Page 97 - 1963-04

»• * «l i t W i n u i » * iW U i M î D O i» i> O a i * i m » i » I W # » ) r»»V|*r*«V«*VI«linînirtt\ X \ * \ \ ü I* iV it n 1>JSi,Sm»»MAVAlAliBAlTlW:»*!W V M l*' ' » I M - , ,
Anul X V Nr. 2595
f Cu inimile pline de bucurie oa­
menii muncii din patria noastră săr­
bătoresc astăzi 1 Mai — Ziua solida­
rităţii internaţionale a celor ce mun­
cesc, ziua frăţiei muncitorilor din toa­ şi ridicarea sistematică a nivelului de cu deplină încredere în viitorul lumi­
te ţările.
A intrat in tradiţia poporului nos­
tru de a trece în revistă cu prilejul
sărbătorilor scumpe clasei muncitoare
succesele ol ţinute pe calea construc­
ţiei socialiste, pe calea făuririi unui
viitor mai bun. Bilanţul cu care in-
timpinăr» ->ou! acesta 1 Mai este rod­
nic. Sarcinile măreţe Irasale de Con­
gres’-’ al III-Iea al Partidului Munci­
toresc Romii sa înfăptuiesc cu succes,
întreaga economie naţională se
dezvoltă intr-un ritm crescînd. Pe
întinsul patriei se înalţă noi obiec­
tive industriale. An de an, ţara noas­
tră produce mai multă energie, com­
bustibil, metale, maşini şi bunuri de
consum. Faţă de amil 1901, produc­
ţia globală industrială a crescut în
anul 1962 cu 14,7%, a mijloacelor
de producţie cu 17.5r iar a bunurilor
de consum cu 10,2", . In comparaţie
cu 1938 — anul cu cea mai înaltă
producţie din timpul regimului bur-
ghczo-moşieresc, producţia industria­
lă globală a iost în anul 1962 de 6.5 ori puternică înilorire şi regiunea Hune­
mai mare. Pentru a ne imagina avîniul
cu care so dezvoltă industria patri­
ei noaslre es!? semniticaliv de ară­
tat că în primii 3 ani ai pianului
şesenal ritmul mediu anual de creş­
tere a producţiei industriale a io«-1
de 15,8".', fală de cea. 13"’, cil s-a
prevăzu! în Directivei'’ celui de-ai
III-Iea Conqres al P.M.R. Prin apli­
carea pr*’Micii inlelepto a partidului
nostru ‘ i prin hărnicia si laicului
poporului, tara noastră, care in trecut, line d ¦ la Hunedoara, noi orizonturi
pe vremea regimului burghezo-moşie-
tesc era nevoită sa importe 95% din
tsM'aml industrial necesar, produce
ss'é7i maşini, ulMMe şi instalaţii per-
fe'iionale cu calităţi şi perlornianţe
corespunzătoare cerinţelor tehnicii
moderne. Tractoarele, utilajele petro­
liere, strungurile, motoarele electrice
n ’ve.ie. utilajele pentru rafinării şi
alte produse fabricate în ţara noastră
se bucură de o apreciere bună pesle
ho! are.
Sub conducerea înţeleaptă a parti­
dului, în patria noastră s-au înfăptuit
transformări uriaşe. Socialismul a în­
vins definitiv la oraşe şi sale. A ire-
cut numai t an de la încheierea pro­
cesului de colectivizare, a agriculturii. do stat şi îndrumării permanente a şi progres. Nenorocirile care se abat
In această perioadă scurlă, baza
tehnico-inalerială a agriculturii s-a
întărit simţitor prin sporirea numă­
rului de tractoare, semănători meca­
nice, combine pentru recoltarea ce-
.realelor şi allé maşini. Ca urmare a
măsurilor luate de partid în vederea
consolidării G.A.C. s-au deschis largi
posibilităţi pentru sporirea producţiei
agricole.
Concomitent cu dezvoltarea indus­
triei şi agriculturii a crescut venitul
naţional, asigurîndu-se resursele pen-
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
MARTI 30 APR ILIE 1963 4 pagini 20 bani
sratKCTWBBKSoasaanB»
f Spectacol festiv î
tru sporirea continuă a investiţiilor ! Duminică seara în sala ,.1'ili-
mon Sîrbu“ din Deva a avui
mari, oamenii muncii păşesc înainte : *
loc un spectacol festiv închinat
trai al celor ce muncesc. nos. Sistemul mondial socialist — zilei dc 1 Mai. La spectacol au
Progresul multilateral al ţării, cea mai măreaţă întruchipare a soli­ participat tovarăşii: Andrei
schimbările înnoitoare în viaţa po­ darităţii internaţionale a celor ce Ccrvcncovici şi Ghcorghc Vuş-
porului slnt o ilustrare dintre cele muncesc, a internaţionalismului pro­ dca, secretari ai Comitetului
mai elocvente a caracterului profund letar — işi aîirină lot mai mult su­
ştiinţific, realist, al politicii partidu­ perioritatea moral-polilică, economică regional Hunedoara al P.M.R..
lui, care aplică cu pricepere, in mod şi lehnico-ştiinţifică. Concenlrîndu-şi Cornel Stoica. Mircea Ramba i
creator învăţătura inarxist-Ieninistă eîorlurilc spre înfăptuirea celor mai şi Sabin Boţi ci, rncepreşodinfi
la condiţiile concrete din fiecare scumpe năzuinţe ale oamenilor mun­ ai Comitetului executiv al Sfa­ t
etapă în construcţia sociaiistă din’ cii, sistemul socialist obţine succese tului popular regional, activişti (
grandioase în toate domeniile. In dc partid şi de stal. oameni ai
ţara noastră. muncii din oraşul Deva. i!
Uniunea Sovietică se înfăptuieşle cu
Oamenii muncii de la oraşe şi sale succes măreţul program al construirii Spectacolul, la care şi-au dat t
sînt mai uniţi docil oricînd în jurul desfăşurate a comunismului, iar ce­ concursul corurile reunite ale t
partidului, care conduce cu înţelep­ lelalte ţări socialiste construiesc cu Combinatului siderurgie din f
ciune şi iermitate întregul popor in succes bazele socialismului. Sistemul Hunedoara şi uzinei ..Victoria“
lupta pentru de.săvîrşirca construcţiei socialist îşi afirmă tot mai mult su­ din Călan, formalii dc dansuri !I
socialiste. perioritatea asupra sistemului capita­ ale C.S.H.. orchestra de muzi­ \
list prin ritmul mai înalt al dezvol­ că populară a I.C.S.H., forma­
Dalorilă politicii înţelepte a parti­ tării economice. Nu este departe ţia dc mandoline a clubului i
dului, grijii sale penlru dezvoltarea (impui cînd sistemul mondial socialist sindicatelor din Deva, numeroşi
economiei întregii ţări, alaiuri de ce­ va depăşi volumul global ai produc­ solişti vocali şi instrumentişti,
lelalte regiuni ale patriei cunoaşte o ţiei industriale şi agricole din ţările s-a bucurat de un succes deo­
sebit.
doara. Pe baza bogatelor resurse na- capitaliste.
lurale de care dispune regiunea, a Sistemul mondial socialist reprezintă CALAN gislul“, au ascultat cu viu inleres li» roşu şs diplomei
nevoilor economiei naţionale şi a expunerea tovarăşului Gheorghe Vuş- de unifafe fruntaşă pe ra m u ră
hărniciei şi priceperii oamenilor factorul hotărilor al dezvoltării so­ La adunarea festivă care a avut dea, secretar ai Comitetului regio­
muncii, in regiune se dezvoltă verti­ cietăţii contemporane. Victoriile is­ loc ieri in sala clubului „11 Iunie" nal Hunedoara al P.M.R., care a vor­ Exploatării m in ie r e Aninoasa
ginos industriile siderurgică, extrac­ torice obţinute de ţările socialiste din Călan a luat cuvîntul tovarăşul bit despre: „1 Mai, marea sărbă­
tivă. constructoare de maşini şi alte insuflă noi puteri luptei oamenilor Andrei Cervencovici, secrelar al Co- toare a oamenilor muncii“. Vorbi­ In cursul zilei de ieri, ia clubul EM. A niuoasa, a avut loc o adunare
ramuri industriale. In ui (imul an au muncii din ţările capitaliste. Milioa­ miţetului regional al P.M.R. Hune­ torul a sublinia! rezultatele obţinu-
iost puse în funcţiune noi obiective nele de oameni ai muncii de pc giob doara, care a vorbii despre insem- le de oţelarii şi laminalorii hunedo- lestivă consacrată zilei de 1 Mai ia caro au parlicipat numeroşi mineri
industriale cum sînt : furnalul de văd că socialismul a lichidat exploa­ nălalea zilei solidarităţii internaţio­ reni aflaţi in întrecerea socialistă
1.000 m c. şi liniile do sirenă şi prolilc tarea omului c!c către om, a asigurat nale i celor ce muncesc. desfăşurată în cinstea zilei de I evidenţiaţi in întrecerea socialistă, maiştri, tehnicieni şi ingineri.
un rilm rapid progresului economic Mai. Colectivul de muncă de la
şi locuri de muncă în industria mi­ şi social. Fi îsi dau seama că aceas­ In cuvinlare s-a făcui o trecere oţelăria electrică a dai peste pian Despre însemnălalea marii sârba lori şi despre realizările cu care au
nieră ele. ta este orînduirea căreia îi aparţine in revistă a succeselor rlobindile în 75P tone otel laminalorii rle la la­
înlimpmarea sărbătorii de i Mai do minorul de 800 mm. — 2.001 tone
O înflorire continuă cunoaşte şi viitorul cairo oamenii muncii din regiunea laminate, cei rle la laminorul de sîr- întîmpinat-o minerii a vorbit tov. Lazăr David, prim secretar al Comitetu­
agricultura regiunii. Fondul de bază Sărbătorind ziua de 1 Mai, oamenii Hunedoara. Cu arest prilej, harnicul mă 2.700 lone, iar cei de la profite
colectiv al uzinei „Victoria“ Călan a fine 350 lone laminate. In fruntea lui orăşenesc al P.M.R. Petroşani.
fost felicitat pentru rezultatele ob- întrecerii socialisle s-au situai schim­
al G.A.C. a fost Ia stirşilul anului muncii de pretutindeni îşi strîng lot limite in îndeplinirea şi depăşirea burile de landmlori conduse de ing. Cu această ocazie colectivului minei Aninoasa i s-a decernat drapelul
1962 de pesie 11 ori mai mare deci! mai mul! rîndurile în lupia împotriva sarcinilor plannlui .de producţie. Fur- Dumitru Taşcă şi Alexandru Cîra,
în 1955. Numărul tractoarelor care exploatării şi asupririi capitaliste. îm­ nahşlii din Călan mi produs în cursul precum şi hihrr/ile (le furnalişli con­ roşu al Consiliului Centrai ai Sindicatelor şi diploma de exploatare mi­
lunii aprilie mai Irne de 1.000 lone duse de Simion Jurca. Alexandru
lucrează in prezent pe ogoarele potriva politicii d" război, a reînviesii fontă nesle plan. I urrăiorii secţiei Oiaru, Ilie Miicâ şi alţii. nieră fruntaşă pe ramură pentru realizările deosebite obţinute anul trecui
ile soTiicocs au reuşit ca în primele
G.A.C. şi de slal a crescut la peste fascismului, penlru apărarea interese­ pairii luni ale acestui an să producă Adunarea lestivă a fost urmată de în înlrecerea socialistă : depăşirea pianului de producţie cu 31.607 tone
pesle prevederile planului dc pro­ un frumos program prezentat de (or-
755. Ca urmare a sprijinului acordai lor lor vitale, pentru pace, democraţie ducţie 2.047 tone de semicocs. Însem­ matiile arlislicc ale clubului „Side- cărbune, a productivităţii muncii cu 53 kg. cărbune pe posi şi realizarea
nate succese au realizai in înfăptui­ rurgislut“.
rea angajamentelor luaic in cinstea unei economii suplimentare la preţul de cost de 375.000 lei.
zilei de 1 Mai şi muncitorii, tehni­ I. C. S. H U N E D O A R A
cienii şi inginerii secţiei turnătoria Continui,ud şirul succeselor, in cursul primelor trei luni din acest
partidului gospodăriile agricole colec­ asupra clasei muncitoare din tarile an minerii din Aninoasa au exlras peste plan 4.875 tone cărbune, au
tive din regiune devin unităţi lot mai capitalisle în actuala clapa a crizei depăşit productivitatea muncii planiticaiă cu 1,8 la sută şi au redus
îniloriloare. îs lezvoilă ramurile a- generale a capitalismului, dalorilă preţul de cod al louei de cărbune cm 0,98 Ici.
ducăfoăre de venituri, sporesc pro­ instabilităţii producţiei capitalisle, In obţinerea acestor succese s-au evidenţiat brigăzile conduse de Şte­
ducţia vegetală şi animală. '¦reşlerii şomajului şi mizeriei, fan Biro, Remus Moisiu, loan David, Aurel Cristea, Petru Roman, Fran-
Cu mindria legitimă a datoriei im- araiă că numai prin strîngerea cisr Kibedi şi alţii.
piinite, oamenii muncii raporlează de rîndurilor maselor muncitoare, prin
Inmînind steagul, roşu şi diploma de unitate fruntaşă pe ramură, Iov.
1 Mai partidului despre noile succese întărirea solidarităţii proletariatului loan Cotoţ, secretar al C.C.S., a felicitat cil căldură pe minerii din Ani­
obţinute în înfăptuirea măreţului pro­ poale ii dusa cu succes lupta împo­ noasa şi le-a urai noi succese în muncă.
gram al desăvîrşirii construcţiei so­ triva asupririi şi exploatării capitalis­ Din partea biroului Comitetului regional al P.M.R. şi a Consiliului re-
cialiste elaborai de cel de-al [II-lea te. In toate ţările capitaliste luptele
Congres al P.M.R. Desfăşurînd larg dc clasă cunosc o deosebită amploare, qion 1 ?! sinrF'vifpîor colectivul minei A nincsa a fost felicitat de către
întrecerea socialistă în cinslea marii indirjire şi ascuţire politică. Eroica
sărbători, minerii din Valea Jiului tov. Vichente Bălan, membru al biroului Comitetului regional de partid,
preşedintele Consiliului regional al sindicatelor, iar din parlea Ministe­
rului minelor şi energiei electrice de către Iov. loan Lăzărescu, adjunct
au extras peste plan de la începutul luptă grevistă a minerilor !râncezi, veche. La grădina de vară a I.C.S.H., a al ministrului. C. MATEESCLi
anului rlrca 30 000 lone de cărbune. marea demonstruţie a şomerilor in In încheierea adunării (eslive a avut loc ieri după-amiază adunarea
laţa parlamentului englez, greva ti­ festivă a cor.slructorilor hunedoreni A fost recepţionat blocul B 2-II
De asemenea, ţăranii colectivişti şi pografilor din S.U.A., lupta ţăranilor fost prezentai un bogat program ar­ închinată zilei de 1 Mai. Despre în­
muncitorii din G.A.S. şi S.M.T. au italieni pentru pămînt şi alte acţiuni, tistic. semnătatea zilei de 1 Mai a vorbii Constructorii şantierului nr. 4 24 aprilie, blocul a iost recepţionai,
muncit cu însufleţire în întîmpinarea oglindesc lupta fermă a maselor mun­ tov. Dumitru Dejeu, preşedintele Co- T.R.C.H. din Cugir antrenaţi in înlre­ urmînd ca în următoarele zile, in
zilei de 1 Mai pentru executarea Ia citoare din lumea capitalistă pentru C. S. H U N E D O A R A miloluhii executiv al Sfatului popu­ cerea socialistă şi organizîndu-şi bine apartamente să intre noii locatari.
iirupul optim şi la un nivel agrotehnic o viaţă mai bună, pentru democraţie lar regional. Vorbitorul a felicitai munca, au reuşit ca în cinslea zilei de
şi pace. Cei peste l.OOC de munsitori, teh­ călduros harnicul colectiv pentru 1 Mai să termine lucrările la blocul O. ARCAD1E
corespunzător a lucrărilor din campa­ nicieni şi ingineri de la Combina­ rezultatele p ? oare le-a obţinut în B 2/II cu 32 apartamente. In ziua de corespondent
nia agricolă de primăvară. tul siderurgic Hunedoara caro au muncă, pentru construcliile indus­
luat parte ieri la adunarea festivă
Sărbălorind ziua de 1 Mai in condi­
ţiile unor succese din ce în ce mai (Continuare în pag. 4-a) ce a avut loc la clubul „Siderur- triale şi social-culturale ridicate în Folosind cofrajele glisante
puternicul cenţiu siderurgic al tării.
In cadrul adunării a fost inmînată Zilele trecute, constructorii de fie Sarcina executării lucrărilor a fost
şantierul noii fabrici dc aglomerare a încredinţată brigăzilor conduse dc X i-
din partea C.C.S., colectivului minereurilor din Hunedoara, au înce­ colaic Lupii, Augustin Fcchele şi loan
pui construcţia coşului dc fum Acest Rudi. Proiectul platformei şi scheletu­
I.C.S.H., diploma de întreprindere e- obiectiv se realizează folosind cofra- lui lucrării aparţine tinerilor ingineri
jclc glisante, care asigură un ritm in­ Dumitru llomanovski şi Ion Brad.
videnţiată pe ramură. tens de lucru şi o calitate superioară
a construr\ici. T. STELIÂN
In încheierea festivităţii formaţiile corespondent
artistice ale clubului I.C.S.ll. au pre­
zentat un piogram artistic.
A urcat grăbit pi platformă Din- glumind Mogonra Am să Ic întrec. devreme pentru că a ştiut cu in a-
tr-o privire a cuprins lotul: Să nu Ic superi. cest timp va puicii afla lucruri inte­
resante de Iu Mogonea privind mer­
oamenii, cuptorul Din echipa lui nu — Dc supărat, nu mă supăr. Cit sul cuptorului Si nu numai Xojogan
venise nimeni. F. şi norma! — şi-a despre inlrrrerc. vom mai vorbi noi procedează aşa, ci toii ofclarii şefi
zis el Mai c\te piuă vom intra in de echipă. Gări toii sini preocupai1*
schimb. Dur unde o fi Mogonra ? — Sti ce-i. Xojognnc ? Am o vor­ dr aceeaşi problemă : să producă otel
Cum i-o fi mers azi ? bă pentru line. O propunere, dc fapt. cit mai mult, de calitate cil mai
Vile cc zic cu. întrecerea usla arc o bană.
— Hei. nu l-ai xaizut pc Mogoncu ? semnificaţie deosebită. Hai să facem o
— l-a întrebat el pc macaragiu. prin soaie Cel rare învinge să pri­ H nlîmphirca relatată mai sus s-a
mească din partea a lui învins a cu­ petrecut cu cîtevn zile în urmă.
— Descarce — i-a răspuns ares­ nună Dar na de flori, ci dc slclulc.
ta zîmhind. Dar cc ai cu rl ? Da. da. de striate. Din acelea pe care in iureşul întrecerii ce se desfăşura
le-ai văzut tişnind cînd am turnai în cinstea zilei de I Mai. Intre ceh
— I nimic Să-l salul doar. şarja asta rapidă! Ai văzul cc Ini­ două echipe era putină diferenţă:
— Da. da. înţeleg O să se bucu­ moase sini ! Parcă-s dc aur Li, cc conducea echipa lui Mogonea cu o
re citul le-o vedea. Ai să vezi. O să zici ? tonă de otel. întrecerea se desfăşura
se bucure, [.rccis Ţi-o spun eu ! insă la fel dc antrenant, şi la cele­
— Li lasă, aşa bine i-a mers azi ? — Ri arde ile glume. lalte cuploare. In acelaşi schimb (con­
— Ca niciodată ! ¦— Pm de lac ! dus dc maistrul Pasca) la cuptorul
— X ii primesc. nr 4 se elaborau şarje dc cea mai
citea aceasta il bucura, dar il şi — De ce ? bună rulilalr Tovarăşul Constantin
întrista II bucura pe Xojogan — lini pure rău dc miinilc talc : Cocindău. ţapilor 2 în această echi­
li le rici arde cînd îmi vei implcli pă. ne spunea :
succesul echipei prietenului său. dur cununa — i-a răspuns lot in glumă
il obseda faptul că piuă Iu I Mai Xojogan. — Si echipa lui Mogonea. şi rea
mai c pu/ină vreme şi nu va putea a lui Xojogan, au depăşiri dc plan
ciştiga echipa lai întrecerea. Fi. dar | V i (h i prieteni au ris de discu­ frumoase în această lună. S> noi am
utila timp cit nu eşti învins, nu tre­ ţia lor copilărească. Apoi au depăşit planul, dar cu o cantitate
buie să te consideri întrecut — şi-a mai mică de otel. In schimb .stăm cci
amintit el o veche zicală Si cu paşi începui insă să discute treburi serioa­ mai bine la calitate. Aşi că in ii:
grăbiţi s-a îndreptat spre locul unde se ia legătură cu funcţionarea cupto­ trceeie nu se ştie cine va realiza
i .ve spusese ret ,r află Constantin rului Mogonea i-a spus lui Xojogan mai m d: / uncie...
Mogonea. nun a mers topirea, cum sc com­
portă instalaţiile, cum se stă cii a- una se încheie abia astăzi. Cine
I—a găsit in spatele cuptorului. 0- provizinnatea cu fontă nouă, fier va ciştiga întrecerea încă nu se
telul incandescent şerpuia liniştii pr vechi şi materialele necesare, l-a a- ponte şti. Un lucrase ştie de pe acum
rină, prăwălindu-sc apoi ca o casca­ Iras atenţia asupra felului cum va insă : că steluţele (le aur ale otelurilor
dă in oala de turnare. Mai încolo se trebui făcută ajustarea. vor continua să roiască in hala de tur­
turna olclul in lingolierc. Peisajul nare şi mai des. din ce iu ce mai
era de-a dreptul feerie. Xojogan insă Piivindu-i in aceste clipe aveai im- mult. Semn că patria primeşte elin
nu-l sesiza FI <1 urmărea doar pi presin că sînt dai oameni ai aceleiaşi Hunedoara cantităţi sporite 'ie otel.
Mogonea. Inii-un tirziu privirile li echipe. In fala lor nu mai stăteau că în mersul sigur spre desăvîrşirca
s-au înlilnil. Au pornit apoi unul în interesele echipelor, ci ale întregului construcţiei socialiste ofelalii sînt Io
întîmpinarea celuilalt şi şi-au sirius colectiv, scopul comun : sporirea pro­ datorie.
cu căldură miinilc. ducţiei de nici y\l‘ "o,li-fi Xojogan.
prim-topitor la O.S.M. nr. 1. a venii N. ANDRONACHF,
— Fi. cum a mers ? — a deschis la lucru cu o jumătate de oră mai
Xojogan vorba.
— Straşnic Rapid — i-a răspuns