Page 1 - 1963-05
P. 1
R eg io n al
Hu nedop.ra-D c va
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
mulsocialismului* !»
* Slavă Partidului Muncitoresc Romîn, !
j^conducătorul J
« V încercat al poporului, inspira- j
\torul şi organizatorul tuturor victoriilor j
jfij Iîf noastre I
VINERI 3 MAI 1963 4 pagini 20 bani
1 MAI - zi de mare sărbătoare a oamenilor muncii
Demonstraţia Cuvîntarea tovarăşului Mitingul oamenilor muncii
oamenilor muncii EMIL BODNĂRAŞ din oraşul Deva
din Capitală Abia se iviseră zorile şi oraşul Deva, îmbrăcat în de partid, Vichente Bălan, preşedintele Consiliului
haină de sărbătoare, a început să cu noască freamătul regional al sindicatelor, Emil Pleşa, membru suplearA
1 Mai 1963. Capitala patriei, în- Dragi tovarăşi şi prieteni, Dragi tovarăşi şi prieteni, constituie coeziunea lor indestructi specific zilelor de mare sărbătoare. Din noile blocuri, ai biroului Comitetului regional de partid, Elena Br/r-
vestmîntată în straie de sărbătoare, Stimaţi oaspeţi ele peste hotare, Forţele socialismului, ale progresu bilă sub steagul marxism-leninismu- din loate^carlierele oraşului şi din localităţile apro za, preşedinta Comitetului regional al femeilor, Laiilis-
i pare mai strălucitoare în această zi lui şi ale păcii din întreaga lume lui şi al internaţionalismului proletar. piate se îndreaptă spre locul de adunare nesfîrşite lau Fedoranici, prim-secretar al Comitetului orăşenesc
Poporul romîn sărbătoreşte astăzi, sărbătoresc ziua de 1 Mai prin uni Chemarea lansată de Marx, şi En- coloane şi grupuri de oameni ai muncii. Deva al P.M.R., Mircea Lucaci, prim-secretar al Comi
J senină, luminată puternic de un soa- împreună cu oamenii muncii din în rea măi strânsă a rândurilor lor, prin- geils — „Proletari din toate ţările, tetului regional U.T.M., Sabin Botici, Mircea Raroba şi
J re primăvăratec. Tradiţionalul loc de treaga lume, Ziua solidarităţii interna tr-un nou avînt de luptă împotriva uniti-vă!" — răsună şi azi cu putere Pe fetele lor se citeşte oplimismul, voia bună, bucu Cornel Stoica, vicepreşedinţi ai Comitetului executiv
i întîlnire al biţcureşlenilor la marile ţionale a celor ce muncesc, ziua luptei forţelor reacţiunii, ale imperialismu neslăbită. Credincioase acestei isto riei vieţii noi făurite în anii Republicii, sub conduce al Sfatului popular regional, loan Iriraie, preşedintele
’ sărbători — piaţa Aviatorilor — un- }' unite a clasei muncitoare de pretutin lui. rice chemări, partidele comuniste şi rea înţeleaptă a partidului. Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului
< d e arc loc m area demonstraţie cu J deni pentru pace, democraţie şi socia muncitoreşti se călăuzesc după linia Deva, activişti de partid şi de stat, conducători ai or
\ prilejul zilei solidarităţii inlerna[io- t lism. Pentru primii demonstranţi de 1 elaborată în comun la Consfătuirile ...Ora 9,30. In tribuna din Piaţa Unirii iau loc tova ganizaţiilor de masă, de întreprinderi şi instituţii, oa
J riale a oamenilor muncii de pret.u-\ din 1957 şi 1960, unindu-şi eforturile răşii Petru Furdui, membru al C.G al P.M.R., prim- meni ai muncii evidenţiaţi în întrecerea socialistă.
ţ tinderii, este împodobită festiv. Dea- Cu acest prilej, Comitetul Central a] Mai de acum peste trei sferturi de în lupta împotriva exploatării, a reac- secretar al Comitetului regional Hunedoara al P.M.R.,
ţ supra tribunei principale se a flă un Partidului Muncitoresc Romîn, Consi scol socialismul era un tel înde- tiunii şi a forţelor agresive ale im Andrei Cervencovici, Gheorghe Vuşdea, Ioari Arde- Fanlara şi corul clubului muncitoresc C.F.R. din Si»
liul da Stat şi guvernul Republicii Ieanu şi Aurel Nislor, secretari ai Comitetului regio meria intonează Imnul de stat al R.P.R. Apoi, tov. La-
mare glob pămîntesc înconjurat de Populare Romîne transmit clasei mun pătat. In zilele noastre, el este întra perialismului, pentru victoria cauzei nal de partid, Dumitru Dejeu, preşedintele Comitetului dislau Fedoranici deschide mitingul oamenilor muncii
un bnu purpuriu, pe care este în- citoare, ţărănimii colectiviste, inte executiv al Sfatului popular regional, Ioacliim Moga şi din oraşul regional Deva.
^ scrisă chem area — ,,Proletari din lectualităţii, întregului nostru popor ripat într-un puternic sistem mon- păcii şi a socialismului. loan Pipoş, membri ai biroului Comitetului regional
t toate ţările uniti-vă“. Portretele gc- un fierbinte salut şi felicitări pen diţ începuturile căruia au fost puse tovarăşului.
i nialilor dascăli ai proletariatului Astăzi- sute de milioane de oameni Cuvîntarea
{ mondial — Marx, Engels, Lenin — deţvtarea Revoluţie Socialistă din
\ domină piaţa. Deasupra li !bunelor. din toate ţările, avind convingeri po GHEORGHE VUŞDEA
| străjuite de steaguri roşii şi tricolo- Oombrie, creatoare a primului stat
soelist din lume. Sub conducerea litice, sociale si religioase diferite,
gloftsuJui Partid Comunist al Uniunii îşi exprimă holărîrea de a apăra pa
\ re, sînt înscrise chemări închinate a- tru succesele dobindite in dezvoltarea Sovtice, întemeiat de marele Lenin, cea, de a împiedica imperialismul a- Luînd cuvîntul în cadrul mitingu tru construcţii industriale în regiu I.R.T.A. precum şi colectivele ex
ceslei măreţe sărbători: „Trăiască economiei şi a culturii, în lupta pen pop-ul sovietic înfăptuieşte cu suc nea Hunedoara în primii trei ani ai ploatării miniere Deva, Depoului de
ces Programul construirii comunis gresiv ca, prin război, să dezlănţuie lui, tovarăşul Gheorghe Vuşdea, se şesenalului se ridică la peste 4 mi locomotive şi Atelierului R.M.R. Si-
mul şi obţine in această măreaţă liarde şi,jum ătate lei, din care pes meria şi ale altor întreprinderi din
1 -Mai. ziua solidarităţii internationa tru desăvîrşirea construcţiei socialis opei victorii remarcabile. Succese o catastrofă termonucleară. Oamenii cretar al Comitetului regional te 2 miliarde lei numai în 1962. oraşul Deva au obţinut rezultate
le a celor ce muncesc, ziua frăţiei mului. de amă dobîndesc popoarele din muncii de pretutindeni îşi manifestă Hunedoara al P.M.R. a tran frumoase în întrecerea socialistă in
} muncitorilor de pretutindeni“, „T ră-i încrederea că războiul poale fi pre- smis în numele comitetului regional de In acest an se construiesc noi o- întîmpinarea zilei de 1 Mai. Co
i iască şi înflorească scumpa noastră j Salutăm din inimă pe oaspeţii partid şi al Sfatului popular regio biective importante c a : fabrica de lectivele acestor întreprinderi frun
noştri, reprezentanţi ai oamenilor aglomerare a minereurilor de la Hu taşe au fost felicitate cu căldură
patrie, Republica Populară Pomină", muncii din alte ţări, care împreună întîmpinat, deoarece forţele păcii şi nal un călduros salul ' şi felici nedoara, uzina de preparare a căr pentru succesele repurtate în între
„Slavă Partidului Muncitoresc llo- cu noi iau parte la această mare bunelui de la Goroeşti, se deschid cerea sooialistă, precum şi ţăranii
mîn. conducătorul încercat al po sărbătoare. ceieite ţări socialiste. Sistemul mon ale socialismului precumpănesc asupra tări minerilor, sidernrgiştilor. conr noi mine în Valea Jiului. colectivişti, lucrătorii din G.A.'G. şi
porului, inspiratorul şi organizatorul dial bciq^ist câştigă noi poziţii în S.M.T., care au intîmpinat marea săr
tuturor victoriilor noastre“, „Tră- Poporul romîn cinstaşte ziua de 1 întrérea economică paşnică cu ca- forţelor războiului, ala imperialismu slructorilor ţăranilor colectivişti, O înflorire continuă cunoaşte şi bătoare de astăzi cu lucrările agri
iască şi să se întărească in veci Mai cu noi succese, obţinute în rea pitaînul şi exercită o influenţă tot agricultura regiunii. Gospodăriile a- cole de primăvară efectuate la zi şi
t prietenia şi colaborarea frăţească lizarea sarcinilor trasate de Congre mai Samnată asupra dezvoltării în- lui. intelectualilor — tuturor oamenilor gricole colective, bucurîndu-se de In condiţii agrotehnice superioare.
| intre poporul romîn şi popoarele ţă- sul ai III-lea al Partidului. Economia grija şi sprijin permanent din par
i rilor socialiste“, „ 7 rădaşcă unitatea noastră naţională creşte rapid şi in tregiocietăli umane. Relaţiile de tip Ţara noastră, împreună cu celelalte muncii din regiunea Hunedoara, tea partidului şi guvernului, devin
\ şi coeziunea mişcării comuniste şi mod proporţional. Se înfăptuieşte in nou nlre statele socialiste, bazate state socialiste, exprimind interesele pentru succesele obţinute în înde
| muncitoreşti internationale“. „Trăiias- dustrializarea tării şi dezvoltarea pe elina egalitate in drepturi, pe vitale ale poporului, promovează cu plinirea sarcinilor trasate de partid
j că pacea şi prietenia între popoare“. multilaterală a agriculturii. Creşte sis privind desăvîrşirea construcţiei so
tematic nivelul de trai al poporului.
Ora 9. Miile de oameni ai mun- ţ consecventă, in politica externa, prin cialiste în patria noastră.
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii
| cii bttcureşlcni, prezenţi in piaţă noştri, muncind cu avînt şi pricepe cipiile leniniste ale coexistentei paş Oamenii muncii de la oraşe şi
| pentru a participa la mitingul coa- re, au-îndeplinit cu succes planul.de
» sacral zilei de 1 Mai, înlîmpină cu stat pe primul trimestru al acestui respQrea strictă a suveranităţii na nice a statelor cu sisteme sociale di sate, a spus vorbitorul, au în- unităţi tot mai puternice, consoli Vorbitorul a arătat in continuare
î aplauze îndelungi şi urate pe condu- an. Producţia industrială obţinută în tional pe colaborare şi întrajuto
! calorii partidului si statului. In Lri- rare prăşească, în scopul întăririi ferite. Actionînd neobosit pentru ra- tunpinat anul acesta ziua de 1 date din punct de vedere economic că oamenii muncii de pe întregul
V buna oficială iau loc tovarăşii : fiecăriţări în parte şi a sistemului zolvarea prin tratative a problemelor Mai cu un bogat bilanţ de rea şi organizatoric, cu largi posibilităţi glob sărbătoresc anul acesta ziua
‘ Ghcorghc Gheorghiu-Dej, Ghcorghc mondisocialist în ansamblu, au o internaţionale litigioase, împotriva lizări in înfăptuirea măreţelor sar de sporire a producţiei vegetale şi de 1 Mai sub semnul creşterii for
| Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Bori- mare ;ere de înrâurire asupra tu planurilor si manevrelor cercurilor cini trasate de cel de al III-lea Con 'animale. ţelor socialismului, sub semnul in
tur‘cir jônretor lumii. gres al Pai tidului Muncitoresc Ro tensificării luptei pentru pace, de
Toate aceste succese sînt însoţite mocraţie şi progres social şi a su
imperialiste agresive, Romînia mili mi n. de creşterea continuă a nivelului de
tează pentru lichidarea rămăşiţelor Pe întinsul patriei noastre s-an trai al; oamenilor muncii. In ultimii bliniat faptul că sistemul mondial
celui de-al doilea război mondial, înălţat noi obiective ale industriei 3 ani s-au construit în oraşele re socialist îşi afirmă tot mai mult
Tr.anltem şalului nostru de prie superioritatea în întrecerea paş
tenie fţască popoarelor din ţările pentru înfăptuirea dezarmării gene siderurgice, constructoare de ma giunii aproape 10 000 apartamente, nică cu sistemul capitalist.
socialisiürîndu-le numeroase şi in- rale şi totale cale sigură de instau şini, de prelucrare a produse iar la sale peste 15000 locuinţe.
l lă, Nicolac Ceauşcscu, Chivu Stoica. primeis trei luni ale anului 1063 de semnatfeaâizări in făurirea noii o- lor petroliere, de industrializare a „Însufleţit de victoriile obţinute
| Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe păşeşte cu aproape 1Q la sulă produc rj ndn irilcxaîe. rare a unei păci Irainicc. lemnului şi altele. Prevederile' planu Sub conducerea organizaţiilor de — a spus vorbitorul în încheiere —
t Maurcr, Alexandru Moghioroş, AIc- ţia trimestrului corespunzător al anu partid, oamenii muncii din regiune
\ xandru Bîrlădcanu, Dumitru Coliu. lui trecut şi este de mai bine de o lui -de 6 ani do dezvoltare a economiei
S Leontc Răutu, Lcontin Sălăjan, Şte- dată şi jumătate de ori mai mare de Drr.gi tovarăşi şi prieteni, participă cu avînt la întrecerea so poporul nostru priveşte cu deplină
S fan Voitcc, Mihai Dalca. Gli. Gaston cât întreaga producţie industriala a naţionale se înfăptuiesc cu succes. cialistă pentru a da patriei mai mult încredere viitorul său. Toate succe
In lui capitalistă, masele popu cărbune şi metal, pentru a construi sele repurtate în ţara noastră pe
Marin, membri ai Comitetului Cen lare, injnte cu clasa muncitoare, Succesele in desăvîrşirea construc In primii 3. ani ai şesenalului, pro
se ridica tot mai multă vigoare
împotriv.ugului monopolurilor ca ţiei socialismului constituie principa ducţia globală a crescut cu un ritm mai multe maşini, pentru a ridica calea construcţiei socialiste sini ro
pitaliste a exploatării. Eie luptă lul aport al poporului nostru la vic mediu anual de 15.8 la sută faţă
tral al Pai tidului Muncitoresc Ro- Rominiei pe anul 1938. de 13 la sută cit prevăd Directivele noi obiective industriale şi social- dul politicii înţelepte, marxisl-leni-
Ţărănimea noastră colectivistă, har Congresului al IlI-iea al partidului. culturale, pentru a obţine recolte mai niste, a partidului nostru.
<’ tiiîn. ai Consiliului de Stat şi ai toria cauzei păcii şi a socialismului bogate.
nică şi pricepută, desfăşoară cu forte Alături de întregul popor, oame
] guvernului. sporite şi însufleţite munca ei rod- în lumea întreagă. Partidul şi guver-i Succese remarcabile au fost ob- Tn întrecerea socialistă desfăşura nii muncii din regiunea Hunedoara
nică p1 entru a înlări şi dezvolta gos tă în ano! 1962 colectivul exploată luptă CTt însufleţire pentru înfăptuirea
| In tribune sînt prezenţi numeroşi podăriiie colecLivc şi a mări produc- cu dîrze împotriva restringerii nul tării noastre cheamă oamenii ¦liiiule in dezvoltarea agriculturii. Du rii miniere Ariinoasa a obţinut dra politicii partidului, pentru întărirea şi
|ia agJ rico, l,a veget,ada ş.i anim. a.la., „Ze. ci, pelul de întreprindere fruntaşă pe înüorirea patriei, pentru desăvîrşi
\ invitaţi : conducători ai instituţiilor de mii de tractoare şi maşini de lot drepturilcernocralrqe şi a încălcării muncii să-şi înzecească eforturile, să pă numai un an de la încheierea tară în ramura carboniferă iar co rea construcţiei socialiste.
felul insudase munca milioanelor de lectivele întreprinderii do construc
centrale de stat şi ni organizaţiilor brale neobosite, in efectuarea la timp minudecpecinjudqg jŞşj a suveranităţii na- muncească cu şi mai multă abnegaţie procesului de colectivizare — eve ţii siderurgice Hunedoara şi fabri Slfi'ns uniţi în jurul Partidului
şi in bune condiţii a lucrărilor agri cii chimice Orăştie, au fost eviden Muncitoresc Romîn, al Comitetului
de masă, reprezentanţi ai întreprinde cole, pentru asigurarea unei recolte tici~oizn,baolie•,, pepí;traipvaararepareingtăetrireisloelror de niment oare a marcat triumful defini ţiate pe tară. său central în frunte cu iubitul nos
bogate. lor tiv al socialismului în Republica tru conducător, tovarăşul Gheorghe
rilor şi instituţiilor Capitalei, frun penlrii a înfăptui măreţele sarcini ale Populară Romînă — baza lehnico- Colectivele exploatărilor miniere Gheorghiu-Dej, să păşim înainte pe
Intelectualitatea tării noastre, slu planului nostru de 0 ani, politica materîală a agriculturii s-a dezvoltat Petrila, Lupeni şi Barza, termocen calea luminoasă a socialismului şi
taşi in întrecerea socialistă, acade jind cu credinţă poporul, aduce prin partidului de dezvoltare continuă a comunismului!“
talentul, priceperea şi entuziasmul tralei Paroşeni, laminorului de 650
micieni şi alţi oameni de ştiinţă şi ei o valoroasă contribuţie la dezvol vitale, per democratic, pace şi Cuvîntarea a fost viu aplaudată de
tarea economiei naţionale, la educa mm., Uzinelor metalurgice Cugir, participanta la miting.
cultură, generali şi ofiţeri superiori, rea tinerei generaţii, la înflorirea progres s<ţ. Adresăm, în această economiei naţionale şi de creştere a simţitor prin dotarea ei cu un număr
ştiinţei şi a culturii.
ziarişti. Sînt prezenţi, de asemenea, zi de 1 N oamenilor muncii din bunăstării celor ca muncesc, pentru sporit de tractoare, semănători .meca
ţările capilte, încercatelor lor
un mare număr de oaspeţi de peste partide coiţste şi muncitoreşti, a întări necontenit patria noastră —- nice, combine şi alte maşini agricole.
tuturor luprilor pentru progres,
hotare. care înfrun-roic teroarea burghe Pe baza succeselor obţinute în
ziei, un căl)s mesaj de solidari
In tribuna rezervată corpului di tate frăteasq de simpatie. Republica Populară Română. dezvoltarea economiei a crescut ve
nitul naţional, asigurindu-se astfel
plomatic se află şefii misiunilor di Poporul nc este solidar a i lupta Trăiască 1 Mai — Ziua solidarită
popoarelor ci\.sia, Africa şi Ame
plomatice acreditat i în II. P. Ro- rica Latină pu lichidarea colonia ţii internaţionale a celor ce muncesc! resursele pentru sporirea continuă a
lismului şi ajninatiei imperialiste,
mînă şi alţi membri ai corpului di- I sub orice fd s-ar prezenta ele. O polemică expresie a încrederiiTrăiască unitatea şi coeziunea ma investiţiilor şi ridicarea sistematică
El sprijină nlslate suverane în
J plomatic. J dobîndirea iriţndentei lor econo rii comunităţi a popoarelor din ţările a nivelului de trai al celor ce mun
mice, în opert renaştere naţiona
Fanfara militară aflată în piaţă ţ lă şi dezvoltai, calea progresului.
intonează Imnul de stat al Republi socialiste! cesc. şi ataşamentului fafă de partid
cii Populare Romîne. Trăiască clasa muncitoare interna Prin înfăptuirea politicii înţelepte
Mitingul este deschis de tovarăşul ţională şi unitatea de luptă a miş a partidului, care urmăreşte dez
Florian Dănălache, membru al C.C. cării comuniste mondiale! voltarea economică şi culturală a C e i dintîi trec pionierii drea.plă întii spre tribună sînt pio
al P.M.R., prim-secretar al Comitetu Rezultatele obţinute de oamenii Trăiască şi înflorească patria noas întregii ţări, se dezvoltă şi înfloreş Sunete de trompete pioniereşti stră nierii, viitorul patriei noastre socia'
lui orăşenesc Bucureşti al P.M.R. muncii de la oraşe şi sate în desă bat până departe. Grupul de pionieri liste. Sute de slegulete multicolori
vârşirea orânduirii noastre socialiste tră! Trăiască minunatul ei popor, te continuu şi regiunea Hunedoara. trompetişti aflaţi în partea stingă a flutură în adierea primăverii. Pionie
I a cuvîntul tovarăşul Emil B od le întăresc încrederea în forţele lor tribunei oficiale face cunoscut începe rii se opresc în fata tribunei şi for
năraş, membru al Biroului Politic proprii, le sporesc dragostea şi ataşa vrednic şi talentat constructor al vie Pe harta regiunii au apărut noi o- rea demonstraţiei. Din depărtare, de mează un romb în jurul căruia des
a l C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al mentul faţă de încercatul lor condu pe strada dr. Petru Groza, un alt glas făşoară o p.înză roşie pe care stă
| Consiliului de Miniştri al R. P. Ro- ţii noi, socialiste! biective industriale cum sîn t: furna scris cu litere m ari: „Trăiască 1
’ mine. Cuvîntarea este subliniată de de trompete pioniereşti răspund aces Mai“. Flori, numeroase buchete de
Chezăşia tui victoriilor dobân Trăiască Partidul Muncitoresc Ro- lul de 1.000 m.c. şi noile linii de la flori sînt oferite apoi de către pio
dite de sistemtpndkil socialist, de tui ecou, amplificîndu-1. Coloana de nieri conducătorilor aflaţi la tribună.
! cător — Partidul Muncitoresc Ro- mişcarea cornii internaţională o min, Comitetul său Central şi guver minoare de la Hunedoara, centrala
monstranţilor a pornit. Cei care se în-
(Continuare în pag. IV-a). nul Republicii Populare Romîne! suflanlelor de la Călan şi altele.
físsr M ai Trăiască pacea în întreaga lume! Valoarea investiţiilor alocate pen
?•“isw &8BF m m ' js a im /snem' abss? ja rn s r, Tn întreaga piaţă se revarsă ca un
torent nestăvilit urate şi ropote de
aplauze.
CÂ' ip e c t t d a ia d e m o n d m i i a o a m e n i l o r Coloana primilor demonstranţi, a
pionierilor, continuă. E o adevărată
m u n c i i d u t o m ş u i Q )w (i mare de flori şi culori, de tinereţe
şi voioşie. Un alt grup de pionieri
| poartă machetele operelor clasicilor
; marxism-leninismu-lui, a-ltii stema Re
publicii Populare Romîne şi portre
tul tovarăşului Gheorghe Gheor
ghiu-Dej, conducătorul iubit al po
porului nostru. „Mulţumim din inimă
partidului pentru minunatele condiţii
de învăţătură creale“, „Ne pregătim
pentru a deveni constructori ai so
cialismului“, „Ne pregătim pentru
viată“, iată doar cîteva din lozincile
pionierilor.
Trec apoi elevii şcolii de. muzică
din oraş. In ritmul şi melodia vio
rilor ce răsună sub arcuşurile mînuite
de ei, se simte vibraţia muncii şi a
strădaniilor din şcoală, se simte bu
curia şi lumina zilelor noastre.
Din depărtare se văd numeroase
umbreluţe colorate. Plini de voioşie,
micii elevi ai cercului coregrafic al
Casei pionierilor dau mişcărilor gra
tie şi eleganţă. Cîteva baloane co
lorate ridică spre cer, ca semn al bi
ruinţei omului, o navă cosmică în
miniatură. Coloana pionierilor pare
nesfirşită. Pionieri şi şcolari fruntaşi
la învăţătură poartă in miini cifre
de 3, 9 şi 10 reprezentînd notele ob
ţinute la învăţătură.
Hori, steguleţe multicolore, bnlo-
naşe, eşarfe flutură peste .tot. Stra-
(Continuare in pag. 2-a)