Page 11 - 1963-05
P. 11
Nr. 2399 ARUM SOCIALISM« PAG. 3
«?caas%iat9n»«es
lnvă|ămînfu§ de partid sfrîrss Sega! Solicitudine faţă de
de munca practică cerinţele populaţiei
Cu oitva timp în urmă la Hune
Comitetul de partid din Com pletările cuvenite atunci cînd tate şi se prezintă în faţa cursan O „L u p e n i 29“ la O ră ş tie doara a avut loc adunarea generală
binatul siderurgic Hunedoara a este cazul. ţilor pregătiţi în mod temeinic. a membrilor cooperativei meşteşugă
acumulat experienţă în organi Standul de cărţi de Filmul romînesc „Lupeni 29", minerilor Văii Jiului — despre reşti „Drum nou" unde s-a analizat
zarea şi conducerea învăţămîn- Procedînd astfel este şi normal Faptul că se pune un accent la E.M. Uricani este vizitat aşteptat cu" deosebit interes de creatorii şi interpreţii acestuia. activitatea desfăşurată în anul trecut.
tului de partid. încă de la începu ca lecţia care urmează a fi pre deosebit pe pregătirea propa de numeroşi mineri. Aici localnici, a fost prezentat, de
tul anului de studiu au fost luate dată la pregătire să fie ascultată gandiştilor, a însuşirii de către ei găsesc ultimele noutăţi curînd, la cinematograful „Vasi- In zilele cît a rulat filmul Din darea de seamă prezentată a
cu atenţie de către propagandişti aceştia a problemelor teoretice din literatura politică, teh Je Roaită" din Orăştie. înaintea reieşit că în anul 1962 cooperatorii
măsuri care să asigure o bună şi să corespundă nevoilor concre în strînsă legătură cu munca nică şi beletristică cu ca- primului spectacol, tov. Vladi „Lupeni 29", cinematograful au obţinut o serie de rezultate bune
frecvenţă. Intre altele, comitetele te ale combinatului. Iată de pildă, practică are urmări pozitive asu re-şi îmbogăţesc biblioteci mir Pancu, responsabilul cine „Vasile Roaită" a cunoscut cea privind deservirea populaţiei. Astfel,
de partid şi birourile organiza !a tema : „Preţul de cost în în pra cursanţilor. Astfel, frecvenţa le personale. De la înce matografului, a vorbit celor mai mare afluenţă de public din planul d : producţie la principalii in
ţiilor de bază din sectoare şi treprinderile socialiste", tovară la majoritatea cercurilor este în putul anului, tov. Karol prezenţi despre tema filmului ultimul timp. dicatori a fost îndeplinit cu 15 zile
şul Gheorghe Onica a pus un tre 95—100 la sută, iar discuţiile Raif, responsabilul stan —- eroicele lupte din 1929 ale înainte de termen. La obţinerea aces
secţii precum şi propagandiştii accent deosebit pe analiza preţu se desfăşoară la un nivel cores dului, a difuzat minerilor T. LĂZARESCU tui frumos rezultat şi-au adus o con
şi-au întocmit grafice cu data lui de cost la nivelul combinatu punzător, cursanţii venind cu cărţi ce întrec valoarea de corespondent tribuţie însemnată cooperatori ca Au*
cursurilor, locul şi ora cînd au lui, axînd expunerea pe pierderile numeroase propuneri menite să 10.000 lei. gustin Crişan, Pamfil Spătaru, A le
Ioc. neeconomice prin depăşirea con contribuie la îmbunătăţirea pro Prin muncă patriotică xandru Segedi, Luca Stănilă, Ilie
sumurilor specifice în secţiile de cesului tehnologic, la continua Boblea, Gheorghe Bîrlea şi alţii, care
In scopul asigurării unui con tp=& ale combinatului. In expu sporire a producţiei de metal. Zilele trecute 24 de salariaţi ai re ei au reuşit să eurete de arboret, au dovedit o preocupare atentă fată
ţinut bogat învăţămîntului de nerea cu tema : „Reproducţia so Printre cercurile de economie întreprinderii „Crişana" din Brad mărăcinişurî şi muşuroaie o supra de bţiiia deservire a populaţiei.
partid ne-am îngrijit, în primul cialistă şi venitul naţional", to concretă cu bune rezultate se s-au deplasat la G.A.C. din Ribita faţă de 2 ha. S-au evidenţiat, mai
rînd de buna pregătire a propa varăşul G. Gugeamalis a insistat numără cele de la oţelăria Martin pentru a participa la munca patrio ales, tovarăşii Gh. Ghiban, Gh. Iga, Cu toate acestea, atît din darea de
gandiştilor. Vom arăta în acest asupra necesităţii creşterii pro nr. 2. (propagandist loan Ivan- tică de curăţare a păşunii ce s-a or N. Zăhut, A. Maciu şl T. Stama. seamă cît şi din discuţiile purtate,
articol despre felul cum sînt ducţiei mijloacelor de producţie, ciuc), fabrica de aglomerare ganizat aici. Muncind cu însufleţi au reieşit şi unele lipsuri. Din cauză
pregătiţi propagandiştii celor 26 pentru asigurarea utilajului în (propagandist Valentin Răilea- IVANUŢ CORNELIU că vechiul consiliu de conducere nu
de cercuri de economie concretă treprinderilor industriei grele şi nu), uzina cocso-chimică (pro corespondent s-a preocupat, în oraşele Hunedoara,
existente în combinat. Pregătirea a tuturor celorlalte ramuri ale pagandist Gheorghe Pavel), lami Teliuc, Ghelar şi Căian lipsesc ate
lor se face cu mare atenţie, cu economi^ raţionale, pentru asi norul 650 (propagandist Nicolae liere de reparaţii obiecte de uz cas
toate .că marea lor majoritate gurarea creşterii neîncetate a Suciu), secţia aer-gaz (propagan nic, auto-moto, ateliere de mobilă
sînt' îngineri şi tehnicieni. Acea productivităţii muncii şi a acu dist Dumitru Oniţă) şi altele. după comandă, tinichigerie, unităţi
stă pregătire a lor are loc bilunar mulării socialiste. Tovarăşul in de spălat, de întreţinere o curăţeniei
la comitetul de partid şi este în giner Gheorghe Niţă, directorul Trebuie arătat că la toate Ia domiciliu şl altele.
credinţată unui colectiv de lectori tehnic al combinatului, la o altă cercurile de economie concretă
specialişti în problemele econo pregătire a informat propagan lecţiile sînt predate la timp, iar Nici calitatea deservirii populaţiei
mice. diştii despre situaţia realizării cursanţii sînt în primele rînduri nu a atins întotdeauna un nivel co
planului de producţie în combi ale luptei de introducere şi ex respunzător. Unii cooperatori ca Va-
Cum procedează tovarăşii lec nat, scoţînd în evidenţă secţiile tindere a tehnicii noi la locurile siri Vesel, Roth Dionisie şl alţii au
tori pentru a da un ajutor cît care au îndeplinit şi depăşit pia de muncă, ale realizării sarcini
nul, iar acolo unde au existat şi dat lucrări de mîn.tulală, au avut o
substanţial propagandiştilor există rămîneri în urmă a insis lor trasate de partid. atitudine nejustă fată de cetăţeni, De
tat asupra cauzelor care le-au de asemenea, aspectul unitătiloT a lă»st
celor 26 de cercuri ? înainte de terminat, indicînd măsuri pentru MOGA BĂIUŢ mult de dorit.
toate ei înşişi se pregătesc în mod
temeinic, însuşindu-şi materialul membru al biroului In vederea îmbunătăţirii deservi
teoretic, apoi se documentează rii populaţiei, adunarea generală i
cu diferite aspecte economice din Comitetului de partid adoptat un plan de măsuri.
secţii şi sectoare. După ce au stu
diat aţît latura teoretică cît şi Combinatul siderurgic Hunedoara Cooperatorii au ales un nou consi
liu de conducere. Ca preşedinte al
cooperativei meşteşugăreşti a fost
ales tov. Matei Braşol.
N. DONOVICI
corespondent
cea practică a problemei, se întoc înlăturarea neajunsurilor.
mesc lecţiile care urmează a fi Pe baza problemelor expuse şi PLANUL TREBUIE REALIZAT LA TOTS INDICII!
predate propagandiştilor în ca celor discutate în seminarii, pro
drul pregătirii. Ei însă nu se pagandiştii la rîndul lor reîntorşi
mulţumesc cu atît. Odată întoc- în secţii şi sectoare, întocmesc
gjfte, lecţiile sînt citite în colectiv şi ei lecţii ţinînd seama de spe S ă folosim cu chibzuinţă timpul re şi alta, ne este ilustrată şi de aduse de conducerea Întreprinde
unde se fac observaţiile şi com- cificul fiecărui sector de .activi- următorul tapt, In timp ce la sor rii că a fost lam ă şl nu s-a putut
şi fo rţa de m u n c ă timentele lemn rotund de fag s-au lucra, nu sînt întemeiate. Cojlto«-
fasonat 3.844 m.c., iar la lemn de roie sînt adăpostite şi prin urina
foc 3.165 m.c. peste sarcinile de re nu gerul a fost de vină ; au
fc soiri ie l i corespondenţii Colectivul întreprinderii forestie trat atenţia asupra unor proble tund de fag s-a înregistrat un pian, la aceleaşi sortimente în faza lipsit In schimb buştenii.
re din Sebeş a depus eforturi sus me mărunte, neesenţiale. Pentru minus de 3.651 m.c., Ia buşteni scos-apropiat planul nu s-a rea
volisitirl ţinute pentru realizarea sarcinilor realizarea planului s-a trecut la lemn de ruşinoase s-au produs pes lizat din lipsă de corhănitori. In sectoarele şi parchetele I. F.
de plan în primul trimestru al a- angajarea unui efectiv sporit de te sarciDa planificată 945 m.c., iar Sebeş lucrează oameni harnici şi
muncitori. Şi pentru că în preala la lemn rotund de foc 1.713 m. Intensificarea unilaterală a efor pricepuţi. Ei au dovedit de nenu
« Salariaţii dispensarului me- cestul an. Ca urmare, planul pro bil nu s-au creat condiţii de lu steri. In general a existat tendin turilor a avut consecinţe negati
dical din Sarmisegetuza, raio- mără şi Virgil Sabău, Gherasim ducţiel globale a fost realizat în cru, muncitorii nou angajaţi în ţa de a se lupta pentru realizarea ve şi asupra folosirii utilaje mărate ori că alunei cînd stnt în
nul Haţeg, au prestat peste 120 Ciucean, Simion Bogdan şi al- loc să îie Îndrumaţi spre activi planului numai Ia sortimentele cu lor. Funicularele n-au fost uti
ţii (N. ROMAN), proporţie de 100,27 la sută, iar Ia tăţile de bază ale producţiei, au volum mic şi valoare mare, In drumaţi şl ajutaţi aşa cum se cu
ore de muncă patriotică în ve- preţul de cost au fost obţinute fost întrebuinţaţi la diverse munci detrimentul celorlalte sortimente. lizate la capacitatea lor maxi vino ştiu să fie la înălţimea sar
derea curăţării şi zugrăvirii lo- « Printre acţiunile întreprin 250.000 lei economii. Cea mai ma auxiliare. Fireşte că şi aceste lu Caracteristic în acest sens este sec mă din lipsă de lemn pe rămpile
se pentru înfrumuseţarea oraşu- cruri trebuiau făcute, dar concen torul de exploatare Zlatna care de încărcare şl ca urmare a ex cinilor. De aceea este nevoie ca
calului. re parte a economiilor s-a realizat trarea a prea mulţi muncitori fără ploatării lor necorespunzătoare din în viitor organizaţia de partid, Îm
lui Deva se numără şi introdu- pe seama mai bunei valorificări o organizare temeinică şi un con din 16 sortimente plan, a rea
De asemenea ei au amenajat a masei lemnoase în sectorul de partea unor mecanici cu o slaba preună cu conducerea telmlco-
şi curăţat aleile parcului din cerea pe tot mai multe străzi industrializare şi reducerii consu trol riguros, a dus la irosirea de lizat integral doar 9. pregătire profesională. La fel se adniinistrativă, să ia măsuri bine
faţ.a dispensarului. La această a iluminatului fluorescent. Zi- murilor specifice la materialele de timp preţios şi deci la o produc prezintă situaţia şi la cojitoarele
acţiune s-au evidenţiat toţi sa- lele trecute s-au terminat lu- tivitate scăzută. Aşa s-a întîm- Nerealizarea planului pe sorti mecanice, unde indicii de utiliza chibzuite. Condiţii pentru recupe
crările de introducere a ilumi- plat în sectoarele Valea Sebeşului, re n-au fost realizaţi decît în pro rarea minusurilor şi realizarea an
lariatii dispensarului (AL. MĂ- natului fluorescent şi pe strada |întreţinere. Rezultate bune a ob- Zlatna şi altele. Lipsuri mari în mente şi crearea unor dispropor
folosirea timpului de bază s-au porţie de 18 la sută. Motivările gajamentelor există. Ele trebuie
GUREANU). 6 Martie (N. NĂNESCU). J Unnt în acest sens sectorul de manifestat şl în sectorul de indus ţii mari între o bază de exploata
trializare unde nu s-a realizat de- însă folosite cu pricepere.
® Constructorii de drumuri de • In oraşul Sebeş a fost re- j exploatare Oaşa-Tău. cît 95,4 la sută din timpul de ba
la lotul Cîrneşti-Retezat, obţin ză. Aşa stînd lucrurile e lesne de T. O.
rezultate bune în muncă. Cu înţeles de ce sarcina planificată
prilejul consfătuirii de produc deschisă grădina de vară-restau- j Rău este însă că organizaţia de de creştere a productivităţii mun Vom acorda atenţie şi
ţie, care a avut loc de curînd, cii n-a fost realizată decît In pro
s-au scos în evidenţă realizări rant din parcul „23 August“. J partid, împreună cu conducerea porţie de 79,91 la sută, iar pro
le echipelor conduse de loan Reamenajată, grădina de vară tehnico-admlnlstrativă a întreprin- ducţia marfă în proporţie de 90,43
Văleanu, I. Iovănescu şi Nagy la sută.
Gheza, care şi-au depăşit sar oferă consumatorilor un loc derll, nu au manifestat aceeaşi Colectivului nu l-a scăpat din
cinile lunare de plan între 29 Tot ca urmare a slabei organi vedere nici realizarea planului pe
plăcut de distracţie (ROMAN preocupare şi faţă de îndeplini zări şi folosiri neraţionale a for In trimestrul I al acestui an co eficacitatea. Muncitoare care în sortimente. Cu exaepţia cartonu
şi 40 la sută. ţei de muncă, n-a fost realizat nici lectivul fabrieii de hîrtie „1 Mai“ trecut nu îşi realizau nici norma lui copertă, care e folosit la con
1LIŞOIU). rea celorlalţi indici de plan. Deşi planul sortimental. In timp cc Petreşti a desfăşurat o bună aativi- s-au ridicat la nivelul celor frun fecţionarea eaietelor, planul a fost
Ca urmare a entuziasmului cu tate de producţie. Oamenii se mîn- taşe. depăşit Ia toate celelalte sorti
care s-a muncit, la începutul lu La acţiunile de înfrumuse se cunoaşte din experienţa anilor la sortimentul buşteni şi lemn ro dresc pe bună dreptate cu realiza mente. La hârtii pentru saris şi
nii mai se vor putea turna pri ţare a satului Poiana, raionul trecuţi importanţa excepţională pe rea planului la producţia globală şi Paralel cu luarea acestor mă tipărituri s-au produs în plus 12,1
mele cantităţi de asfalt. (VASI Sebeş, participă numeroşi locui care o are creşterea productivită marfă în proporţie de 107,89 la sută suri, conducerea fabricii a acordat tone, la hârtii subţiri 5,3 tone.
tori. Pînă în prezent ei au ţii muncii în realizarea sarcini o atenţie sporită extinderii norme
LE BARIZ). prestat sute de ore muncă pa lor de plan, ea a fost lăsată oa şl respectiv 108,30 la sută. Izvorul lor cu motivare tehnică în ţoale Pe lingă realizările frumoase ob
triotică transportînd şi împrăş acestor succese trebuie căutat, îna sectoarele unde condiţiile de mun ţinute în trimestrul I a.*., în acti
"• Consiliul raional U.C.F.S. tiind 225 m.c. pietriş pe drumu recum pe planul al doilea. In tot inte de toate în conducerea şi în că permit. Ţinîndu-se seama de
Brad a organizat un curs de ra- rile comunale, au curăţat şi^ re cursul trimestrului I în loc să drumarea cu competentă a întregu vitatea colectivului au avut loc şi
diotelegrafişti la care s-au în parat 20 km şanţuri, au curăţat fie create condiţii corespunzătoa lui colectiv de către organizaţia de caracterul progresiv al normării unele lipsuri care au influenţat
parcul comunal, au reparat re folosirii integrale a capacităţi partid. tehnice, unele norme au fost Îm negativ situaţia economico-flnan-
cişmelele, au zugrăvit faţadele lor de producţie existente, condu bunătăţite. Pe această bază planul ciară a fabrieii. In lunile Ianuarie
încă de Ia prelucrarea cifrelor de creştere a productivităţii mun şi februarie controlul tehnio de
etc. (ARON DOBROTĂ). cerea întreprinderii şl-a concen de plan pe anul în curs, eforturi cii a putut fi realizat în propor calitate a respins aa necorespun
le muncitorilor au fost orientate ţie de 102,5 la sută. zătoare peste 12.000 kg. hîrtie de
scris 40 tineri din întreprinde spre folosirea din plin a rezerve
lor interne, perfecţionarea proce Apreciind just însemnătatea e- diferite tipuri. Neuniformitaîea de
rile şi instituţiile oraşului. Toate construcţiile zootehnice sului tehnologic şi continua îm conomisirii lemnului de celuloză culoare, diferenţa de gramaj, slaba
Cursanţii învaţă recepţia şi tran în termenele stabilite ca fiind materia cu ponderea rezistentă la tensionare — lată
smiterea semnalelor Morse, no bunătăţire a calităţii produselor. cea mai inare în fabricarea hîrtiei, cîteva din motivele care au dus
ţiuni de electrotehnică şi ra Caracterul concret al măsurilor la fabricarea unei hârtii ce nu s-a
propuse a stîrnit interesul colecti muncitori ca Nicolae Oniţă, Pa- încadrat în prevederile normelor.
diofonie (MIRCEA GOLCEA). vului şi l-a mobilizat mai mult vel Prună, Octavian Stanciu şi
® In comuna Balşa, raionul alţii s-au dovedit a fi buni gospo Pentru viitor, calitatea produc
la înfăptuirea lor. De un real fo dari ai materiei prime. De ase ţiei şi lichidarea stocurilor supra-
Orăştie, s-a iniţiat zilele trecute Militînd pentru înfăptuirea ciut raionul Alba şi-au sporit con Luit în mare măsură. La G.A.C. los în activitatea de zi cu zi a menea, un regim sever de eco normative va constitui preocupa
o acţiune de recoltare a sînge- sarcinilor trasate de cel cle-al siderabil efectivele de animale din Berghin şi Henig, spre exem muncitorilor a fost organizarea te nomii a fost introdus la propor rea de eăpetenie a conducerii fa
TH-lea Congres al P.M.R. privind plu, unde o mare parte din ma meinică, vie, concretă a întrecerii ţiile reţetelor de fabricaţie. In fe bricii. Va fl întărită mal mult e-
lui. Cu acest prilej peste 60 de dezvoltarea creşterii animalelor, proprietate obştească. La sfîrşi- terialele de construcţie au fost socialiste între echipe, brigăzi şi lul acesta consumul specific de xigenta fată de calitatea fiecărui
cetăţeni au donat voluntar sîn- gospodăriile agricole colective tul anului trecut ele deţineau procurate pe plan local, grajdu schimburi. produs. Procedînd astfel, succese
ge. Printre cei care s-au pre 6.166 capete taurine, 11.738 ovine, rile construite au costat cu a- materie primă şl materiale de a- le colectivului nostru vor putea
zentat şi au donat sînge se nu- 1» 3.183 porcine şi 8.065 păsări din proape 50.000 lei mai puţin de cît înfiinţarea unor echipe de cile daus s-a redus continuu. Pe sea fi şl mal frumoase.
care 1.574 gîşte. In vederea adă- se prevedea în devize. 4 muncitoare a dat posibilitatea ma acestor factori, cît şi prin de
IIP postirii lor au fost construite ca sortatoarelc cu o mai slabă păşirea planului de producţie, a NICOLAE BlSCA
în anul trecut 24 grajduri, 4 ma Acum, în majoritatea gospodă pregătire profesională să fie repar putut fi realizat cel mai sintetic preşedintele comitetului
M> ;M; ¦gmMa ternităţi pentru scroafe, 3 îngră- riilor agricole colective din raio tizate pe lingă cele cu o experien indice de plan — preţul de cost sindicatului de Ia îabrîca
şătorii pentru porci, două sai nul Alba, concomitent cu execu ţă mai bogată. N-a trecut mult şi — obtinîndu-se în plus şi eco
\n iü vane şi 8 coteţe pentru păsări. tarea lucrărilor agricole de se măsura luată şi-a dovedit din plin nomii. „1 Mai" Petreşti
zon, se munceşte intens la ridi
HÜB ¦ Acestea, precum şi celelalte carea construcţiilor zootehnice Fie r vech i
i . ' SY î construcţii zootehnice de care dis prevăzute. Din carierele de pia
pun gospodăriile colective din tră de la Meteş, Berghin şi Ighiu p entru oţel nou
? * m ¦*>v - É É S I I raionul Alba, au asigurat adăpos- numeroase gospodării şi-au scos IN E D I T U R A P O L I T I C A A A F A R U T ;
tirea animalelor în condiţii co piatra necesară pentru fundaţii, Locuitorii comunei Sălaşul
respunzătoare. Anul acesta, po evitînd astfel cheltuielile ce s-ar Superior, raionul Haţeg, au in K. Marx - F. Eingeîs OPERE, voi. 14
trivit prevederilor planurilor de fi făcut în cazul folosirii cimen tensificat acţiunea de colectare
producţie, efectivele de animale tului. De asemenea, din albiile şi predare a fierului vechi. In Volumul cuprinde ciclul de arti demascat ca duşman al clasei mun
ale G.A.C. vor ajunge la 9.102 rîului Mureş, a Ampoiului şi a ultimele zile ale lunii aprilie, cole scrise de către K. Marx şi F. En- citoare, calomniator, agent bonapar-
taurine, 5.646 porcine, 17.331 ovi Văii Geoagiului s-au transportat prin cooperativa „Sălăşana" din gels, în perioada iulie 1857 — noiem tist plătit, exponentul unei agenturi
ne şi 29.546 păsări. Acest lucru mari cantităţi de pietriş, iar de comună, ei au predat la I.C.M. brie 1860, pentru publicaţia burgheză foarte ramificate a celui de-al doilea
impune ridicarea de noi construc pe păşunile şi din pădurile co 6.560 kg. fier vechi. progresistă „The New American Imperiu.
ţii zootehnice. Iată de ce gospo munale (stabilite de consiliul a- Cyclopaedia“, precum şi lucrarea po
dăriile agricole colective din ra gricol raional) s-a asigurat mare NĂSTASE ANDREI lemică a lui Marx „Domnul Vogt“. Pamfletul este o operă pătruusă de
ionul amintit şi-au propus să parte din cantitatea de lemn ne corespondent spirit combativ do partid şi de intran
mai construiască încă 18 graj cesară la construcţii. Articolele din „The New American sigentă faţă de duşmanii mişcării
duri, 10 maternităţi pentru scroa Cyclopaedia" reprezintă prima jumă proletare.
fe, o îngrăşătorie, 11 saivane, 4 Ca urmare a măsurilor luate, tate a volumului. Printre acestea un
coteţe, două puierniţe pentru pă a preocupării de care dau dova loc de seamă îl ocupă lucrările pe
sări, să termine lucrările de con dă conducerile gospodăriilor co teme militare care, alături de alte
strucţie a celor 7 grajduri şi 9 lective pentru realizarea la timp opere militare alo Iui Engels, au pus
maternităţi începute în anul a obiectivelor prevăzute, la gos bazele ştiinţei militare marxiste şl
1962. podăriile colective din Alba Iu-
Necesitatea de a construi obiec lia, Ighiu, Bucerdea, Galda, Drîm- Expoziţie cu luerdri ale istoriei cu adevărat ştiinţifice a
tive multe trebuie îmbinată cu bar, Cistei, Căpud, Vinţul de Jos, artei militare.
priceperea de a şti să descoperi
Bă trina calele pletoasă s-a îiiveşmîntat de primăvară. şi sa valorifici resursele locale, etc., lucrările de construcţie a de artizanat Intr-altă serie de articole (Algeria,
Foto: V. ONOIU grajdurilor se desfăşoară cu bune Afganistan) sînt arătate metodele bar
pentru ca obiectivele planificate i'ezultate. In alte gospodării cum Recent, la Lupeni, s-a deschis bare ale dominaţiei coloniale şi ur
să se poată realiza la un preţ de sînt acelea din Oarda de Jos şi o expoziţie cu lucrări de arti mările subjugării coloniale, este ex
Berghin construcţia grajdului zanat, rod al muncii desfăşura primată încrederea în forţa tot mai
cost cît mai scăzut, fără a se ne şi a maternităţii a fost terminată te de membrii cercului de arti mare şi invincibilitatea mişcării de
glija cituşi de puţin condiţiile zanat ce funcţionează în cadrul eliberare naţională.
de curînd. clubului minier din localitate.
igienice care trebuie create sau Ritmul în care se munceşte la Cuprinsul celei de-a doua jumătăţi
trăinicia lor. Colectiviştii din ra Expoziţia este vizitată zilnic a volumului 11 constituie pamfletul
ionul Alba au o bună experienţă realizarea adăposturilor pentru de numeroşi oameni ai muncii. Iui K. Marx „Domnul Vogi“.
şi în această privinţă. animale constituie o garanţie si
gură că toate construcţiile zoo MIE CEA CINCORA In această lucrare apare pentru
In planul de măsuri al comi tehnice planificate pentru acest corespondent prima oară în literatura marxistă o
tetului raional de partid se pre an în raionul Alba vor fi date descriere completă a primei etape, a
în folosinţă la termenele stabi luptei întemeietorilor marxismului
vedea ca fiecare construcţie nouă lite. v, p. pentru un partlcţ proletar, Vogt este
să fie realizată cu cheltuieli cît
mai redusa. Acest lucru s-a înfăp-
