent, in cadrul unei şedinţe
organizată de comitetul de partid
al complexului C.F.Il. Petroşani
s-a analizat felul cum ceferiştii
din complex se preocupă de asi­
gurarea unui transport rapid şi
în depline condiţii de regularita­
te şi siguranţă a circulaţiei. Din
referatele prezentate cu această
ocazie a reieşit că s-au obţinut
o serie de rezultate remarcabile
în această direcţie. In prezent,
datorită circulaţiei trenurilor
conform graficului, mărfurile so­
sesc la destinaţie înainte de ter­
menele fixate prin contractul de
transport, se asigură utilizarea
normală a tuturor mijloacelor
rulante, iar desfăşurarea lucrului
în unităţile de calc ferată se face
fără goluri. Toate acestea sînt
merite ale întregului colectiv de
lucrători în frunte cu comuniştii.
Şedinţa a scos însă în evidenţă
şi o serie de lipsuri care fac ca
realizările să nu fie pe măsura
posibilităţilor. Aşa de pildă, din
referatul prezentat de conduce­
rea secţiei L 5, a reieşit că mai
sînt cantonieri şi paznici de ba­
rieră care-şi părăsesc postul, lă-
sînd în locul lor oameni necom­
petenţi, sau nelăsînd pe nimeni.
Alţii, închid barierele cu întîr-
ziere, sau le deschid pentru tre­
cerea unor vehicule chiar înainte
de sosirea trenurilor, periei itind
astfel siguranţa circulaţiei. Prin­
tre aceştia se numără salariaţii
loan Vlad, Cornel Biră, Maria
Vladislav, Vasile Capeţ şi alţii.
Apoi, mai sînt revizori de cale
care nu efectuează revizia liniei
la orele fixate ceea ce poate avea
consecinţe grave, in sectorul re­
vizorului Manea Sabin, bunăoară,
s-a găsit cu ocazia unui control
o şină ruptă.
Dumitru Drăghici este muncitor Ia secţia tratare a fabricii
„Viscoza“ din Lupeni. Lucrînd la storcătoria centrifugă, el ob­
ţine succese inimoase în întrecerea desfăşurată în cinstea zilei
de 1 Mai.
Dorel Vladislav — Haţeg. Infor­
maţia dumneavoastră ar fi putut
să fie publicată dacă era mai
completă. Scrieţi, dc pildă, des­
pre o excursie şcolară la Calan.
Nu aţi menţionat însă din iniţia­
tiva cui s-a organizat această
excursie, dacă în afara elevilor
clasei respective (nu aţi scris clar constatat ca faptele relatate sînt
clasa) au mai participat profe­
sori şi educatori. Era bine dacă
aţi fi menţionat scopul acestei
excursii şi în cadrul căror acţiuni
ea a fost organizată. Pentru vii-
CONTRIBUŢIA
— Las-o să vorbească... cc ştie
ca ?...
— Ai dreptate, dc cînd ne-am po­
menit „rarul muple curul"... şi mai
spune că dacă îl semănăm mai des
culegem mai mult.
— I'.a ştie din curii şi noi din
practică, că doar asta iti-e meseria.
Asemenea discuţii aveau loc in
fiecare primăvară intre anii colecti­
vişti clin Pricii;, raionul Orăştie. In-
ccpind cu unul 1939, an din care in­
ginera agronom Maria Dogarii lu­
crează in cadrai gospodăriei, a In ­
imii să lapte Împotriva mentalită­
ţii învechite cum cu „rarul, umpli
carul“. l)p cînd s-cin pomenii oame­
nii clin Pricaz ştiau că rărind po­
rumbul obliu recolte mai mari. Li
nu puteau infelege cele spuse dc
ingineră.
Judecind-o după tinereţea şi lipsa
de experienţă, zîmbeau îngăduitori,
atunci cînd im crea să le explice a-
vantajele aplicării regulilor agro­
tehnice.
Pe fală nu-şi arătau insă nici
unul neîncrederea... Dădeau din cap
aprobator, dar rămincuu pe mai de­
parte convinşi dc experienţa lor,
moştenită din ntoşi-slrămoşi.
Maria Dogarii simţea că spuseh
ei nu reuşesc să-i convingă. Se fru-
niinlo. căiilînd mereu argumente. Ar
fi vrut să fie contrazisă, să i sc
arate alte păreri...
La club, în preajma
Unii şefi de echipă cum sînt
Petre Baiu, Teofil Sîrbu, lipsesc
nemotivat iar unii picheri ca Si-
mion Gangan şi Ion Băcanu nu
manifestă destul simţ de răspun­
dere în îndeplinirea sarcinilor de
serviciu.
Referatul prezentat de şeful
de depou a scos în evidenţă o
serie de lipsuri manifestate în
munca colectivului din depou
pentru remorcarea trenurilor
conform graficului. S-a arătat şi
slaba preocupare a salariaţilor
staţiei şi ai reviziei de vagoane
în ceea ce priveşte pregătirea te­
meinică a trenurilor la plecare.
Nu se strîng cum trebuie cuplele,
nu se face o verificare amănun­
ţită a lrînării şi defrînării vagoa­
nelor din care cauză, pe parcurs,
trebuie scoase din garnitură va­
goane cu defecte ce ar periclita
siguranţa circulaţiei.
Toate aceste nereguli au con­
tribuit la nerealizarea unui indi­
cator de calitate în primele 3 luni
ale acestui an. Participanţii la
şedinţă au arătat însă că există
toate condiţiile ca pe viitor ele
să fie preîntîmpinate. Este nece­
sar ca organizaţiile de partid să
desfăşoare o muncă politică mai
susţinută pentru întărirea simţu­
lui de răspundere al salariaţilor,
să creeze o opinie de masă îm­
potriva acelora care săvîrşesc
abateri de la disciplina muncii
şi instrucţiunile de serviciu. Or­
ganizaţia de sindicat la rîndul ei
să organizeze mai temeinic în­
trecerea socialistă, să o facă mai
vie şi mai mobilizatoare.
I. CRIŞAN
impiegat de mişcare la R.C.M.
Petroşani
lor daţi toate aceste elemente ne­
cesare unei informaţii, scrieţi
clar şi precis orice cifră sau dată.
Manea loan — Baru Mare. Ne-
aţi sesizat în scrisoarea dumnea­
voastră unele deficienţe de Ia
Şcoala de 8 ani din localitate. In
urma cercetărilor întreprinse s-a
juste. Secţia de invăţămînt a
Sfatului popular raional Haţeg a
luat măsurile corespunzătoare,
aşa că asemenea situaţii nu o să
se mai repete.
A cautal să se apropie de oa­
meni, să-i înţeleagă. Discalînd de
la om la om. a reuşit să-i convingă
pc unii. Cei mai mulţi răinîneaii în­
să pe aceeaşi poziţie.
„A,iad s-n început semănatul po­
rumbului. inginerei controla în per­
manentă felul în care colectiviştii
lucrează... Plantele au rasant vigu-
roase. Vcîzinilu-le mai dese ca dc
obicei, colectiviştii au rămas nedu­
meriţi.
Am spus ea că prăpădim prea
multe seminţe Cse imul.
Păi da, fi-o cam va trebui să
Ic rărim.
— lot la vorba noastră ajungem,
interveni un altul.
(¦irul an auzit insă că nu c nici
voi bă de rărit, s-an privit unii pe
alţii miraţi.
Din grupul celui strhişi la capă­
tul tarlalei dc porumb, un colecti­
vist se adresă tu glas ture celor
din jur. în aşa fel ca să fie auzit
şi de ingineră.
— O să mai mincam noi po­
rumb de-aici, chul îmi voi vedea
ceafa.
Au-i răspunse nimeni. Priveau cu
L-Aii 'pre ingineră. Aceasta, la au­
zul celor spuse, simji că-i dau la­
crimile. bucii ci/iva paşi, depărlin-
du-se. Se opri Ia auzul unei voci
domoale.
— Eu zic că vom cubgt mai
PAG. 3
, E IV î) k Pentru impulsionarea mişcării de inovaţii
Zilele trecute biroul organizaţiei crescut la 90, din care s-au aplicat
de bază P.M.R. de la Întreprinde­
1 Mai ------- rea regională de electricitate Deva, 76. Prin antrenarea mai multor mun­
a analizat situaţia mişcării de ino­
E Q a d tcs vaţii. Din referatul prezentat de tov. citori, tehnicieni şi ingineri la rezol­
mg. Petru Mimară şi din cuvintul
29 APRILIE 1963 celor prezenţi a reieşit că anul varea diferitelor sarcini de produc­
acesta activitatea de inovaţii şi ra­
— Cc pregătim pen­ împreună cu orchestra, ilata aceasta stă fi mai PROGRAMUL I : 5,07 Muzică u- ţionalizări s-a desfăşurat mai orga­ ţie, numărul inovaţiilor înregistrate
şoară,- 5,40 Muzică populară, 6,30 nizat şi ca urmare şi rezultatele sint
tru 1 Mai ? Asta nit numeroase repetiţii. Am bine, afa că merită să Cîniere de muncă; 7,10 Piese de mai bune. Dacă facem o statistică in primul trimestru a (ost de 29, din
estradă; 7,30 Stalul medicului; a inovaţiilor vom vedea că în anul
e greu de aflat. Poftiţi scăpat să menţionez: i se facă o nouă ture­ 7.45 Orchestre de muzică popu­ 1961 din 40 de inovaţii înregistrate care 25 au fost deja aplicate în pro­
lară ; 8,08 Muzică instrumentală; au fost aplicate 27. In anul 1962,
la fala locului fi vă la serbarea cîmpeneas- gistrare. Repertoriul este 9,0Q „Tinereţea ne e dragă“ In in- numărul inovaţiilor înregistrate a ducţie, aducînd o economie poslcat-
tîmpinarea zilei de „1 Mai“ ; 9,20
vel't edifica imediat. că de 1 Mai va fi pre- foarte bogat, rătmîne să Cînlece) 9,30 Muzică populară; culată de 36.000 ici.
10,00 Muzică uşoară interpretată
Am intrat împreună zentă şi fanfara. ne convingem despre la diferite instrumente; 11,30 Mu­ Pentru dezvoltarea pe mai depar­
zică de estradă interprelală de
cu directorul clubului — Si, in afară dc calitatea interpretării. solişti vocali şi instrumentali; te a mişcării de inovaţii şi raţiona­
12.30 Cinlece şi dansuri popu­
intr-una din sălile de acestea ? De fapt am venit la lare din ţări socialiste; 13,10 Mu­ lizări, au fosl alcătuite colective de
zică distractivă; 14,30 Solişti de
repetiţii. 'Aproape 30 dc — In afară de a- sigur, nu mă îndoiesc muzică populară; 15,00 Muzică u- inovatori.
şoară; 16,15 Vorbeşte Moscova!;
instrumentişti, membri ccslea deocamdată nu de pregătirea formaţiei. 16.45 Din repertoriul lui Fănieă GLIGOR ANDONE
Litca; 18,00 Muzică cerută de as-
ai fanfarei, repetau de mai putem vedea ni­ Merită să se scrie fi Gullători; 18,40 Valsuri din ope­ corespondent
rele ,- 19,00 In pas cu ştiinţa;
zor. mic. Celelalte formalii despre ea, poate chiar 20.30 Noapte bună, copii : „Gru­
pa mare“ ; 21,25 Melodii de mu­
— Avem in reperto­ fac repetiţii mîine. mai mult. zică uşoară.
riul actual al fanfarei — Despre ce forma­ — Fiindcă veni dis­ P R O G R A M U L II: 12,15 Mu­
zică uşoară de compozitori
0 bucă(i muzicale • măr­ lii este vorba ? cuţia despre formalii, romini ; 13,22 Muzică popu­
lară romînească şi a minorităţilor
furi, hore, învîrtite — — In primul ritul mai este ceva. interveni naţionale; 14,10 Muzică uşoară;
16,10 Cîntă Ansamblul Consiliu­
ne spuse directorul, to­ despre brigada artisti­ Iov. Bordan, instructor lui Central al Sindicalelor; 17,00
Muzică uşoară; 18,45 Solişti şi
varăşul Lupan Gheor- că de agitaţie. La 1 al unei formalii artis­ formalii artistice de amatori;
19.30 Din activitatea sfaturilor
ghe. De 1 Mai, fanfa­ Mai va prezenta un tice. Ansamblul... tova­ populare; 19,40 Muzică de es­
tradă ; 20,20 Din muzica popoa­
ra va fi prezentă la spectacol nou, cu su­ răşe director. relor ; 22,35 Muzică uşoară şi de (7
demonstraţia oamenilor biect din munca şi via­ dans.
muncii din oraş. între­ ta minerilor. Apoi des­ — Da, dar parcă era (X T '!
Radiojurnale şi buletine de
gul repertoriu este pus pre un grup solistic de vorba de o surpriză... ştiri; 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; INTE M M N A U
13,00; 17,00; 20,00; 22,00 23,50
la punct. Mai facem dansatori, format din — întocmai. Inten­ — 23,55 (programul I) ; 12,00 ;
ţionam să facem 14,00; 16,00; 18,00; 21,00 23,00
doar cîteva repetiţii (programul îl).
de verificare. Du­ ÎNSEMNĂRI p u P l i c u l u i de- V ia e m u
pă toate proba veun o sur p r i : ă
29 APRILIE 1963
bilitătile, alături plăcută. Am pre­
DEVA : Labirintul inimii — ci­
de fanfară, la l Oros Liviu, Bodi Petru, gătit \im spectacol mu­ nematograful „Patria" ; Chcrmcsu
Mai va fi fi corul. Am Wurm Eduard şi Mun- zical în două acte şi — cinematograful „F. Sirbn“ ; HU­
NEDOARA : Inelele gloriei —- ci­
făcut repetiţii de an­ teanu Glieorghe. Ei au 34 tablnuri: „Concertul nematograful „Victoria“ ; SIME-
RIA : Magistralul — cinematogra­
samblu — cor fi fan­ pregătit un dans dc tinereţii“, pe care-1 ( ful „/. Pimilie“ ; PETROŞANI :
Mirajul ¦— cinematograful „AL Sa­
fară — fi merge bine. bilă din regiunea Hu­ vom prezenta curînd. bia" ; Partea la de viaă — cine­ « â â s I *1
matografal „7 Noiembrie“ ; ALBA
Dar... nedoara. Şi... să mer­ Alte detalii nu dăm ; o IU LI A : A !ost chemată şi clasa
V-a — cinematograful „Victoria“ ;
— Sa trecem în altă gem acum la pian. să le afle cititorii cu Spectatori in ofsaid — cinemato­
graful „2.3 August"; SEBEŞ; Mis­
sală, complete: pe di­ — Cu cc scop ? prilejul vizionării spec­ terul celor doi domni „N “ — ci­
nematograful „Progresul“ ; Bătălie
rector. — Veţi vedea. tacolului. In orice caz in marş seria I şi II — cinemato­ s ă
graftd „M. Sadovcanu“ : ORAŞ-
— Exact ! Putem La pian un om ve­ ne-am pregătii foarte T IE : Pace noului venit - - cine­ m -U J lO Q L
trece. orchestra rifica cîteva partituri. bine, aşa că... încă pu­ matograful ,.V. Roaită“ ; Post res­
Era Iov. Leonida Pe­ tină răbdare. tant — cinematograful ..Flacăra" ;
— Aici ? treseu. maistru dc su­ HAŢEG : O viată — cinematogra­
— Aici e net la Comitetul de ic ful „Popular“ ; BRAD: Prietenul
nostru comun — cinematograful
de muzică populară fi radio fi televiziune. A ...In curînd 1 Mai va „St. roşie“ ; 1.0.VEA : Balada hu­
uşoară. In ziua dc 1 venit la club pentru a sosi. Peste tot, în fa­ sarilor — cinematograful ,.Mine­
rul ; TF.IUŞ : Şampanie şi melo­
Mai, după-masa, va fi asculta formaţia de brici şi uzine, în mi­ dii — cinematograful „V. Boaită"; sr
pe una din scenele ce mandoline în vederea ne, pe ogoare sau in­ y.l.A IX A : împotriva zeilor — ci­ / ri
se vor amenaja la ser­ unei noi Înregistrări. stituţii. oamenii muncii nematograful „Muncitorul“ : Ud A :
7.ece mii dc scrisori — cinemato­
barea cimpenească. Or­ — Cunosc formaţia 11 aşteaptă cu realizări graful ..Gh. Doju“ ; APQLDUL
DE SUS: Ciad copacii erau mari
chestra s-a pregătit bi­ de mandoline din anul dintre cele mai fru­ — cinematograful „23 August“.
ne. Soliştii vocali, care trecut — ne-a spus moase. Aşa îl aşteap­
însoţesc orchestra: Du­ tov. Pelrescu. Am mai tă şi artiştii amatori ai
mitru Rădoi, Rodica fost oaspetele acestei clubului sindicalelor din
Oros, Liana Vlad, formalii. Atunci s-au
Iiojda Mar!oara fi prezentat foarte bine. Deva.
I Aurica Vaş au făcut. După cit se vede, dc I. CIOBOTĂ
T in e r ii m u n c e s c cu însufleţire ssiL
( Urmare din pag. l-a) jarea de noi baze sportive. O grijă <Z
deosebită manifestă organizaţiile
muncă politică de popularizare a sar­ U.T.M. din şcoli pentru îmbună­ \ FjSx ‘ tl
cinilor ce revin tinerelului în orga­ tăţirea neîncetată a procesului ins-
nizarea şi desfăşurarea muncii patrio­ tructiv-educaliv şi creşterea nivelu­ W7 V#.
tice şi a valorii economice ce o are lui de cunoştinţe al tuturor elevilor.
fiecare acţiune în parte, lnainle dc /Se -C c
a porni la colectarea fiorului vechi, In aceste zile, in întreaga regiune LJ P DA c v a
în numeroase organizaţii U.T.M. de tineretul participă cu multă însufle­
pe raza oraşului Hunedoara s-au or­ ţire la activităţile cultural-artistice ?Uz
ganizat discuţii despre importanta ca şi sportive de masă organizate la clu­ ^ 'W tü
o are slringerea şi trimiterea meta­ buri, -cămine, case de cultură şi pe
lelor vechi spre oţelării. Inţelegînd terenurile de sport. In zilele de 1 /
şi 2 mai se vor organiza excursii şi spte a -
mai bine valoarea contribuţiei ce o drumeţii, serbări cimpeneşti, reuniuni rj> fa J in
pot aduce muncii otelurilor, tinerii şi carnavale ale tinerelului. In şcoli XXXXtÎ W ? Î i tt?!îbVUSTr CXAÎÎZNTNÎS,AVUîăVS; M
din Hunedoara au fost mobilizaţi in şi unităţile de pionieri vor fi orga­ )ii 2i
mai mare măsură la organizarea unor nizate numeroase activităţi educative
asemenea acţiuni. şi îndeosebi excursii, drumeţii şi meteo rolo qie IN LUNILE MAI ŞI IUNIE PE DUNĂRE
focuri de tabără, iar pe scenele a-
Organizaţiile U.T.M. fac din fie­ PENTRU 24 ORE cu eiecţanfele m o io n a v e fluviale
care acţiune patriotică un important menajati in aer liber vor Ii prezen­
mijloc de educaţie comunistă a tine­ tate programe artistice. La căminele Vreme neslabilă, cu cerul tem­ „ O L T E N I A " şi „ C A R P A Ţ I "
retului, de mobilizare a acestuia la culturale, in seara zilei de 2 mai porar noros ziua şi înseninări în
îndeplinirea sarcinilor ce-i stau în îşi vor da concursul cele mai bune cursul nopţii. Izolat vor cădea Iflnerarlul : Giurgiu - Turnu Severin - Porţile
faţă. In Valea Jiului, întreaga muncă Iernaţii de artişti amatori ale tine­ averse de ploaie, însoţite de des­
patriotică se desfăşoară pe baza li­ rilor colectivişti care vor fi urmate cărcări electrice. Vint moderai de Fier - Cazane - Giurgiu.
nei planificări judicioase, a unor gra­ apoi de reuniuni. din nord-esl şi est. Temperatura P o p a s u r i p e i nsul a A d a K a l e h şi l a T u r n u S e v e r i n
fice întocmite pe zile şi pe obiecti­ variabilă. Maximele vor ti cuprin­
ve. Această experienţă s-a dovedit Succesele înregistrate de tineretul se între 18 şi 23 grade, iar mi­ C o n d i ţ i i f o a r f e b u n e d e c a z a r e şi
a fi valoroasă şi eficace. din regiunea Hunedoara in cinstea nimele între 0 si 0 grade. Pe văi de masă pe bordul m otonavelor.
zilei de 1 Mai şi a „Zilei tinerelului“, brumă şi îngheţ la sol.
In aceste zile, în gospodăriile co­ entuziastele p-ogătiri ce se tac în
lective şi de stal din regiune se des­ întimpinarca aceslor măreţe sărbă­ PENTRU URMĂTOARELE
făşoară marea bătălie pentru termina­ tori, reflectă dragostea profundă şi 3 ZILE
rea în cele mai bune condiţiuni a respectul tinerilor fală de Partidul
muncilor agricolx de primăvară. Aici Muncitoresc Romîn, pentru minuna­ Vreme neslabilă, cu temperatu­
sint concentrate de dimineaţa pînă tele condiţii de muncă şi viaţă crea­ ra in scădere, apoi staţionară.
se ira. în fiecare zi prielnică de lu­ te tineretului şi întregului nostru po­
cru, loate tortele. Alaiuri de vîrst- por muncilor.
nici, pe ogoarele întinse ale aceslor
unităti socialiste lucrează sute de me­ Sărbătorirea „Z.iiei tinerelului“
canizatori şi colectivişti, tineri cu constituie pentru toţi tinerii noştri
multă dragoste faţă de muncă. un nou prilej de mobilizare, de rea­
firmare a hotărîrii lor pentru a nu-şi
Tinerii din oraşela şi satele noastre piecupeti Vorbirile în lupta de ob-
vor avea şi în continuare în centrul tirs-re a unor noi şi importante succe­
preocupării lor îndeplinirea sarcini­ se în briustrie şi agricultură, în ac­
lor de producţie, organizarea unor tivitatea obştească, în îmbogăţirea cu­
noştinţelor lor, pentru înfăptuirea tu­
noi acţiuni de înfrumuseţare a între­
turor sarcinilor trasate de Partidul
prinderilor, străzilor, întreţinerea
Muncitoresc Romîn.
parcurilor şi spatiilor verzi, amena­
mult lotuşi, decît pînă acum Şi medie la ha., cu tonte condiţiile ne­ agrotehnice. în anul 1902 s-au ob­ TREI ZILE DE N E U I T A T ! SÍ
Petru Voina, brigadierul de cimp, favorabile. ţinui 21.271 kg. cartofi in medie la
începu să Ie explice oamenilor des­ ha., fală de numai 13.00(1- !0.090 jeg I n f o r m a ţ i i şi î n s c r i e r i l a f o a i e a g e n ţ i i l e I
pre importanta densităţii plantelor Munca inginerei, perseverenta cu cil se obţineau mai înainte. şi f i l i a l e l e O . N . T . „ C a r p a ri".
la hectar, despre succesele pc care cure a căutat să convingă oame­ Iev
le vor obţine muncind după reguli nii, muncă în cure a fost sprijini­ Diseiilhid anim cu oricare din­ v-
ştiinţifice. tă dc către comuniştii din gospodă­ tre colectiviştii din Pricaz. aceştia
rie a Început să-şi ciştige lot mai te vor informa cu satisfacţie despic •IZ1C V2V-
Oprită, cu spatele spre grupul de mult preţuirea. Rezultatele au rezultaţele obţinute De la un an la
oameni, inginera ascultă cu atenţie. spulberat şi ultimele îndoieli. alini an crescut producţiile Iu lui. ^ /><x f r t b u t c d i & w a Á v Ó G
Simţea că inima ii bale lot mai sporind în acest fel fondul de bu­
tare. Vorbele brigadierului, exprimau Astăzi, lu Pricaz, colectiviştii nici ză şi veniturile. p-CcAXJiiXáj Ca >iL/ytixiÁ/iojiteúp
parcă propriile-i ghidări. I se părea i u i mai pomenesc zicala „rarul cu. c^íópciCitáj
că Petru Voina este mai convingă­ umple carul". Cei mai mulţi din­ Dc lu 900.773 lei fond de buză
tor. mai simplu in cele ce spune. tre ei, uimind cursurile invulămin- in 1939. in 1902 s-a ajuns Ici lEIL&'ri MORESUL
Oamenii îl ascultau cu multă a- hiliii agrozootehnic, i/i vorbesc des­ 1.933.731 lei. In 1903 va ajunge la
lentlr. pre faptul că porumbul trebuie să 2000.731 lei. Urniiurile băneşti rea­ A & M J T O * ' ALC
aibă o densitate medie de 30.00(1- lizate in 1962 au fost cu 420.030 « 1.-1 / \ rfu *lC A
...A început pruşitul. Majoritatea 30.000 plante Ta lia.. despre viteza lei mai mari fală de rele (lin 1939.
colectiviştilor căutau să respecte in­ de 'înaintare a tractoarelor la în- iar pentru anul 1903 s-a planii icul bAHS
dicaţiile ciute de ingineră. l otuşi, pe sămînlal care nu trebuie să depă­ să crească la 1.270.000 lei.
unele porţiuni. în urma profitului, şească 4,3 km. la oră. despre in-
poi limbul runiinea rar. Unii mer­ grăşămintele care trebuie aplicate Rezultate bune s-an obţinui şi in
geau pe inserat şi continuau să-l şi despre multe altele... sectorul zootehnic. Lu sfirfitul (inu­
rărească. lui '903 acesta va număra 433 tau­
...Asemănătoi s-an petrecut lucru­ rine 200 porcine şi S30 ovine, fală
Pe cea mai mare suprafaţă insă. rile şi cit cultura cartofilor. Ciad de numai 131 taurine, 14S porcine
au fost respectate îndrumările. La s-a pas problema ca tuberculii să şi 4S4 ovine în 1939.
recoltat, văzîndti-se rezultatele obţi­ fie plantaţi la o distantă de 30 cm.
nute, îndoielile au început să se pe rhul. oamenii nici nu vroiau să Despre aceste rezultate şi despre
risipească. S-a mai inlimplal lotuşi audă. iar cînd au mai auzit că altele, au vorbii cu justificată min-
ca şi in 1901 unii îndărătnici să vor fi plantati prin 10 aprilie, dric comuniştii din G.A.C. Pricaz.
rărească pc ascuns porumbul Nu­ midii au început să susţină cu vor cu ocazia adunării generale a or­
mărul celor care an aveau încre­ putrezi in pămint. Dar sporurile ganizaţiei de partid, cînd s-a discu­
dere în agrotehnică, scădea însă me­ de recoltă au risipit şi de dala tat cei crea dc primire in rhulurile
reu. aceasta îndoielile. Asigiirindu-se o candidaţilor de partid a inginerei
Maria Dogarii. Vorbind despre re­
Producţia obţinută in 1902 de pe densitate corespunzătoare, aplichidu- zultate. comuniştii nu scos în evi­
întreaga suprafaţă cultivată eu po­ dentă şi contribuţia inginerei .Maria
se cile 43 tone gunoi de grajd la Dogarii Ia obţinerea lor.
rumb a fost de 3.192 kg. boabe in
ha., respectbulu-sc celelalte reguli M. RUGINESCU