Page 99 - 1963-04

Nr. 2593
•ix k 'k A U u h w
Pe schelele şantierului
P e schele scut in jurul blocuri­
lor c o continuă forfolă. Ma­
caralele ridică ncconUViit cără­
midă, mortar şi beton. Cu braţul
lor puternic parc că domină în­
treaga panoramă. Camioanele şi
basculantele n-au astâmpăr. Aşa ti­
pare în aceste zile premergătoare
ţ marii sărbători tic 1 Mai şantierul cinstesc cum sc cuvine, comunis­
4 tul Marin Rădulescu a liant să
.4 'tic construcţii tle locuinţe Livezeni
iî 1din Petroşani.
f li, o muncă intensă. Se lucrează
(A¦ 'din pliu. Si de la o zi la idla se
Ít schimbă aspectul blocurilor. Vezi
cum cresc, cum se înalţă sveltc
noile construcţii. Cu fiecare ora
pe graficul întrecerii se înscriu noi
fapte, cifre care reprezintă depăşiri
de plan. De In o zi Ia alta ele
sini tot mai mari. Oameni, fapte,
rezultate, fac ca planurile de
construcţii să prindă viată.
/ nlrecereu socialistă a cuprins
întregul colectiv. Constructorii
şi-tiu luat angajamente mobilizatoare,
îndrăzneţe. La Prlrila bunăoară, bri­
găzile şi echipele care au lucrat
la finisarea blocului nr. 5 cu 27
apartamente au holurîl să termi­
ne complet lucrurile în cinstea zi­
lei de 1 Mai. La fel şi-au luat exprimă stadiul Ia care trebuie să
angajamente şi constructorii care
au lucrat la blocul I I 1 din Live­
zeni—Petroşani. Un lucru nu toc­
mai uşor avînd în ;vedere volumul
de lucrări. Dar ritul e vorba de
cuvinlul lor. constructorii nn-l pot
călca. Zilei in care şi-au formulat
angajamentul i-tiu urmat altele re
au marcat fapte deosebite, depăşiri
importante dc plan. Rezultatele an
fost cric scontate. Ambele blocuri
au fost dale în folosinţa mineri­
lor la data stabilită. Acum in cir
locuiesc familii de mineri. Şi noii
locatari sini pe deplin mulţumiţi.
Constructorii au ţinui să respecte
termenul dc predare dar în acelaşi
timp. n-au neglijat nici un moment
calitatea. Dc altfel la recepţie ceh
două blocuri au primit calificati­
vul „bine“. Acum se dă bătălia
mai ales la blocul R (i cu 32 apar­
tamente. Peste citeva zile şi el îşi
va primi viitorii locatari.
O locul Cd dc abia a înecfiul
să se înalte. El xm avea un to­
tal de 30 apartamente. Sarcina i-
xecutării lucrărilor de zidărie a
fost încredinţată brigăzii condu­
se dc comunistul Marin Rădulcs-
ca. Începerea lucrărilor la noul
bloc a coincis cu o aniversare a
Unitafe fruntaşă pe fără
In întrecerea socialistă cu cele­ obţinui rele mai bune rezultate, di­ un film, spectacol sau la plimbări.
lalte unităţi similare din tar<i, colec­ recţia centrală I.C.M. Bucureşti a Această luptă cu timpul este o dră­
tivul I.C.M. Hunedoara a deslăşurat înmuiat zilele trecute acestui co­ muire conştientă a fiecărei clipe care
în semestrul II al anului trecut o
largă acţiune de colectare şi valo-
riticare a deşeurilor feroase. In pe­
rioada amintită in depozitele I.C.M.
Hunedoara au intrat mai mult cu
10.568 tone fier vechi fală do plan.
Pe întreg anul i962.au Iost obţinu­
te 1.736.000 lei beneficii peste sar­
cina de plan, iar preţul de cost a
fost redus cu 3,90 lei pe tona de
metal colectat.
Apreciind că I.C.M. Hunedoara a
şrfulid brigăzii: zece ani dc mun­
că continuă pe şantierele din Pe­
troşani. Zece ani. Perioadă în care
hărnicia Iov. Marin Rădulescu şi-a
dovedit nu o dală roadele. La
multe din blocurile construite aici.
fie in cartierul Dimilrov, Construc­
torul sau Livezeni, şi-n adus apor­
tul din plin. a acumulat o bogată
experienţă. Şi comuniştii i-au a-
prccial cum se cuvine calităţile Iui
atunci cirul l-au primit în rânduri­
le lor.
Dar pentru că aniversările se
respecte tradiţia. Şi-a adunat în­
treaga brigadă, au chibzuit, un
socotit şi au hotărî! : la noul bloc.
să obţină cca mai scurtă durată
de execuţie. Un nivel de zidărie
să fie gata în numai patru zile.
Deocamdată au ridicai „la roşu“
parterul şi etaja! I. Cil despre
angajament el a fost fir deplin
respectat. Sini rezultate pe rare
brigada le închină zilei rlc 1 Mai.
fie c a re bloc în construcţie îşi
‘ are „diagrama" de creştere.
Sint grafice care prin linii şi cifre
se afle blocurile la sfîrşilul fiecă­
rei luni. Ele exprimă totodată şi
angajamentele constructorilor lucite
în întrecerea socialistă. Simple ci­
fre rare oglindesc munca entu­
ziastă a oamenilor. Să amintim
doar citeva din ele. La blocul R C>
ai 32 apartamente se lucrează de
zor. Se far finisajele exterioare.
Sumai peste citeva zile vor intra
în bloc noii locatari. Şi pentru a
respecta acest angajament tencui-
torii care lucrează aici. îi dna
zor. Alături de blocul CO brigada
comunistului Dumitru Roşu se În­
trece pe ea însăşi. Graficul e de­
păşit cu mult, iar calitatea este
rea mai bună. Cu entuziasm deo­
sebit lucrează şi brigada de insta­
latori condusă de Ştefan Andraş
ra şi cca dc dulgheri a Iov. Mi-
hai Geamăna şi a Iov. Marin Vo­
iialint. mozaicuri.
Fiecare rezultat, fiecare depăşi­
re de normă şi grafic, tot ceea
ce constructorii şantierului T.R.C.H.
nr. 0 Petroşani obţin in munca
lor. închină marii sărbători a pri­
măverii, zilei de 1 Mai.
V. FUR IR
lectiv drapelul de unitate fruntaşă
pe tară in colectarea metalelor
vechi.
In cinstea zilei de 1 Vlai colecti­
vul I.C.M Hunedoara s-a angajat
să-si realizeze planul pe luna apri­
lie cu 5 zile mai devreme. In zilele
de 24 şi 25 aprilie pe adresa I.C'.M.
1Iuncdoara au sosit numeroase te­
legrame in care subunităţile clin
regiune raportau îndeplinirea anga­
jamentului.
& i'Y tâ e
O dată cil dezvoltarea marelui combinat siderurgic, la Hunedoa ra s-a înălţat şl un nou oraş. Aici
au iost construite în anii regimului democrat-popular mii de apartamen te in blocuri. Ele sint locuite de
harnicii siderurgişti şi constructori.
IN FOTOGRAFIE: Vedere panoramică din oraşul Hunedoara. _________________________________
CO RESPO N DEZI! VOLUNTAR! —
DESPRE SUCCESELE COLECTIVELOR LOR
In Inireaga regiune se munceşte cu multă însufleţire pentru întîmpi-
narea zilei de 1 Mai ea noi şi importante sun esc în muncă. Scrisorile
corespondenţilor -voluntari adresate redacţiei consemnează realizări din cele
mai diverse domenii de activitate, lată citeva dintre acestea.
Constructorii îşi respectă euvmtu!
Colectivul de muncă al şantieru­
lui nr. 1 construcţii al I.C.S. Hu­
nedoara execută lucrările de cons­
trucţie ale noii fabrici de aglomerare
a minereurilor oare va aproviziona
ou aglomerat furnalul de 1.000 m.e.
Harnicii constructori, conştienţi de
importanţa sarcinii încredinţate, mun­
cesc cu elan penlru a scurta terme­
nul de execuţie a lucrărilor. Astfel,
în vederea începerii rodajului, unalc1
lucrări sint gala. Printre acestea a-
mintim: concasare cocs, anexa 1, tu­
nelul T 1 ş.a.
O contribuţie importantă Ia reali­
Fineri ai zilelor n o a s tre
— .— . — ---------------.
Zeci de mii de tineri din regiunea noastră participă cu clan la lupta
pentru făurirea unei vieţi mai fericite. Laptele simple, dar deosebit de
măreţe ale comuniştilor trezesc in rîndttrilc tinerilor noştri pasiunea de a
| construi şi a învăţa, dc a învinge şi a visa cutezător. Aidoma celor doi
tineri prezentaţi mai jos există in regiunea noastră şi alţii, mii. Ei sini
cuprinşi de dragoste neţărmurită ţaţă dc partid şi patria noastră socialistă,
luptători hotăriţi pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid.
S trungar şi elev
I Tinărul Ioan Crişliu este strungar
ia Atelierele Centrale Cri.şcior şi elev nădejde, constructori activi al noii
in ultima clasă a şcolii medii sera­
le. Pasiunea şi dragostea pentru me­
seria aleasă l-au făcut pe tinărul
strungar, un meseriaş bun, apreciat
(le întregul colectiv de muncă. Cele
¦ mai dificile piese cil un înalt grad
: de precizie sint încredinţate fără
i nici o reţinere spre execuţia aces­
tui linăr. Axele colite de la motoa­
rele comprosoarolor de mină, corpuri
şi axe necesare la diferite pompe de
apă, sini executate aşa cum o cer
desenele. Comuniştii Dionisie Pop,
; Ioachim Faur, slrungari cu multă
experienţă, pot ii mîndri penlru că
ei i-au destăinuit acestui tînăr, pri­
ma data, tainele meseriei. Cunoscând
puterea lui de muncă, pasiunea pen­
tru tot ce e nou, tovarăşii lui de
muncă I-au îndemnat să studieze
la şcoala medie serală.
După orele de serviciu, în fiecare
j zi, pe tinărul strungar il aşteaptă
[ o nouă muncă. Munca cu cartea.
Uneori el trebuie să renunţe la
o are la dispoziţie. Slovele şi ciire-
lo cărţilor îl ajută pe acest tînăr
să-şi îndeplinească visul, să minuias-
ra cu mai multă fndeminare noile
maşini moderne cu care a iost în­
zestrată întreprinderea, să obţină
succese si mai bune în îndeplinirea
sarcinilor de producţie.
La demonstraţia de 1 Mai ca şl
l<i festivităţile închinate „Zilei ti­
neretului“, va participa alături dc
ceilalţi tovarăşi de muncă şi acest
PAG. 3
M g illii ftjfc5xA .#..%.«'(A-?*o?&i*Ay&^f-óN^i
- ¦•:
,„m #
¦•¦-L- AV.
¦• ¦•
¦. /«• ?' /zN&"7.
ELEC TRIFIC
In ană regimului dcmocnU-popu hir s-a acordat o atenţie deosebită
electrificării sutelor Şi in regiunea noastră, 'mu grija partidului şi gu­
vernului. torentul electric a pătruns in /,;/ mai multe sal', spic bucuria
zecilor de mii de colectivişti. I'uţa dc ./</ uite electrificate in regiunea
Hunedoara, cile e-
xislau în anul
Economii şi beneficii !945, numărul lor
peste plan a crescut anim con­
In toate secţiile fabricii noastre siderabil. I.a sfirşi-
ne scrie Iov. Ioan Be.şteleie, de la
F. C. Orăştie — se acordă, in cadrul Inl anului 1902 in
întrecerii socialiste, multă atenţie şi
reducerii preţului de cost al produc­ regiunea noastră e-
ţiei. Valorificând pe scară mai largă
rezervele interne şi mărind producti­ riui electrificate 231
vitatea muncii colectivul do munci­
tori, ingineri şi tehnicieni al F. C. sate. Numai în anul
Orăştie a realizat in primul trimestru
zarea sarcinilor şi a angajamentelor al acestui an 050.000 lei economii la 1962 tiu fost elec­
- - ne informează Iov. Ioan Olleanu, preţul de cost al producţiei şi 945.000
de la şantierul nr. 1 construcţii al lei beneficii peste plan. Angajamen­ trificate 39 sale.
I.C.S.H. —- au adus brigada de zi­ tele luate în această privinţă in cins­
dari condusă de comunistul Tratau tea lui 1 Mai au fost asliel îndepli­ Gele mai multe
Slelian. brigada de fierari-betonişti nite şi depăşite cu mult.
condusă de comunistul Nicolaie Lu­ realizări de acest
pii, brigada de dulgheri condusă de
comunistul Laszlo Francisc şi echipa fel in anul /re­
de sudori condusă de comunistul Ma­ nii an fost în
rin Mitran. Aceste brigăzi îşi depă­ raioanele Sebeş. I-
şesc sarcinile de plan cu 10—30 la lia şi oraşul regio­
sulă şl execută lucrări de bună ca­ nal Deva. Dacă in
litate. anul 1945 pe raza
oraşului regional
Deva existau dnai
două sale electri­
ficate in prezent
numărul lor a a-
juns la 19.
O dată cu in­
--------------------------------------------------- troducerea electrifi­
dczminţcască încrederea. „Voi exe­ cării oamenii măli­
cuta toate comenzile aşa cum am ni de hi sate şi-au
învăţat“ — şi-a zis el. cumparut numeroa­
Amil trecut cînd a terminal şcoa­
la a iost repartizat Ia S.M.T. Orăş­ se obiecte de uz
tie. Primul examen l-au constituit casnic acţionate de
linăr. Şi desigur, in ochii lor se va lucrările agricole de toamnă ce tre­ curentul electric.
citi mindria, siguranţa că din rîu- buia să le execute în G.A.C. Bui- Acţiunea de e-
rîurile lor se ridică noi cadre de turi. Aici, munca Iui a fost spornică
şi de bună calitate. La plecare, el a Irctrificare a satelor
vieţi.
primii mulţumiri din partea colecti­ nu s-a înmuiat.
Tinărul de pe fra c io r
viştilor, semn al preţuirii muncii Iui. Numai in anul
Acum câţiva ani, printre tinerii
sosiţi la şcoala de mecanizatori din Cu năzuinţa de a munci cu un 1903 sint pucăzu­
Alba In!ia se număra si Ghcorghe randament mai mare şi in acelaşi te n se urni eleclri-
Pascu. II minase la această şcoală timp să respecte întocmai regulile fica iută 40 noi
pasiunea pentru meseria de tracto­ agrotehnice, a pornii şi in campa
rist la care începuse să viseze încă
din clasa a VH-a. Cînd s-a urcat nia de primăvară la efectuai ea Iu sate.
pentru prima dată pe tractor să-l
manevreze „la rece“ l-a cuprins o (rarilor agricole pe tarlaua gospo­
oarecare temere. „Voi putea stăpîni
cu forţa acestei maşini ?“. Cu per­ dăriei agricole colective din Tărtă-
severenta care-1 caracterizează a în­
văţat lot ce i se preda do către ria. In citeva z.ile, împreună cu to /V
profesori. A venit apoi practica. C’ind \arăşnl său ioan Chiriluţ, trebuiau |
tractoristul cu care lucra i-a în­ să însăminţeze 101 ha. cu porumb j înainte de termen
credinţat tractorul să-l conducă el
însuşi, copleşii de emoţia care-! cu­ Seara pregăteau terenul iar a doua j Dezvolt inel succesele obţinute le, dotării cu scule corespunză­
prinsese şi-a pis in gind să mi-i zi înainte ca zorile să risipească în primul trimestru al acestui toare, cit şi însufleţirii cu care
negura, porneau la insănunţil. a muncit întregul colectiv.
an, colectivul şantierului electro­
— Vreau ca in ajunul zilei de 1 tehnic al I.C.S. Hunedoara a reu­ Cele mai bune rezultate au
Mai, inireaga suprafaţă destinată a şit să realizeze m cinstea săr­ fost obţinute de brigăzile condu­
ii insăminţată cu porumb sa fie bătorii internaţionale a oameni­ se dc tovarăşii Ioan Benga, Va­
terminală, şi-a exprimat dorinţa ti- lor muncii, planul de producţie lentin Slavic, Caro! Gundel, Ion
nărui tractorist. Şi dorinţa lui s-a pe 1un<i aprilie cu 5 zile mai de­ Ţepurică şi alţii.
înfăptuit. Angajamentul luat in cin­ vreme. Acest succes se datoreşte
stea zilei de 1 Mai a fost pe de­ V. POP
plin realizat. bunei aprovizionări cu materia­ corespondent
al 20-lea 1 v
t rare n-am s-n nit niciodată. Atunci am loc armarea metalică (sigură şi de pro­ $
$ Ce repede trec anii ! Pan ă mă văd co­
* pil... Aveam treisprezece ani. Cin silisem alint eu că se poale trăi şi altfel, că in ductivitate ridicată). i
Zeci dc blocuri eu $ destul dc înalt. dar eram slab. fără puteri. I nimica Sovietică poporul e la i irma ţă­ Dar mai presus de toate e grifa faţi d
sute de apartamen­ rii. Şi lot alunii am i’uzitl rit de nedrept de tun. Alinul se cheltuiesc milioane ti
te. !n de locuiesc Pe tutu iiu-I ştiam : am rămas orfan la era războiul pe cure-l purta Roiiiinitt bur­ hi pentru ra viaţii minerilor să !ie iu r
harnicii mineri din t virstu de un an. O vedeam pe mama nun d
Brad. d
t se chinuia să aduni o bucată de piine in ghezo-moşierească "împotriva poporului so­ ţ
IN FOI OG RĂ­ rasă. Era şi ea vlăguită. In regimurile vietic...
uluit/ th orice primejdie. Ca să nu mai d
I I E : Vedere par­ # liurgliczo-moşiercşti oamenii muncii hăitui Di' alunii tun sărbătorit ziua tle 1 Mai vorbim de creşterea continuii a venitului i
ţială a noului oraş t in mizerie, hm dădusem mai de mult sea­ in fiecare an... In 1945 tun sărbătorit pri­ tuturor oamenilor munţii, de permanen­
Riad. mul I Mai liber. A u nr mai era teamă ta îmbunătăţire a condiţiilor de trai. Mi­ d
t ma că trebuie să-i vin in ajutor mamei. tle jandarmi Eram rău îmbrăcaţi, prost nerul Sumănnrn Uusile. din brigada meu d
hrăniţi. Ilar eram veseli, ştiam că mun­ a venit cu puţini ani in urmă la mină .
t Atunci, la o vir.slă cirul copiii se joacă i i i l-am calificat inimi". Anim eiştigă citi \d
f şi învaţă carte, eu iii-am prezentul la un
* t
i !mlroii şi i-ani renii de Im i u. M-a primit, f»
dur fură o leafă fixă. hui dădea din tind cim pentru noi, penlru un viilor fericii 1,300-3 U00 lei pe lună. Şi la fel toţi mi­ d
* in tind ceva haine vechi : trebuia să mă hram siguri că iniinc va fi iutii frumos, iii nerii tlin brigada mea ; şi asemănător şi i
t» iiiulliimr.se şi cu util. vom aven mai multă pi.ne. că nu vom mai t : Haiţi mint i i.
f fi lăsaţi fără Intru. d
lată de ce minerilor noştri, ca şi celor­
* Mai iirziu. tind am crescut tic.stal ea să 1impui şi-a unim! mersul său. Anii s-au lalţi liant! ni ai muncii, le-a devenit nespus d
stins unul după altul Dar viaţa meu. a de dragă această sărbătoare a primăverii.
i mă primească la mină. iii-aiu angajat Iu d
d
d jicţ. Ce greu am tlus-n aici! Sc miiiu ca
f» in condiţii primitive. Iii subteran nu era !n fit rare an noi cinstim ziua de 1 Mai d
t ta real!".uri deosebite. Anul trecut am ex­ d
iluminat fix, iui ventilaţia era aproape Povesteşte tras împreună eu brigada mea 400 tone
d d
f inexistentă. .\oi. copiii eram adesea \o-
d
cărbune peste plan în cinstea zilei de 1 t
d losiţi de ari!ţii ieri luntrii căratul explo­ minerii/ fosif Bartók, Mai. Anul acesta am extins 500 linie... d
d zivului : mergeam pe galerii file 4-5 lun­ de la mina P c t r i l a Succese asemănătoare sau piuite eliiar şi d
d cii lăzi de 30 hg. in spate. Meserie nu m
d învăţa nimeni. 7 rebuia s-o ..furăm " dinu mai frumoase, Închină marii sărbători şi d
d celelalte brigăzi de minai de la E. M.
vream să nu răminem toată virila oameni noastră, s-a transformat mereu. Visurile I'clrila... d
d penlru corvezi.. din anii 43. ’-/•/. -15 au devenit realitate.
I I'.u sărbătoresc anal acesta al 20-lea 1 d
i Alţii insa im aveau niuiir de lucru. I.u Condiţiile dc muncă ale minerilor silit Mai Sint nespus de fericit. Voi defila illl-
d
't ac bine de rău (luceam un ban acasă...
d
d
(¦arini/ insă uni fost dat alură. Mina şi-n acum cu lotul altele. Di n-ar fi gazul preună cu brigada mea, alături de ceilalţi d
metan, n-am avea nevoie tir lămpi de
f rcstrins activitatea şi noi deveniserăm benzină iu mină : pe mai tonii galeriile mineri... Alături de no: va defila Iov. M i­ d
t ..disponibili“. Am rămas iar pe drumuri, e lumină eu ziua. Ventilatoare puternice liţii Ştefan, miner şi el. în propria-i maşi­
fură vreo speranţă .. !ne ca aerul proaspăt să pătrundă şi in nă : dc an iuti şi-a cumpărat cu salariul t
d cel mai Îndepărtat loc de mumă. Pentru său mi „Moshvii i" ... lini aduc din nou
perforat se folosesc astăzi maşini moderne, aminte cum a fost cu 20 de ani in urmă. d
d hi aceste condiţii am sărbătorit primai Eram linăr. dur sfios, !!cav, cu haine pe­
#
d 1 Mai... A -am defilat pentru că pe toate d
d d
d
d străzile mişunau jandarmii. Ne-ani adu­ puternice, care cer puţin efort fizic. I.o- ticite ; n-aveam de lucru... Ke-am ferit d
nat insă pe deal. la adăpostul pădurii. Pic­ patu, vestita lopată dc miner, c pe cale de d
dispariţie; maşinile de încărcat n iac tlt de jandarmi dud am plecat, spre pădure...
d tare s-a îmbrăcat cu tot ce avea mai bun. prisos. 7 rausporlul e acum mecanizat. In Aram este cu lotul altfel. După defila­ d
d A -am avut cu noi nici minctirc, nici bău­ abataje lucrează eu bune rezultate craţcrc d
d tură. Dar nc-am simţit foarte bine. Am Ini mai perfecţionate; pe galerii aleargă re plecăm tot spre pădure, dar cu fiimiliile
d puternice locomotive rit acumulatori şi şi cu prietenii. Vom chiui de fericire, vom d
vorbit mult, tun cinlal ; seara, cînd am aven ruksaatrilc încărcate cu bunătăţi, li d
d voi lua cu mine pe toţi cei 0 copii ai d
d
d plecat spre rasele noastre, tun fredonat In­ d
Diesel. In operaţiunea dc susţinere a aba­ mei. Şi Ic voi mai povesti ce-am făcut cu d
i( ternaţionala... .'1 fost. o zi frumoasă, pc tajelor şi galeriilor işi face lot. mai mult de 1 Mai cinci eram dc vîrsla lor.
4
-o--ft.