Page 12 - 1963-05
P. 12
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2599
V izitele secretarului general LT1M ELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI » U L T I M E L E Ş T I R I * U L T I M E L E Ş T I R I * U L T I M E L E Ş T I R I
al O .N .U ., U Thant
La Expoziţia fiiafelică- Prinfre studenţii Romîne, Corneliu Mănescu, ministrul Vizita iui Fidel Castro Sărbătorirea zilei de I Mai în Anglia Declaraţia comună
O .N .U . şi la Muzeul şi profesorii Universităţii afacerilor externe, Ştefan Bălan, mi
nistrul învăţămîntului, academicienii
de A rfă al R.P. Romfne din Bucureşti Athanase Jo ja , Horia Hulubei şi An în Uniunea Sovietică LONDRA 6 (Agerpres). ţii rindurilor clasai muncitoare din chino-cambodgiană
drei Otetea, profesorii universi Mii de oameni ai muncii din Lon Anglia în lupta împotriva conserva
(Ormare din pag. l- a ) Luni după-amiază secretarul gene tari Jean Livescu şi Traian Io- MOSCOVA 6 (Agerpres) TASS dra fi din alte orafe ale ţării au ieşit torilor fi politicii acestora, pentru a- PNOM i’ENH 6 (Agerpres).
ral al O.N.U. a făcut o vizită la U- naşau. Pe fundalul scenei era în transmite: la 5 mai la demonstraţiile de 1 sigurarea înfrîngerii cercurilor guver La Pnom Penh a fost dată publici»
cartea de impresii, secretarul general niversitatea din Bucureşti. El a fost în scrisă, în limbile romînă şi engle Mai, care, conform tradiţiei, au loc nante la apropiatele alegeri munici lăţii declaraţia comună chino-cambod»
a relevat: „Expoziţia reprezintă un soţit de Mircea Malita, adjunct al ză, urarea : „Trăiască pacea şi prie Fidel Castro, prim-secretar el Con in Anglia în prima duminică de după pale fi parlamentare. John Gollan, giană în legătură cu vizita pe care a
simbol al cooperării dintre Romînia şi ministrului afacerilor externe şi Mi- tenia între popoare 1“, încadrată de ducerii naţionale a Partidului Unit secretarul general al P.C. din Marea făcut-o în această ţară Liu Şao*ţi, pre*
O.N.U. şi sint încredinţat că această hail Haşeganu, reprezentantul per drapelele R. P. Romîne şi O.N.U. al Revoluţiei Socialiste, prim-ministru 1 Mai. Britanic, care a luat cuvîntul la mi şedinţele R.P. Chineze. După cum a»
cooperare se va' Întări in anii vii manent al R. P. Romîne la O.N.U. al Republicii Cuba, şi N. S. Hruşciov, L a Hyde Park din Londra a avut ting, a scos în evidenţă marile suc nunţă agenţia China Nouă, în decla»
tori". Luînd cuvîntul, prof. univ. Jean piim-secretar al Comitetului Central cese obţinute in anul care a trecui raţia semnată de Ltu $ao-ţi şi de prin*
Un mare număr de studenţi, mem Livescu, adjunct al ministrului învă- a! P.C.U.S., preşedintele Consiliului loc. sub auspiciile Partidului Comunist de mişcarea comunistă fi muncitoreas tul Norodom Slanuk, şeful statului
U Thant a vizitat apoi galeriile na brii Consiliului ştiinţific al univer tămîntului, rectorul Universităţii din de Miniştri al U.R.S.S., s-au odihnit din Marea Britanic, un miting la că, exprimîndu-şi convingerea că pe cambodgian, se subliniază Importanţa
ţională şi universală ale Muzeului de sităţii — academicieni, şefi de cate Bucureşti, a urat bun sosit oaspete timp de trei zile fn regiunea Mos care au participat 8.000 de persoane. viitor lagărul păcii fi socialismului va colaborării strînse Intre cele doul'
Artă al R.P. Romîne. Exprlmînd In dră, profesori universitari — l-au sa lui şi a prezentat personalitatea se covei. Participanţii la miting au lansat che obţine realizări fi mai remarcabile. ţări în domeniile politic, economia,
cartea de aur mulţumirile sale pen lutat pe oaspete cu multă căldură. cretarului general al O.N.U. mări la intensificarea luptei pentru
tru prilejul de a vizita muzeul, se Tinere şi tineri, în costume naţiona In seara zilei da 5 mal, Fidel Castro pace fi dezarmare, la întărirea unită tehnic şi cultural. Ambele părţi au
cretarul general al O.N.U. a remar le, i-au oferit flori. Intîmpinat cu puternice aplauze, a şi N. S. Hruşciov s-au înapoiat la declarat că sînt hotărîte să «onsoli*
cat: „Acest muzeu este o mărturie a luat apoi cuvîntul U Thant. Moscova. In sudul S.U.A. continuă demonstraţiile deze aceste relaţii pe baza celor cind
marii bogăţii culturale â Rominiei“. La apariţia oaspetelui In aula u- principii aile coexistenţei paşnice şl
nlversitătii, cei prezenţi — oameni In încheierea vizitei a avut Ioc o * împotriva segregaţiei rasiale
La ieşirea din muzeu oaspetele a de ştiinţă şi cultură, student! ro- discuţie prietenească Intre U Thant
fost salutat a i aplauze de numeroşi mini şi străini — i-au făcut o caldă şi membrii conducerii Ministerului MOSCOVA 6 (Agerpres). NEW YORK 6 (Agerpres). lupta pentru diepturi egale «u ale
bu’cureştenl. manifestaţie de simpatie. In prezi Invătămîntului şi al Consiliului ştiin La 6 mai, Fidel Castro a făcut o In oraşul Birmingham (statul Ala-
ţific al universităţii. Secretarul gene vizită preşedintelui Partidului Comu bama) continuă demonstraţiile popu albilor“.
(Agerpres) diu au luat loa U Thant, Ilie Murgu- ra) al O.N.U. a semnat în cartea de nist din Spania, Dolores Ibarruri. laţiei de culoare pentru acordarea In legătură cu incidentele rasia
lescu, preşedintele Academiei R. P. onoare a universităţii.
In aceeaşi zf, Fidel Castro a sosit le din Birmingham agenţiile de pre
la Volgograd.
IN Z I U A D E 5 M A I de drepturi şi abolirea legilor cu să relatează că ministrul justiţiei a celor zece principii ale Conferinţei
In regiunea Ploieşti satele prin care a trecut, In drum lizată a O.N.U.), şi de Constantin Rezoluţiile conferinţei caracter rasial Sîmbătă şi dumini al S.U.A., Robert Kennedy, a trimis de la Bandung. \
spre Valea Călugărească, numeroşi Marin, preşedintele Consiliului agri pentru amnistierea deţinuţilor că, relatează agenţiile occidentale la Birmingham pe unul din adjuncţii
lui, Burke Marshall, şeful seeţiel Cele două părţi şi-au exprimat în
de presă, mii de negri din acest
locuitori ieşindu-i in lntlmpinare eu drepturilor civile din ministerul de
In cea de-a doua zi a vizitei sale flori. col regional—Ploieşti. Directorul sta polilici şi a emigranţilor oraş au participat Ia noi marşuri de justiţie pentru a purta tratative cu grijorarea în legătură cu agravarea
oficiale în tara noastră, U Thant, ţiunii, Iuliu L3szlo, a dat ample ex politici spanioli protest. „Ca şi vineri, transmite a- autorităţile oraşului şi su liderii în ultimul timp a situaţiei din Laos
secretarul general al O.N.U., a fă La staţiunea experimentală de plicaţii asupra activităţii de cerceta gentia France Presse, în primul rînd
cut o călătorie In regiunea Ploieşti. cercetări horti-viticole de la Valea re şi de producţie a vinului, asupra PARIS 6 (Agerpres). au intervenit pompierii care au în negrilor. Dar. după cum relevă agen şi au declarat că Independenţa, pacea
Călugărească, oaspetele a fost sa
Oaspetele a fost însoţit de Mircea lutat de Eugen Alexe, vicepreşedin soiurilor de struguri ce se cultivă Duminică seara, la Paris şi-a în dreptat jeturi de apă împotriva ma ţia France Presse, primarul oraşu şi neutralitatea Laosulul pot fl men
Malita, adjunct al ministrului afa te al Consiliului Superior al Agri la Valea Călugărească, după caro a cheiat lucrările conferinţa specială a nifestanţilor. Apoi au intervenit po lui, Albert Boutwell, a declarat că ţinute numai pe calea respectării ri
cerilor externe, şi de Mihail Haşe fost vizitat combinatul de vin !fi ca tio. reprezentanţilor opiniei publice din liţiştii care, cu ajutorul cîinilor po ,,nu intenţionează să se întîinească
ganu, reprezentantul permanent al culturii, preşedintele Comitetului Coloana maşinilor oficiale s-a în ţările Europei occidentale, pentru am liţişti, au obligat pe negri să se cu Marshall intrueît doreşte să-şi guroase a prevederilor acordurilor de
R.P. Romîne la O.N.U. naţional F.A.O. (organizaţie specia dreptat apoi spre Buftea. nistierea deţinuţilor politici şi a e- împrăştie“. La 4 mai alle 30 de păstreze libertatea de acţiune“. In la Geneva pentru Laos din 1962 de
migranţilor polilici spanioli. Partici persoane au fost arestate, iar unii acelaşi timp fruntaşul mişcării ne
Primul popas a fost făcut la Uzi D eju n oferit de m inistrul
nele constructoare de utilaj petro panţii la conferinţă au adoptat pa manifestanţi, printre care femei, au grilor pentru drepturi, Martin Lut- către toate ţările semnatare.
lier „1 Mai“. Pe faţada uzinelor era afacerilo r extern e tru rezoluţii. Iii rezoluţii delegaţii pro fost loviţi cu brutalitate de poli her King, a declarat că, deşi con R.P. Chineză şi Cambodgia îşi re
test Jază împotriva ajutorului econo ducătorii negrilor vor purta convor afirmă hotărirea de a depune'eforturi
înscrisă în limbile romînă şi en mic, militar şi financiar acordat Spa- ţişti. biri cu Marshall, ei sînt hotărîţi i: vederea slăbirii încordării interna
rrei franchisle de către alte ţări, iau să-şi continue acţiunile pînă ce vor ţionale, pentru întărirea solidarităţii
gleză urarea „Bine aii venit !“. Oas Duminică la amiază, ministrul afa Exprimîndu-şi bucuria de a-1 avea atitudine împotriva planurilor de în Duminică ap'oximativ 2.000 de fi acceptate cererile lor de a se dintre ţările Africii şi Asiei şi apă
petele a fost Intîmpinat de Con cerilor externe al R.P. Romîne, Cor- ca oaspete pe secretarul general al globare a Spaniei în diferite grupări negri au organizat o impresionan rarea păcii în inlreaga lume.
stantin luzii, ministrul metalurgiei neliu Mănescu, a oferit un dejun la O.N.U., ministrul afacerilor externe tă manifestaţie în faţa închisorii pune capăt segregaţiei rasiale, şi de
şi construcţiilor de maşini, Gheor- Palatul de la Buflea în cinstea secre al R.P. Romîne a subliniat înalta a- din Europa occidentală de felul Pie din Birmingham unde, potrivit a-
ghe Stan, preşedintele sfatului popu tarului general al O.N.U., U Thant. preciere care se acordă misiunii de ţei comune,, eer includerea pe ordi genliei UPI, se află întemniţaţi 1.400 a se acorda negrilor locuri mai bu
lar regional, şi Gheorghe Marusi, mare răspundere a lui U Thant. nea de zl a Adunării Generale or de negri. ne de muncă.
preşedintele sfatului popular orăşe La dejun au luat parte Gogu Rădu- dinare a O.N.U. a problemei situaţii!
nesc, de conducători ai uzinelor şi lescu, ministrul comerţului exterior, Declarînd că este convins că vizita din Spania. -o A gravarea crizei dintre Haiti
de numeroşi munsitorl. Constantin Tuzii, ministrul metalur secretarului general al O.N.U. in R.P. şi R epublica D om inicană
giei şi construcţiilor de maşini, llie Romînă îi va oferi acestuia prilejul Rezoluţiile cheamă, de asemenea, După cum transmite agenţia Asso
In sala de oaspeţi, secretarul ge Murgulescu, preşedintele Academici de a cunoaşte mai îndeaproape rea pe toţi oamenii de bunăcredinţă la ciated Press, în rîndurile celor în SANTO DOM1NGO 6 (Agerpres). dispoziţia Organizaţiei Statelor Ame
neral al O.N.U. a fost informat pe R.P. Romîne, Mircea Maliţa, adjunct lizările poporului romîn, aspiraţiile chişi se află sute de copii intre 7 O nouă agravare a crizei dintre ricane pentru ceea ce a numit „eli
larg de Nicolae Popa, directorul ge al ministrului afacerilor externe, Jean sale de pace, Corneliu Mănescu a acţiuni comune hotărî te pentru curma $1 14 ani. Referindu-se la starea de Haiti şi Republica Dominicană s-a berarea poporului haitian de sub ti
neral al întreprinderii, asupra Isto Livescu, adjunct ai ministrului învăţă- toastat în sănătatea lui U Thant. spirit a populaţiei de culoare din produs la 5 mai o dată cu anunţarea rania lui Duvalier şt stabilirea ordi-
ricului' dezvoltării uzinelor şi asu mlntului, Eugen Alexe, vicepreşedin rea represiunilor, pentru triumful de Birmingham, aceeaşi agenţie relevă unor concentrări masive de trupe do nel la Port-au-Prince". Bosch şi-a ex
pra actualei producţii de ulilaj pe te al Consiliului Superior a.l Agricul Răspunzînd, secretarul general al mocraţiei şi drepturilor omului în că „familiile negrilor sînt hotărîle minicane la frontiera cu Haiti şi a primat in acelaşi timp speranţa că
trolier. Cu prilejul convorbirii care turii, Traian lonaşcu, preşedintele A- O.N.U. a mullumit cu căldură pentru ştirilor toi mai persistente privitoare „Venezuela şi alte ţări vor contri
a avut loc aici. cit şi în timpul vi sooiatiel pentru naţiunile unite din primirea ospitalieră ce i-a fost făcută, Spania. să )ase mai curînd ca copiii lor să la iminenţa unei invadări a Repu bui cu trupe la restabilirea ordincl
blicii Haiti de către trupele domini
fie întemniţaţi decit să abandoneze cane. Polrivit relatărilor agenţiilor în Haiti".
.occidi>"laIe de presă, în tot cursul Tn,re timp, potrivit ştirilor sosita
zitării unor secţii ale uzinelor, oaspe R.P. Romînă, precum şi Mihail Haşe arătind că a aşteptat cu mult inte „Alianţa pentru progres'1 declarată nulă zilei de 5 mai, forţe dominicane, în
tele a manifestat un interes deosebit ’ ganu, reprezentantul permanent al res vizita în Romînia. rindul cărora se află tancuri, artilerie din Port-an-Prlnce, guvernul haitian
pentru procesul .de producţie, pen R.P. Romîne la O.N.U. Au luat parte,
El a urat poporului romîn un viilor grea şi avioane au ocupat poziţii che a ordonat expulzarea din ţară a pa»
ie în apropierea frontierei cu Haiti. tru ziarişti nord-aroericani. „La in
tru condiţiile de lucru şl de viată de asemenea, secretarul personal al fericit şi succese în eforturile sale In statul brazilian Pernambuco trarea tn reşedinţa preşedintelui Du
ale muncilorilor; el a pus numeroa Iul U Thant, Donald Thomas, şi ata pentru realizarea înţelegerii interna valier, relatează agenţia Reuter, a a-
se întrebări referitoare la felul cum şatul său de presă, Ramses Nassif. ţionale, pentru cauza păcii.
sînt rezolvate unele probleme teh RIO DE JANEIRO 6 (Agerpres). tanţii planului nord-american „Alian
In timpul dejunului, Corneliu Mă- Dejunul s-a desfăşurat intr-o ai- Agenţia Prensa Latina transmite că ţa pentru progres". Intr-o declaraţie
nice, «mm se asigură pregătirea ca nescu şi U Thant au rostit toasturi. m o s f o T ă c o r d i a l ă . In urma unei discuţii furtunoase a i făcută presei, guvernatorul Arrais a
arălat că „Alianţa pentru progres“
drelor şl «reşlerea calificării acesto ambasadorul Statelor Unite In Bra este un plan discriminatoriu, care a-
corda privilegii întreprinderilor nord-
ra. In continuare, oaspetelui l-au fost Spectacol de g a l ă zilia, Lincoln Gordon, guvernatorul
arătate spitalul, creşa şl grădiniţa
de copii, clubul, cinematograful şi Duminică seara, la Teatrul de O- opere, fragmente de balet, muzică şi statului Pernambuco, Miguel Arrats, americane şi stabileşte un regim fis Aceste unităţi aflate în stare de a- părut acum anunţul: „nici un ofiţer
alte construcţii social-culturaie. Apoi, peră şi Balet al R.P. Romîne a avut dansuri populare romîneşti in inter a declarat nule toate acordurile în cal umilitor pentru cetăţenii ţărilor la- larmă, transmite agenţia Reuter, se din armată nu are permisiunea să in
pe platoul general de montaj, spe Ioc un spectacol de gală organizat pretarea unor solişti de frunte şi mari cheiate între acest slat şl reprezen- tino-americane. găsesc tn prezent în apropierea ora tre la preşedinte avtnd arme asupra
cialiştii uzinelor au făait o demon de Comitetul de Stat pentru Cultură şului Jiman şi la Elias Pina, la ciţi- lut". Acest lucru, comentează agenţia,
straţie de ridicare a instalaţiei de şl Arlă In cinstea secretarului general ansambluri din Capitală. Răscoala politiei din Leopoldville va kilometri de Haiii. este un nou semn că Duvalier se te
foraj 4 Î..D., operaţie care a fost al O.N.U., U Thant. După spectacol, care s-a bucurat de me tot mal mult de o încercare de
urmărită cu vie atenţie. Tensiunea dintre cele două ţări, asasinare din partea forţelor armate
La spectacol au participat miniştri, un frumos succes, artiştilor le-au fost a fost înăbuşită transmite agenţia Reuter, a sporit du care ar Intenţiona să preia puterea.
In Cartea de onoare a uzinelor, conducători ai unor instituţii centrale oferite flori din partea secretarului minică ca urmare a unui mesaj adus
U Thant a înscris cuvinte de mulţu şi organizaţii obşteşti, oameni de cul la Sanlo Domlngo de însărcinatul cu Răspunzînd acuzaţiilor regimului do
mire pentru amabilitatea conducăto tură şi artă, ziarişti romîni şi străini, genera] al O.N.U., U Thant. LEOPOLDVILLE 6 (Agerpres). Iatcază că răscoala poliţiei din Leo afaceri dominican în Republica Hai minican, guvernul haitian a dat pu*
rilor şi muncitorilor uzinei care i-au un numeros public. (Agerpres) Agenţiile occidentale de presă re- poldville a fost înăbuşită. Armata a ti din partea celor 22 de refugiaţi hai- bllcităţil un comunicat tn care denun»
arătat multe lucruri interesante şi gjcJuat îndeplinirea alribuţiilor poli tienl Ia ambasada Republicii Domini ţă la rîndul său „asasinarea unor ce»
pline de învăţăminte în legătură a i Au fost prezenţi şefi ai misiunilor cane din Port-au-Prince în care aceş tăţeni haitieni tn Republica Domini
activitatea lor, urîndu-le totodată diplomatice acreditaţi în R.P. Romî ţiei, în timp ce 1.700 de membri ai tia cer „acordarea fără întîrziere a cană, şt transformarea de către gu
noi siiccese In muncă. nă şi membri al corpului diplomatic. protecţiei armate în faţa intenţiilor vernul dominican a acestei ţări în*
Tratativele pentru unităţilor de poliţie care au partici preşedintelui haitian Duvalier de a-i tr-un cap de pod pentru răsturnarea
In amintirea acestei vizite, secre La sosirea la Teatrul de Operă şi pat Ia răscoală sînt deţinuţi sub pază. asasina". In acelaşi timp agenţiile oc regimului din Haiii".
tarului general al O.N.U. i-a fost Balet, U Thant a fost intîmpinat de cidentale relatează că preşedintele
oferită în dat macheta instalaţiei de Corneliu Mănescu, ministrul afaceri dezarm are de la Geneva Guvernul congolez a anunţat că con dominican Juan Bosch a reînnoit a- Preşedintele Consiliului O.S.A.,
foraj 4 L.L>. lor externe, şi Constanţa Crăciun, ducătorii răscoalei vor fi judecaţi, iar vertismentul său adresat guvernului Gonzalo Facio (Costa Rica), a deda*
preşedintele Comitetului de Stat pen cea mal mare parle dintre poliţişti hailian tn care arată că forţele domi rat duminică că „situaţia este încor*
Apoi, Intr-o maşină deschisă, oas tru Cultură şl Artă. nicane vor pătrunde în această ţară dată şi ştirile sosite din Santo Do*
petele a trecut prin sentrul oraşului GENEVA 6 (Agerpres). Din acest motiv, salutăm orice ini vor fi concediaţi şi obligaţi să se dacă refugiaţii politici de la ambasa raingo permit să se creadă că Repu
Ploieşti, unde a schimbat salutări Apariţia în sala de spectacol a se da Republicii Dominicane nu vor pri blica Dominicană intenţionează să
prieteneşti cu sutele de ploleşteni cretarului general al Organizaţiei Na La 6 mai, la Geneva a avut loc ţiat'.'. i menită să ducă la crearea de reîntoarcă In satele de unde provin. mi permisiunea să părăsească imediat invadeze Haiti". In acelaşi timp s-a
eare l-iu intîmpinat cordial pe În ţiunilor Unite a fost salutată cu căl o nouă şedinţă a Comitetului celor zone denuclearizate de natură să pro Totodată a fost hetărîtă efectuarea Haiti. Bosch a declarat unul cores făcut cunoscut că unii membri al
tregul parcurs. Aceeaşi primire pli dură. 18 etate pentru dezarmare, care s-a moveze cauza dezarmării generale şi unei anchete pentru a determina cau pondent al agenţiei U.P.I. că este dis comisiei au hotărît să rămină la Santo
nă de simpatie l-a fost făcută in desfăşurat sub preşedinţia delegatu totale". zele răscoalei. Agenţia Associated pus să pună forţele dominicane la Domingo din cauza „încordării dintre
Spectacolul a cuprins muzică sim lui Mexicului, Padilla Nervo. Repre cele două ţări".
fonică de compozitori romîni, arii din In încheiere, reprezentantul R.P.
zentanţi ai Bolivia!, Braziliei, Ecua Romîne a declarat că delegaţia ro- Press relevă că autorităţile cred că
dorului, Mexicului şi Chile au pre mină va studia cu grijă şi va discuta revolta poliţiei are „cauze mai adinei
zentat spre examinare comitetului o în fond, la timpul potrivit, declaraţia
declaraţie comună a celor cinci state comună a celor cinci preşedinţi lati- dedt revendicarea unor salarii mai
latino-a mericane în care eer 6ă nu no-americani. mari".
Planul partidului Neo Lao Haksat pentru se introducă aima nucleară în Ame Reprezentantul U.R.S.S., S. K. Ţarap- Nevinovata domnişoară Jelletich
rica Latină. Delegaţii Braziliei şi Me kin a declarat că delegaţia sovie
tică a urmărit cu deosebit interes
rezolvarea situaţiei din Laos xicului au prezentat în comitet o cuvintările reprezentanţilor Braziliei
declaraţie în oare işi fundamentează şi Mexicului. Cuvintările lor, ca şi
declaraţia celor cinci ţări latino-n-
XIENG KHUANG 6 (Agerpres). din regiunea Xieng-Khuang: trupele cererea. Reprezentantul Braziliei a mericane, exprimă îngrijorarea şi • r 'r s r în n r i/ ^*.
voinţa fermă a popoarelor din ţările
La 6 mai, postul de radio „Vocea lui Fumi Nosavan şi ale aliaţilor săi propus oa această declaraţie să fie a- Americii Latine de a îndepărta de Miss Patrice Jelletich, cetăţeană După acest discurs, miss Jelle- rie, şi mai ales conştientă de ^
continentul lor primejdia unui răz
Laosului“ a transmis planul partidu să fie retrase urgent din această re doptată oa document oficial al comi boi racheto-nnclear. Uniunea Sovie , americană şi profesoară de gospo- tich şi-a făcui bagajele. In aceeaşi înalta misiune ce I-a înaredinţat-o "
tică, a subliniat S. K. Ţarapkin, a spri
lui Neo Lao Haksat, în oare sînt ex giune, generalul Kong Le şi spriji tetului. jinit totdeauna crearea unor zone de- ^ dărie, a fost fără să vrea subiec- dimineaţă ziarele anunţau că in însuşi guvernul S.U.A. a declarat:
La această şedinţă au luat, de ase nuolearizate în diferite regiuni ale lu
puse propunerile acestui partid pen nitorii săi să înceteze atacurile îm mii. Ea sprijină, de asemenea, şi crea L tul unor articole în săptămînalul Little Rock au mai fost linşaţi încă — Domnilor, bine v-am găsit I
potriva trupelor neutraliste şi Neo menea, cuvîntul reprezentanţii R.P. rea unei zone denuclearizate în A-
tru rezolvarea situaţiei confuze care frica şi Europa Centrală. [ „Tribune“, care apare în Ceylon. doi negri. „Nu-1 nimio — şi-a zis, Am venit să predau Paaea şi gos
s-a creat în ultima vreme în provin Lao Haksat, iar populaţia să fie com Romîne şi Uniunii Sovietice.
cia Xieng Khuang şi a problemei lao- Următoarea şedinţă a Comitetului [ Să facem cunoştinţă cu d în sa : nevinovată, miss Jelletich. Să ştie podăria.
ticne în general. pensată pentru pagubele ce i-au fost Şeful delegaţiei R.P. Romîne, Geor- celor 18 state va avea loc Ia 8 mai
1963. (. pare timidă, supusă şi mai ales Ceylonul că n-avem nimic cu oa Căznindu-se cu greu să-şl amin
Situaţia încordată care s-a creat provocata in cursul atacurilor din ul ge Macovescu, adjunct al ministrului
in Valea Ulcioarelor şi pe întregul Municipiul ora (. tare naivă. E tînără şi frumoasă ; menii de altă culoare“. tească cele ce 1 se spuseseră de
teritoriu laoţian, subliniază postul de tima vreme. afacerilor externe, a spus între altele: şului New York a
radio „Vocea Laosului“, se datoreş- propus sporirea im
te acţi '.nilor agresive întreprinse de Prinţul Suvanna Fumma, căruia l „După cum se ştie, guvernul Repu pozitelor pe măr L a luat de nenumărate ori premiul In drum spre aeroport, a trecut acasă, adăugă, em oţionată:
gruparea Iul Nosavan, elementelor furi de larg con
reacţionare din gruparea neutrailistă, l-au fost înmînate aceste propuneri blicii Populare Romîne, pronunţîndu- sum cu 3 pînă la 4 C I la concursurile de frumuseţe. pe lingă , zidurile închisorii, unde — Noi n-avem nimic cu cei de j
la sută. Ştirea a
încă la 4 mai, cu prilejul întlinirii se pentru lichidarea pericolului nucle sttrnit nemulţumiri L Studiile şi le-a făcut într-un pen- zace întemniţai ziaristul negru altă culoare. Tuciurii sint tot oa- 1
attt fn rîndurile
din Valea Ulcioarelor, a promis că ar in lumea întreagă, militează pentru salariaţilor magazi L sion din Chicago. meni I Ii ajutăm să prospere şi 1
nelor cîl şi în cela
le va studia şi va da în curînd răs crearea de zone denuclearizate în ale comercianţilor. (¦ Pentru că la pension a fost o pe ei şi tara noastră. 1
^ fată eminentă, chiar guvernul S.U.A. 1
punsul. to atî regiunile lumii. IN FO TO : Lao f_ s-a gtndit să-i facă un viitor. S'pecia- — foileton extern — Inchipuiţi-vă că după aceea sim- 1
L liştii in probleme de propagandă 1
precum şi Imixtiunii americane în tre- ’ demonstraţie de (. de la Washington au sfătu it-o: patica noastră domnişoară n-a mat 1
protest Împotriva t „Ce poţi face tu aici, fetiţo, alt- 1
burile interne ale Laosului. Partidul majorării impozite (. ceva decît ceea ce poate face o ' fost fotografiată, cu toate că aş- 1
lor la New York. l profesoraşă de gospodărie ? Iţi 1
Neo Lao Haksat, a adăugat postul de William Worthy. „Nu-i nimic — tepta, pozîrd sub acelaşi zîmbet
f|f
radio amintit, aşa cum a dovedit şi şi-a zis nevinovată miss Jelletich. candid şi nevinovat.
la intilnirea din Valea Ulcioarelor cu
— Şi tuciurii sînt oameni 1“ Reporterii i-au pus următoarele
prinţul Suvanna Fumma, 6e situează La aeroport un avion tocmai ple- întrebări: De ce în Statele Unite
ferm pe poziţiile apărării guvernului
t Încredinţăm o misiune nobilă. Te ca spre Mississippi. La universita- se linşează negri? De ce studen- j
tea de acolo studenţii albi cer Ui albi de la Universitatea din 1
de coaliţie naţională, ale apărării pă l duci în Ceylon I
cii şi continuei colaborări cu grupa încă să fie alungat din această In- Mississippi cer mereu alungarea 1
rea T>"utralistă, Avînd in vedere a- L — Oh, s-a speriat domnişoara
ceasiă poziţie, partidul Neo Lao Hak slituţie studentul negru James Me- din această instituţie o studentului 1
sat propune: Încetarea asasinatelor In Li Jelletich. Păi, acolo sînt oameni
rîndul personalităţilor politice, ares tuciurii. Cum să trăiesc printre ei ? redith. „Nu-1 nimic — şi-a zis ne- negru James Meredilh? De ce zia- 1
^ — Nu te speria. Vei lucra sub vinovată, miss Jelletich. — Ii a- ristul negru William Worthy zace 1
^ conducerea ambasadei. A scultă: jutăm să prospere“. tntr-o închisoare americană ?
tarea şl pedepsirea ucigaşilor lui ^ vei găsi acolo aşa-zisul corp al La aeroportul din Colombo o Fisticiiă la culme, prea frumoa
Quinim Folsena, crearea unor forţe aştepta maşina ambasadei. Şofe
poliţieneşti mixte la Vientiane şi in ^ păcii, care are şi el nobila misiu- rul, un american din Texas, toc sa miss Palrice Jellelich, reprezen
stituirea unei administraţii tripartite, [_ ne să propage pacea şi frăţia în- mai striga la un localnic:
adoptarea unor măsuri pentru garan ^ tre noi şi oameni de altă culoare. tantă a Corpului Păcii din S.U.A.
tarea securităţii miniştrilor, încetarea — Ia ascultă, sămînţă de ne
represiunilor împotriva populaţiei şi gru, lepădătură, şterge-o de aici I şi profesoară de gospodărie, pier-
[ Pe tuciurii, cum ti numeşti tu, Sămtnta de negru n-a apucat zîndu-şi cu totul cumpătul, răs
[ să-t înveţi gospodăria şi tot ce-o bine s-o „şteargă de aici“ că miss
Patrice Jelletich a şi fost încon punse :
jurată de cîţiva reporteri şi foto
L să te înveţe şi pe tine oamenii grafi ai ziarului „Tribune". A zlm- — Vedeţi,., eu mă pricep mai
l noştri de Ia ambasadă. De aici
îndeosebi a patrioţilor, asigurarea [ înainte, eşti reprezentanta eorpu- hit candid fotografilor şi, în cali mult la gospodărie... După păre- ¦j
drepturilor şl libertăţilor democrati t Iui Păcii din S.U.A. în Ceylon. Să tate de reprezentantă a Corpului
ce pentru populaţia din Vientiane, (¦ ştie Ceylonul ră n-avem nimic cu Păcii şi de profesoară de gospodă- rea mea este ceva... foarte greu *)
reîntoarcerea membrilor Comisiei In t oamenii cu pielea de altă culoa-
de explicat...
A doua zi, în ziarul „Tribune"« )
ternaţionale de' control la Vientiane. apărut arlicolnl „Nevinovata dom-
Partidul Neo Lao' fÎakVat propune, ^ re, că 11 ajutăm să prospere şi pe nişoară Jellelich !“.f. j
Sa asemenea, adoptarea unor măsuri ^ el şi ţara noastră. Curat nevinovată ! }
pentru rezolvarea situaţiei confuze GH. RADU ]
RstUsMi St idmtoijksţie «telSlfli «tfi f Harţi» wr, % Téleles 18$, 18?, ?5, 874, T « * f lăţită tn numeral conform aprobării Direcţiei funeral# PJ.TJL- nr. 283.828dl» Í noiembrie 194?, — Tiparul{ întreprinderea Poligrafică Malq «g