Page 98 - 1963-04

Nr. 2595

TOMA PÄRAOAN Şi de această dată, de 1 Mai, liber, chiar acasă, au stat vreme PE ÎNTINSELE LIVEZI ALE G.A.S. DIN APOLDUI. DE SUS AU ÎNFLORIT CIREŞII
prim jurnalist la furnalul nr. 1 Iosif Blaga, mecanic de locomo­ îndelungată aplecaţi asupra căr­
tivă de la Depoul C.F.R. Simeria, ţilor studiind, întocmind cons­ Cu o săplămînă in urmă, satul Bo- şedinţele. Amindoi au început să tivei noastre — şi alţii, erau slugi­ s-att răsculat împotriva nedreptăţilor, I
uzina „Victoria“ Călan. a reuşit să încheie un bilanţ rod­ pecte. Aceeaşi înţelegere a dove- bilna te întimpina cu o linişte pu­ stabilească măsurile pentru urgenta­ le moşierului. De fapt toii oamenii munca a început să fie tot mai spor- j
nic de muncă. Aşa cum s-a anga­ dit-o şi faţă de alţi cursanţi. ţin obişnuită. Parcă toată viata sc rea semănăturilor. din sat munceau in parte, pe pămbi- nică. imbelşugind casele oamenilor. 2
GHEORGHE LUPEÂ jat el şi-a îndeplinit angajamen­ mulase în vatra Mureşului unde işi tul moşierului Că avea strigoiul ăsta Toţi colectiviştii au primii aiitea pro- ,
miner, şef de brigada la sectorul tele : a remorcat trenuri cu De fiecare dală tovarăşul Blaga au colectiviştii ogorul de cîleva sute — Toate culturile le-am semănat pămîntul cel mai bun din vatra Mu­ duse cil n-au văzul niciodată in ca-
supratonaj, a făcut economii de îşi apreciază ortacii de muncă de hectare. Acolo, zumzetul tractoa­ la timpul potrivit. Nu se poale să reşului, peste 200 de hectare, iar pă­ sele lor. Preşedintele a dat nn sin- -j
Ruda al E. M. Barza. combustibil, a întreţinut în cele dună fapte. Cind vede însă că un relor sc revărsa peste apa Mure­ inlîrziem tocmai cu porumbul, spune dure... cit 7 sate Ia un lo c : peste gur exemplu, lanc Iosif lui Ivan care -j
mai bune condiţiuni locomotiva tovarăş este la impas, nu se şului de cum sc iveau zorile piuă Gheorghe Onnindeanu, preşedintele. 2.000 dc hectare ! Băile din Geoagiu cind era slugă, primea pc un an in- j
ELENA CONTOR pe care lucrează. descurcă cum trebuie în procesul scara tîiziu. Doar de la sediul gos­ erau lot ale lui. Casc avea şi aici treg -I felderc de griu şi porumb ]
colectivistă la G.A.C. din Mi- de producţie sau în viaţă, îi vine podăriei colective răzbateau piuă in — Numai de ne-ar mai da un şi la Orăştic şi la Bucureşti. Avea şi (cam tIO kg.) în 1962 „ primit peste')
La Simeria, îl cunosc toţi cei in ajutor. Z. Gheorghian venise u-Hfă vocile' însufleţite ale unor co­ discuitor şi să plină la punct trnr- un avocat al Ini carc-i aranja pro­ 1.400 kg griu. 1.200 kg porumb, 1.600')
ceşti, raionul Alba. care lucrează la depoul de loco­ de pe băncile şcolii de mecanici. lectiviste : sc îndemnau să termine torul pentru semănătoare... cesele cu ţăranii. Aşa aluat dc la să­ kg cartofi şi alte produse, în afară')
motive. Lucrează aici de aproape In însuşirea cu temeinicie a me­ mai degrabă curăţenia în sediul teni fincicle din „curaturi“ şi pa dc banii ce s-au dat la ziua muncă. j
IOAN GHENEA 18 ani. A fost mai întîi lăcătuş. seriei, un bun instructor i-a fost proaspăt zugrăvit. In curte, şoferul — Astea n să le avem cu sigu­ mîntul... Cil despre oameni, oricil lu­
şef de echipă zidari pc şantierul Şi-a pus însă în gînd să devină însă mecanicul Blaga. De cîteva colectivei examina atent motorul ca­ ranţă Niciodată nu nc-au lăsat to­ Gospodăria s-a întărit, cu fiecare an. ^
mecanic. A izbutit. A învăţat, a ori au condus locomotiva în mionului, pregătindu-se pentru un varăşii dc la S.M.T. să aşteptăm. crau tot rămâneau datori. Pentru nu Cea dc-a o-a primăvară de la înfiin- -j
T.R.C.H. Deva •muncit cu pasiune, cu stăruinţă. ..doi". Mecanicul Gheorghian con­ drum lung. Venind dinspre cvnp, Ian( de pumînt trebuia să faci la tare a găsit gospodăria cu un fond-ţ
Scopul propus a devenit fapt îm­ ducea, dar alături de el îl avea doi oameni sc apropiarâ şi intrară Vorba e *ă folosim şi atelajele moşier 0 zile de lucru, să dai ti cupe
AVRAM CHIRCA plinit. Acum, prin succesele ce pe tov. Blaga care-1 sfătuia ce în curtea gospodăriei. Unul urcă noastre. Ne-am luat angajamentul de fasole şi jumătate din toată pro­ LiO.QOO cil era la înfiinţare, un pu- ]
tractorist Ia S.M.T. din le obţine în muncă este unul din­ trebuie să facă în pante, la curbe, grăbii treptele clădirii, celălalt sc să întimpinăm ziua de 1 Mai cu ducţia. Dacă ,m împlineai cele tre­ tcinic sector zootehnic care numără^
Miercurea, raionul Sebeş tre cei mai buni mecanici de la semnale... apropie dc şofer cu care intră în insămînfărilc terminate. Şi aşa o să cute in ..catastif“ atunci îţi lua el !ieste 1.200 capete de animale, cu o j
locomotivă din Simeria. vorbă : două parii din producţie' şi rămîneai
Cu Dan Lupulescu a lucrat pe fie ! cu nimica toată. Despre slugi nici nu tânără livadă dc pomi ce sc întinde']
Oamenii îl cunosc însă nu nu­ aceeaşi locomotivă. II avea ca — Ati făcut toate pregătirile ? Preşedintele vorbea cu siguranţa mai vorbesc. Nicolac Radu era copil
mai din producţie ci şi din acti­ fochist. La îndemnul lui Blaga — Gata, tovarăşe preşedinte! — şi ce primea nu-i ajungea nici pen­ pc 20 hectare, diferite construcţii zoo-"]
vitatea obştească, din viaţă. De el a dat examen de admitere şi răspunse şoferul. Peste o oră putem caracteristica oamenilor cu experien­ tru mîncarc. Pe un nn întreg slugiii
cinci ani este propagandist la acum urmează şcoala de mecanici ţă. Aceasta am remarcat-o din toate primeau doar două felderc dc grîu, tehnice terminale sau în lucru, iar ^
unul din cercurile învăţământului de la Timişoara. Aşa îi este obi­ porni. două de porumb şi... o pereche dc salul cu o înfăţişare cu lotul nouă. 1
de partid. Pe cîţi n-a ajutat el ceiul. Pe cei tineri îi sfătuieşte, îi — Aveţi grijă, cind ajungeţi la cile le-a spus in ziua aceea, ca răs­ opinci. Cam alît despre trecut. Nici
să-şi însuşească mai cu temei în­ îndrumă ce trebuie să facă bun puns la întrebările mele privind nu-i timp dar nici nu merită să vor­ Casc noi au fost ridicate pe toate ti- ]
văţătura partidului. Aurel Marian, în viaţă, îi îndeamnă, îi ajută, le Iaşi să luaţi material bun. Să por­ bim prea mult. despre trecutul acela
cursant la cercul de studiere a insuflă zi de zi dragoste faţă de nim bine de la început cu pepiniera via/a şi munca oamenilor din Bo­ cîinos care nu poale fi uitat. Cil Uleie satului, iar renovate, majori- -j
Istoriei P.M.R., atunci cind nu a muncă şi învăţătură. liiina de-a lungul anilor şi acum... despre viata noastră de astăzi, să
înţeles pe deplin o problemă sau noastră de vită... mergem spre cîmp şi pc drum avem taica. lanc Iosif lui Ivan, fosta slu-]
alta, cui i s-a adresat ? Lui Blaga. Iosif Blaga constituie exemplu In acest timp, sus în birou, agro­ — Prea multe n-am să vă spun timp berechet de vorbă...
Şi tovarăşul Blaga nu a ezitat. şi în alte privinţe. In adunările despre trecut. Deşi mai tinăr. am a- gă are acum o casă de toată fniinu- i
L-a ajutat. Adeseori, în timpul organizaţiei de partid este aproa­ nomul colectivei cerca cu insistentă pucat şi cu zilele cind aici era cona­ Am pornit aşadar spre lunca Mu­
pe nelipsit de la cuvînt. Spune la telefon S.M.T.-ul din Or&ştie. cul moşierului. Dar mai multe am reşului, acolo unde sc mutase viata setea. Constantin Biriş la fel.
® Minerii din Valea Jiului împreună de fiecare dată ceea ce gîndeşte Curînd, în birou a intrat şi pre- auzit de la virstnicii salului. Avem salului şi unde sc hotăra soarta re­ Ceea ce-i bucură însă mai mult pe 1i
cu familiile lor precum şi ceilalţi oa­ despre oameni. Critică neajunsu­ aici in gospodărie pe lanc Iosif lui coltelor clin acest an. Cile a spus pre­
meni ai muncii îşi pol petrece după rile din muncă, face propuneri • i— / t I i,./ i I u J v— 1 i I ¦— t \ J i t i— l (. Ivan, pe Ioan Radu care împreună şedintele pc drum, pot cuprinde pa­ locuitorii Bobîlnei este că pot asigura ]
amiaza zilei de 1 Mai luînd parte la pentru înlăturarea lor. Adeseori cu nepotul lui, Nicolac Radu — a- gini întregi.
serbările cîmpeneşti ce vor avea Ioc îl întîlneşti vorbind şi în fata ti­ cum în comisia de revizie a colec­ n viaţă lipsită dc griji pentru copiii ]
la Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Lonea nerilor. Ii învaţă cum să folo­ — Aii observat că la sediul nos­
etc. La Petroşani de pildă, pe Ionii sească mai bine timpul de lucru, tru se face curăţenie mare, a început lor. Aproape toţi copiii ttrmea- •
numit „Aeroport" echipe’.p artistice să păstreze maşinile şi sculele, el. Vrem ca ziua de 1 Mai, s-o
din localitate vor prezenta un fru­ să-si gospodărească raţional sala­ sărbătorim aşa cum se cuvine. înfru­ ză acum şcoli medii, iar mulţi, cum j
mos program artistic. riul etc. Şi pentru felul în care museţarea sediului G.A.C. şi a salu­
se comportă în familie merită lui însă, nu-i lotul. Principale sînt sînt fiii colectiviştilor Remus Eilip. -J
In aceeaşi localitate, in ziua de' cuvinte de laudă. Se ocuoă cu succesele cu care am întâmpinat şi
2 mai, pe stadionul „Jiul“ vor avea grijă de educaţia şi de felul cum întimpinăm noi de fiecare dată ziua Nicolac Fodor, Nicolac Eilip au ter- -j
loc întreceri sportive. In după-amia- de 1 Mai. Mai ales de cind am în­
za aceleiaşi zile la clubul sindicate­ învaţă cei doi copii. Tosif şi Virali, ceput să muncim laolaltă, în gospo­ minat diferite facultăţi sau sint. în ]
lor din Petroşani echipele artistice
din întreprinderile şi instituţiile ora­ elevi în clasele a Vl-a şi a III-a. dăria colectivă... curs de a le termina. ]
şului vor prezenta un bogat pro­
gram artistic. Se interesează la ce au fost ascul­ Gheorghe Onnindeanu vorbea amă­ — „âAlunci, cum să nu ne bucii-')
ram, cum să nu muncim cu cnlti- 1
® Siderurgiştii şi ceilalţi oameni taţi, ce note au luat, ce lecţii au nunţit, cu entuziasm şi încredere în ziasm? — spunea preşedintele. Bal
ai muncii din Hunedoara vor putea mai mult, in satul nostru avem şi 1
petrece după-amiaza zilei de 1 Mai de pregătit. Adeseori merge la viilor despre fiecare pas făcut de
ia serbarea cimpenească ce va avea
şcoală pentru a se interesa de colectivişti pe drumul ridicării ni­
loc în pădurea Chizid. Aici •vor da
spectacole formaţii artistice din ca­ comportarea copiilor. velului lor 1de trai. Iată pc scurt cum
drul I.C.S.H., C.S.H. şi din alte în­
treprinderi şi instituţii din oraş. Pentru succesele obţinute în a prezentat el viata de azi a locuito­

In ziua de 2 mai, pe stadionul din producţie şi activitatea obştească, rilor din acest sat. După înfiinţarea
localitate, vor avea loc concursuri
sportive, iar seara la clubul „Siderur- pentru comportarea sa demnă colectivei, căreia i-a'u dat denumirea
gistul“ formaţii artistice din oraş vor
prezenta un frumos program artistic. în familie şi în societate, este „Bobîlna“, în amintirea ţăranilor care

mult apreciat de tovarăşii de

muncă. Este o apreciere bineme­

ritată. Căci oricînd şi oriunde, în

muncă, în activitatea obştească,

în familie şi în societate, exem­

plul şi îndemnul coinunistului e

mobilizator şi însufleţitor, în­

cadrat de stimă şi respect.

cinematograf. Avem bibliotecă şi să- ,
tcască şi comunală. Pe scurt, trăim -j

o via[ă cum nici n-am visat. Asta îi ]

® In după-amiaza zilei de 1 Mai şi face pe colectiviştii noştri să lu- J
oamenii muncii din oraşul Deva pot
participa la serbarea cimpenească ce crczc cu toată puterea lor. Cu tolii -j
va avea loc pe insula de pe rîul Mu­
reş. Pe estradele amenajate, forma­ am holărît ca pînă la 1 Mai să ier- ¦]
ţiile artistice ale întreprinderilor şi
instituţiilor din oraş vor prezenta bo­ minăm semănatul. Înseamnă că şi rc- 1
gate programe artistice.
cnltclc vor fi mai mari. Vrem ca în !j
Tot în oraşul Deva in ziua de 2
mai vor aven loc pe stadionul Ce­ Colectivistul Nico­ primăvara viitoare, de 1 Mai, să fim j
tate, întreceri sportive la atletism, lac Josan din Oar­
handbal etc. da de Jos. raionul şi mai bogafi ca acum. Şi o să fim ! j
Alba şi-a mai vă­
° La Alba Iulia, în ziua de 2 mai, zul un vis împli­ Ială-i acum pe colectivişti pe lunca 1
pe stadionul Dacia, vor fi prezentate nit. Amil acesta s-a
programe de gimnastică. mutat in casa nouă Mureşului. Toţi se gîndesc cum să .j
— rod al muncii
sale neobosite în termine mai degrabă semănăturile,
gospodăria colecti-
cum să sărbătorească mai bine ziua -j

celor ce muncesc — 1 Mai. 1

r . b u d in !]

4 <— l '— 11— f i— l <— I s— / <— 1 i 1 1 1 1___f i._/1 _ / . / . r , r.

® La Ilia în ziua de 2 mai va fi Noi G.A.G. au terminat semănatul porumbului
organizat u*n concurs moto de înde-
mînare şi demonstraţii de aeromo- In săptamîna care a trecut ritmul bul gospodăriile colective din salc­
dele. Pe estradele amenajate vor fi insăminţării porumbului a Iost in­ ie Bretea Mureşană, Brănişca, raio­
prezentate bogate programe artistice tensificat. Drept rezultat, in cele nul Ilia, Pricaz, Băcăinţi, raionul
unde işi vor da concursul corul ca­ mai multe unităţi agricole de pe cu­ Orăştie, Teiuş, Şard, Bucerdea, raio­
sei raionale de cultură, formaţiile de prinsul regiunii noastre campania nul Alba, Zlaşti şi Boz, oraşul re­
dansuri ale şcolii medii şi ale cămi­ însămînţărilor de primăvară a fos* gional Hunedoara, Secăşel, Ohaba,
nelor culturale din Bacea şi Dum- încheiată. raionul Sebeş, Sîntămăria Or-
brăviţa. lea, Bretea Şirei, raionul Ha­
Potrivit dalelor comunicate consi­ ţeg, Birtln şi Zdrapţi, raionul Brad,
liilor ‘agricole raionale şi orăşeneşti, Cristur, Răpolt, Sîntandrei, oraşul
pînă în seara zilei de 28 aprilie au' regional Deva ş.a.
I mai terminat de însămînţat porum-

MARIA DOBREI BB ăşim fără grabă pc caldarfmul fierbinte de soare al oraşului. Pre­ ţelan. Pe jos, covoare persane. Pe pereţii camerelor tablouri şi por­ şi el fericit. Statul i-a dat o pensie bună. Ş-apoi, cfnd ne vede pe noi
tutindeni ne înlîmpină simetria de culori şi beton a blocurilor svel- trete de familie. Pe noptiere cărţi, multe cărţi. Alături, telefon, radio ; cum o ducem, i se umple inima de bucurie.
învăţătoare la Şcoala de S am aragaz, frigider. Peste tot semnele bunăstării, ale unui trai demn, fericit.
Brănişca te, forfota neobişnuită a străzilor. Miresmele lari ale primăverii se îm­ — Da, o duceţi bine 1
pletesc cu gingăşia florilor din glastrele aşezate de gospodine pe bal­ — Asta-i odaia fetiţei, îmi arată, amabilă, gazda. Mobila am cum-
coane. păral-o abia de vreo două luni. — Aşa o duc toţi minerii, nu numai noi. Vrei să intri şi la fratele
meu ? — a întrebat apoi soţia inginerului. Şade alături, in apartamen­
— Acesla-i oraşul nou, oraşul băieşilor — rupe tăcerea meşterul — Şi cit v-a costat '< tul 27. Lucrează la orizontul 90, Musariu...
zidar Benea. Uite, acolo sint C-urile şi B-urile. Dincolo, blocurile A 1, — 8.000 de Iei.
A 2 şi A 3. De la complexul de magazine, incep D-urile... — Apropo de fetiţă, nu-i acasă ? 'jpovarăşul Iga Ghcorghe e miner din tată-n fiu. S-a mulat in apar­
— E la Casa pionierilor. Dar trebuie să rină îndată, să-şi pregâ- tamentul 27 cu o zi mai devreme decît cumnatul său, Bolici. Bio­
— Un întreg alfabet, după cit se vede. lească lecţiile. Rodica e în clasa a IV-a.
— Mi-ai adus aminte, cu alfabetul, de o întimplare. Aici, la poa­ — învaţă bine ? grafia lui se aseamănă cu cea a cumnatului. Amindoi au lucrat Ia ace­
lele dealului I.ia, cred că ştii, era un teren viran. Cfnd am venit să — Bine. Păi cind are asemenea condiţii cuni să înveţe altfel ? Ma­ laşi orizonf, ISO, la mina Musariu. Erau vagonetari de galerie. Pe
facem primele măsurători, în mai 1960, cîţiva ţînci care bateau min­ nuale gratuite, dascăli buni, ajutorul nostru... atunci nu bănuiau că vor deveni rude. Mai iirziu, Bolici a iost trimis
gea s-au apropiat curioşi de noi. Inginerul ne explica cum vom am­ Am vorbit apoi cu gazda despre muncă şi satisfacţii, despre viaţa la Institutul de mine iar Iga la şcoala de maiştri. S-au inlilnit, după
absolvire, unul inginer, celălalt maistru, la aceeaşi mină, Musariu.
plasa blocurile. „In partea asta —zicea el — ridicăm pe CI, apoi D in carnetul de re p o rte r Acum, rude prin căsătorie, locuiesc alături, în apar tamentele înveci­
celelalte C-uri. Alături, B-urile şi A-urile. Apei ne apucăm deD-uri". nate ale aceluiaşi bloc.
Atunci, un puştan mai îndrăzneţ a întrebai : „Nene, vă jucaţi de-a alfa­ din noul oraş. N-a fost uitată nici bucuria mutării în noul apartament,
betul ?“. „Nu ne jucăm, construim — i-am răspuns eu. Un alfabet nou, in toamna anului 1902. Aşa cum afirma şi soţia inginerului Bolid, Iga duce acelaşi Irai,
aceeaşi viată de confort şi bunăsta re ; două camere bine mobilate!
din cărămidă şi beton“. „Ţţ 1 — s-a mirai copilul. Si o să-l învăţăm şi — Socrul meu, spunea soţia inginerului, ca şi tata, de altfel, a iost bucătărie, baie, cămară plină cu de toate.
pe ăsta la şcoală ?“. Spune, ce era să-i răspund ? Atunci n-ar fi înţeles tot miner. Acum c pensionar. Cind a venit la noi, după ce ne-am mu­
o iotă. Acum.însă... Ştii, era fiu de miner. Familia lui s-a mulat intr-una tat, pipăia cu grijă pereţii, mobila. „Fain, fain — repeta ei mereu. Aşa ... Maistru! miner Iga se pregăteşte de .şut. lire veselă, comunica­
viaţă zic şi cu. Da eu cind eram de virsta voastră intram în mină tivă, deosebit de ospitalier, ne invl tă să mai rămînem. Totuşi, nu vrem
din „literele“ acestui alfabet, să zic aşa, neobişnuit, început în mai. pe întuneric şi ieşeam pe întuneric. Lucram cile 12 ore pe zi. Şi cind să-l stingherim. Plecăm. Din prag, o dată cu rămasul bun, atit el cit şi
Colo, în blocul C 3. Iacă, m-am luat cu vorba şi am uitat că mai mă duceam acasă, tot întuneric. Foame şi mizerie, deşi am slrîns o viaţă iamilia Bolici ne adresează o invitaţie:
am încă treburi. Aşa, vasăzică, vrei să vezi cum trăiesc minerii. Nu, întreagă. Numai că pentru patroni-am sirius aur, iar pentru mine...
silicoză. Acum insă merită să fii băieş. Că viaţa şi munca lui sînt puse — Veniţi şi miine. Mergem împreună la Casa de cultură sa nc
nu te pot însoţi... Atunci cum să procedezi ? Simplu. Intră intr-un la loc de cinste". A trăit greu bătrînul, De-aiba astăzi, Ia bătrîneţe, e recrcem. Vedeţi, timpulliber ni-1 petrecem împreună, ci; mai plăcut cu
putinţă...
bloc, în care vrei, şi sună la o uşă, la oricare. Nici o grijă, o să fii
frumos „!diabetul“ oraşului no u din Brad început intr-o zi de mai,
bine primit... oraşui în care trăiesc minerii de la E. M. Barza. E luminoasă şi
plină viaţa acestora. Şi a Iui Moise Bolici şi Iga Ghcorghe ca şi a mi­
Am făcut aşa cum mi-a spus meşterul. In blocul A 2 m-am oprit nerilor Constantin Borşa, Constantin Pirva, Aurel M:r?a, Mîbai Canla
ori a celorlalţi ce locuiesc în cele 588 de apartamente dale in folosin­
Ia apartamentul 28 şi am sunat... ţă piuă acum. Şi munca lor, ca o răsplată pentru tot ceea ce le în­
seninează astăzi viaţa, este mereu mai plină de vrednide, de roade.
plăcut în locuinţa lui Moise Bolici, miner pînă nu de mult,
V. CH1Ş
acum inginer. Cele două camere sînt mobilate cu gust, cu price­

pere. In vitrinele bufetelor, servicii scumpe, bibelouri delicate de por­