Page 13 - 1963-05

PROIETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
«le îiitr e ţfs ie r e
a c u ltu rilo r —
la tim p şi de c a lita te
Semănatul culturilor de primăva­
ră s-a terminat sau se apropie de
sfîrşit în toate unităţile agricole din
regiunea noastră. Realizarea unor
recolte bogate depinde acum de con­
diţiile climaterice şi, mai ales, de
agrotehnica aplicată.
Zăpada căzută din abundenţă în
iarnă şi topită treptat în lunile
februarie şi martie a făcut ca solul
să acumuleze umiditate suficientă. In
etapa actuală, rolul important îl au
lucrările de întreţinere a culturilor
cărora este necesar să le acordăm
cea mai mare atenţie. Accentul prin­
cipal se pune pe praşile, lucrări de
afinare, de combatere a dăunători­
lor şi plivit. Numeroase gospodării
colective cum sînt cele din Ohaba,
raionul Sebeş, Bretea Mureşană, ra­
ionul Ilia, Ciugud, raionul Alba etc.,
au terminat deja praşila l-a la sfe­
clă, iar altele au executat plivitul
griului şi orzului semănat din toam­
nă, pe întreaga suprafaţă şi au în­
ceput prăşitul florii-soarelui.
Lucrările de întreţinere trebuie
făcute în mod diferenţiat, cu multă
grijă, in funcţie de cultură, de sta­
rea terenului şi a plantelor, pentru
a se crea acestora cele mai bune
condiţii de creştere şi dezvoltare
care să asigure obţinerea de pro­
ducţii sporite.
Prin lucrări de afînare şi mobili­
zare a solului se dis­
trug buruienile, se con­
servă cit mai mult umi­
ditatea şi se creează
posibilitatea desfăşură­
rii unei activităţi micro­
biologice normale în
sol, care favorizează o
bună nutriţie a plantelor.
La porumb şi floarea-soarelui, pri­
ma lucrare ce se execută după se­
mănat, este grăpatul terenului, care
se face la cel mult o săptămînă după
terminarea însămînţării. Dacă nu se
aplică această lucrare şi dacă plan­
tele întîrzie să răsară, atunci tere­
nul se va îmburuiena mult, fapt care
va îngreuna executarea prăşitului.
feste recomandabil ca grăpatul să se
facă cu grapa cu colţi reglabili, cu
dinţii reglaţi sub un unghi mic de
înaintare, realizîndu-se o producti­
vitate de 40—50 ha. pe zi de tractor.
Acolo unde grăpatul nu s-a exe­
cutat Ia timp şi plantele sînt gala
să răsară sau se află în curs de
răsărire, nu se va mai aplica aceas­
tă lucrare deoarece există pericolul
de a se rupe plantele, ceea ce va
duce la diminuarea recoltei, prin
scăderea densităţii la unitatea de su­
prafaţă.
Pentru ca lucrarea cu sapa. rota­
tivă să-şi atingă scopul, buruienile
trebuie să fie în curs de răsărire,
întrucît numai astfel pot fi smulse
din pămînt de colţii sapei rotative
şî, in acest fel, distruse. De aseme­
nea, această lucrare trebuie făcută
în zilele însorite, cind plantele îşi
pierd din turgescentă, indoindu-se
uşor sub colţii sapei, fără a se
rupe.
O bună producţie de porumb este
condiţionată în mare măsură de exe­
cutarea Ia timp şi corect a prăşitu­
lui. Dacă nu se face prăşitul la tim­
pul potrivit, buruienile întrec in
creştere plantele şi le înăbuşă. Prin
dezvoltarea luxuriantă şi rapacita­
tea lor, buruienile consumă o mare
cantitate de apă şi substanţe nutri­
tive din sol, micşorînd astfel rezer­
vele existente pentru plante. Din
aceste motive, o cultură căreia nu
î se face la vreme prima praşilă.
suferă tot timpul vegetaţiei, fapt
care se resimte cu totul nedorit prin
producţiile obţinute.
După executarea primei lucrări a i
sapa rotativă, se va începe prăşitul
mecanic între rîndurile de porumb,
completat cu prăşitul manual pe
Hnd. Praşila mecanică se face cu
cultivatorul C.P.U.-4,2 sau C.P.F.-4.
Cind se lucrează cu cultivatorul
C.P.U.-4,2 — chiar de la prima pra­
şilă se pot realiza viteze sporite,
pînă la viteza a doua mare a trac-
La grădina colectiviştilor
din Miceşti
Co'.ect'viştii din Miceşti, raionul
Aibă, cultivă cu legume o suprafaţă
de 140 ha. In scopul obţinerii unor
producţii sporite de legume, au fost
repicate în cuburi nutritive peste
10.000 bucăţi răsaduri. De asemenea,
în afară de roşii, au mai fost scoase
în cimp şi protejate cil material plas­
tic pesta 3.500 fire de castraveţi tim­
purii şi ardei. La o mare pante din
răsaduri, cum sînt gufioare, varză
timpurie,, ceapă şi altele s-a aplicat
prima praşilă.
N. IRIMIE
corespondent
5 Sectorul termotefinic al L
C.S. Hunedoara. Tehnicie- >
î nil Severineanu Iosif şi
L Ghergheli Alexandru exe-
J. otită reparaţia unui debit- »
L metru.
torului, deoarece datorită sistemului
constructional al organelor active
ale acestui cultivator, plantele sînt
protejate şi nu se acoperă cu pă­
mînt. La praşilele a doua şi a treia,
se pot realiza viteze de lucru de
8—11 km. pe oră.
Dat fiind că organele active ale
cultivatorului C.P.U.-4.2 nu produc
uşoara bilonare a solului pe rin-
durile de plante, pentru înăbuşirea
buruienilor se recomandă ca la
aceste praşile să se folosească or­
ganele active ale cultivatorului
C.P.F.-4.
Adîncimea de prăşit a porumbului
se recomandă a fi la prima praşilă
mai mare (10—12 cm.) şi mai mică
(6—8 cm.) la praşilele următoare.
Intre rînduri, porumbul se va
prăşi mecanic de cel puţin două ori,
iar prăşitul manual pe rînd se va
face de două, trei ori, ceea ce va
contribui la menţinerea terenului în
permanentă curat de buruieni şi
afinat.
Acolo unde mijloacele mecanice
nu sînt suficiente, este indicat ca
gospodăriile agricole colective să
folosească din plin la lucratul so­
lului între rînduri prăşitorile trase
de animale.
Răritul plantelor de porumb se
face o dală cu executarea primei
praşile manuale şi tre­
buie făcut cu multă aten­
ţie, pentru a se asigura
densitatea optimă stabi­
lită pentru zona respec­
tivă (35.000—45.000 plan­
te la ha.), cunoscut fiind joacă. într-o parte,
faptul că printr-o densi­
tate corespunzătoare se asigură şi o
recoltă bună.
La floarea-soarelui, este indicat ca
praşilele să se facă la fel ca la po­
rumb cu respectarea strictă a epocii
optime. In privinţa adîncitnii de lucru,
prima praşilă se va face la 8— 10 cm.,
a doua ia 10— 12 cm., iar a treia la
0—8 cm., pentru a nu vătăma siste­
mul radicular al plantelor.
Răriiul florii-soarelui se execută
de asemenea, o dată cu prima pra­
şilă manuală, avîndu-se grijă ca să
se retină în cuib planta cea mai
viguroasă care va asigura producţii
sporite. Densitatea la unitatea dc
suprafaţă va fi cuprinsă între
35.000—45.000 plante la ha., în func­
ţie de zona de cultură.
La sfecla de zahăr se execută bu-
chetatul şi răritul Ia o plantă pen­
tru a se asigura densitatea optimă
de cel puţin 80.000 planle la ha.
După aceasta, cultura se prăşeşte
mecanic şi manual de 4—5 ori, ceea
ce garantează obţinerea unei pro­
ducţii de minimum 30.000—35.000
kg. sfeclă la hectar.
Deosebit de important este în
acelaşi timp, ca toate culturile să
fie permanent controlate pentru a
se semnala şi combate la timp orice
atac de dăunători, care ar putea
provoca diminuarea recoltei.
Executarea la timpul potrivit a tu­
turor lucrărilor de întreţinere a cul­
turilor şi la un nivel calitativ ridi­
cat va asigura obţinerea unor re­
colte bogate de cereale, floarea-soa­
relui, sfeclă de zahăr etc., — con­
diţie hotărîloare în dezvoltarea şi
înlărirea economico-organizatorică a
unităţilor noastre socialiste.
Vizitele secretarului gesieral
M
W p- % / M al O.N.U., U Thant
® Micolae Veneşcr: Cum Recepţie oferită de preşedintele Consiliului de Miniştri
munceşte consiliul de conduce­
re al gospodăriei noastre co­ Preşedintele Consiliului de Miniş­ Au ’ >at parte şefi ai misiunilor di­
lective tri al R.P. Romîne, Ion Gheorghe Mau- plomatice, acreditaţi în R.P. Romînă.
rer, a oferit marţi seara o recepţie
(pag. 2-a) ; în saloanele Consiliului de Miniştri
in cinstea secretarului general al Or­
° loan P opescu: Ridicarea ganizaţiei Naţiunilor Unite U Thant. Au luai parte de asemenea Donald
Tliomas, secretarul personal al lui
gradului de mecanizare a lu­ La recepţie au luat parte Gheorghe
Apostol, prim-vicepreşedinte al Con­
crărilor miniere — cale sigu­ siliului de Miniştri, Emil Bodnăraş, U Thant şi Ramses Nassif, alaşat de
Petre Borilă, Alexandru Drăghici, presă.
ră de creştere a productivi­ Alexandru Birlădeanu, vicepreşedinţi
ai Consiliului de Miniştri, Ştefan Voi-
tăţii muncii (pag. 3-a) ; La recepţie a participat şi general-
.lec, preşedintele Marii Adunări Na­
• De peste hotare ¦ ţionale, Cornelii! Mănescu, ministrul maior Ahmrd Jani, ministru, coman-
afacerilor exlerne, general de armată danP'l suprem al trupelor de uscat
(pag. 4-a) Leontin Sălăjan, ministrul forţelor ar­ a'.e Republicii Indonezia, împreună
mate, miniştri, conducători ai insli- cu ofiţerii superiori indonezieni care
lu(iilor centrale şi organizaţiilor ob­ ne vizitează (ara.
şteşti, oameni de ştiinţă şi cultură,
ziarişti romîni şi străini. In timpul recepţiei, preşedintele
Consi ,.dui de Miniştri a.1 R.P. Ro-
mine, Ion Gheorghe Maurer, şi se­
cretarul general al Organizaţiei Na­
ţiunilor Unile, Ll Thant, au rostit
toasturi.
Recepţia s-a desfăşurat intr-o at­
mosferă cordială. (Agerpres)
Primirea la Ministerul Afacerilor Externe
Marti după-amiază, ministrul afa­ afacerilor exlerne, şi Miliail Haşe-
cerilor externe al R. P. Romîne, Cor- ganu, reprezentantul permanent al
neliu Mănescu, a primit pe secre­ R. P. Romîne la Organizaţia Naţiuni­
tarul general al O.N.U., U Thant,
la Ministerul Afacerilor Externe. lor Unile.
întrevederea s-a desfăşurat într-o
La primire au fost de faţă Mir-
cea Malila, adjunct al ministrului atmosferă cordială.
(Agerpres)
Cuvînfarea la posturile de radio şi televiziune
Marţi seara, secretarul general al re la posturile noastre de radio şî
O.N.U., U Thant, a rostit o cuvînta- televiziune. (Agerpres)
Ist re g iu n e a . D o b ro g e a
Fapta curajoasă a unui pionier Brigada de mineri condusă 1 Continuindu-şi vizita în ţara noas­ din tezaurul de străveche cultură
de minerul Vasile Negrescu \ tră, secretarul general al O.N.U., descoperit recent la Constanta. îna­
de la sectorul III al E.M. Vul- U Thant. a făcut marţi o călătorie inte de a părăsi muzeul, oaspetele
După o iarnă lun­ c o p i i l o r a amuţii. lat cu toată puterea can a reuşit ca în irimeslrul în regiunea Dobrogea. Oaspetele a a scris in cartea de onoare : Sînt
gă fi geroasă, zilele Strinşi pe malul apei, lui fragedă pe cursul I al anului în curs să nu dea fost insolit de Cornelia Mănescu, foarte impresionat de frumuseţea şi
însorite ale primăve­ copiii priveau acum apei. In câteva secun­ ministrul afacerilor externe, Mlrcea valoarea exponatelor. Ele constituie
rii au sosit. Mugurii speriaţi cum valurile d e, prietenul său de 1 nici o tonă de cărbune rebut. Malita, adjunct al ministrului aface­ o dovadă durabilă a istoriei înde­
au pleznii din cara­ nemiloase rostogoleau joacă, micuţa! Cosma, rilor externe, Miliail Haşeganu, re­ lungate şi bogate a acestei regiuni.
pacea lor, iar luncile pe prietenul lor de a fost in braţele sale. lu at prezentantul permanent al tării noas­
au înverzit, 'cheinînd joacă, ducbidu-l cu Viata lui a fost sal­ m ăsuri efacSeutc tre la O.N.U. In continuare, a fost vizitalâ gos­
copiii la joacă. ele. Viata lui era mă­ vată. podăria agricolă colectivă din co­
surată in clipe. Dar, In ziarul „Drumul socialismu­ La sosirea pe aeroportul Constan­ muna Cumpăna. Colectivistul Pelre
23 aprilie 1903. Zi totuşi, pentru a fi sal­ ...joaca s-a destră­ lui" nr. 2574 din 5 martie a.c. ta, secreta’rul general al O.N.U. a Vodită a ieşit oaspetelui în întîm-
cu soare cald, strălu­ vat. nu era prea tîr- mat, dar bucuria co­ au fost criticate conducerea gos­ fost întîmpinat de Vasile Vîlcu, pinare, după tradiţiile locului, cu
citor. Pe marginea ziu. Privindu-şi cra­ piilor a fost mai mare podăriei agricole colective şi co­ membru al Consiliului de Stal, Pelre pilne şl sare. Erau de fală Eugen
jiului Beriu, ce curge vata roşie ce-i flutura mitetul executiv al Sfatului popu­ lonescu, preşedintele Comitetului e- Alexe, vicepreşedintele Consiliului
in partea de răsărit în jurul gîtnlui. pio­ ca oricând. lar comunal din Sîntămăria, ra­ xecutiv al Stalului popular al re­ Superior al Agriculturii, preşedinte­
a oraşului Orăşlie, în nierul David Coca, Pentru fapta cura­ ionul Haţeg, pentru faptul că giunii Dobrogea, de alţi reprezen­ le Comileltilui naţional PAO, Barbu
pajiştea înflorită, co­ de 11 ani, elev în cla­ * u au luai măsuri de aplicare a tanţi ai organelor locale, precum şi Popescu, preşedintele Consiliului re­
piii băleau mingea, sa' a IV-a a Scolii joasă a pionierului lucrărilor stabilite cu privire la de numeroşi locuitori din Constanţa. gional agricol, reprezentanţi ai sta­
alergitid înlr-o voio­ medii ..Aurel Vlaicu“ Coca, părinţii micuţu­ îmbunătăţirea păşunilor. Vasile Vîlcu a adresat oaspetelui lurilor populare locale, un mare nu­
şie neaslîmpărată. în­ din Orăşlie, şi-a adus lui Cosma au adus cuvîntul de bun sosii’. Tineri îmbră­ măr de colectivişti. In cursul discu­
treaga pajişte suna de aminte într-o clipă de mulţumiri atît pionie­ In urma celor sesizate de ziar caţi in costume naţionale au oferit ţiei pe care a avut-o cu preşedintele
glasurile de clopoţei cuvintele tovarăşei in­ rului, cil şi părinţilor — ne informează coresponden­ oaspetelui flori. gospodăriei, Liviu Tălaru, LI Thant
ale copiilor. In toiul structoare : pionierul care au crescut şi e- tul nostru Traian Horvath — s-a arătat interesat de diversele as­
veseliei, cind nimeni trebuie să fie fruntaş ducat un copil cu a- s-a trecut la mobilizarea colecti­ Răspunzînd saluturilor adresate, pecte ale activităţii gospodăriei co­
nu se gînclea tlecil la la învăţătură, disci­ semenea calităţi mo­ viştilor pentru efectuarea lucră­ secretarul general al O.N.U., a spus: lective si de felul cum trăiesc mem­
plinat şi să dea do­ rilor menite să ducă la creşte­ Doresc să vă mulţumesc pentru pri­ brii ei. A fost vizitat apoi sectorul
malul nisipos al rîu- vadă de curaj. Fără rale. rea producţiei de masă verde mirea 'dvs. foarte călduroasă. Ospi­ zootehnic, ramură principală a gos­
a mai sta pc gîri­ ...In clasa a IV-a pe păşuni. Astfel, pînă la data talitatea romînească este binecunos­ podăriei. Semnînd în cartea de
lui s-a desprins şi duri, îmbrăcat, s-a dc 5 mai, colectiviştii au cută. Am auzit multe despre ea îna­ onoare, U Thant a scris : Vizita mea
s-a lacul linişte. Toţi curăţat de vegetaţie lemnoasă inte de a veni în Romînia. Vizita 5n această gospodărie colectivă a
s-a rostogolit năvalnic aruncai in valuri­ liionierii şi şcolarii şi au distrus muşuroaiele pe o mea în aceaslă frumoasă tară o con­ fosl foarte instructivă şi interesantă.
eran numai ochi şi suprafaţă de 160 ha păşune, iar firmă. Vă doresc pace şi succes.
în apele repezi. O le apei, care l-au în­ urechi. învăţătorul alle 30 ha au fost însămînţate Călătoria prin regiunea Dobrogea
clasei. Iov. loan Loiş, cu ierburi pentru fineţe. De a- Primul obiectiv al vizitei a fosl s-a încheiat prin vizitarea staţiunii
dată cu cl s-a prăvă­ văluit in strînsorile ei povestea elevilor fapta semenea, pentru corectarea aci­ Mamaia. Aci, în holul hotelului
plină de curaj a pio­ dităţii solului, pc 30 ha de pă­ „Parc“, în fata unei machete a lito­ Eforie. In cursul dejunului oferit do
lit în apă şi micuţul reci. Pionierului nu nierului Coca. şune şi fineţe sau administrat ralului Mamai.ei, oaspetele a primii organele locale în cinstea oaspete-,
i-a slăbii însă curajul, După o corespondenţă amendamente calcaroase. explicaţii amănunţite din partea ar­ iui, Vasile Vîlcu şi U Thant au rostit
Cosma Poneavă, in hitectului şef al oraşului Constan­ toasturi.
dimpotrivă, s-a avîn- a Iov. Pentru a asigura realizarea în ta. După ce, de pe terasa situată la
vîrstă de 5 ani. T. lAZĂRFSCU întregime a prevederilor planu­ ultimul elaj al hotelului a privit Salutat pe întregul parcurs al vi­
lui de ameliorare a pajiştilor s a panorama noilor construcţii, U Thant zitei sale la Constanţa şi pe litoral
Pe pajişte, glasul din Orăşlie stabilit ca lucrările de întreţi­ a vizitat staţiunea inlercsîndu-se în­ cu multă căldură de mii de locui­
nere a păşunilor să continue, deaproape de rilmul construcţiilor, tori, secretarul general al O.N.U. ti
astfel incit pînă la data începe­ arhitectura şi utilarea lor. petrecut clipe plăcute în mijlocul
rii păşunatului să fie efectuat constăntcnilor.
întregul volum de lucrări pre­ Inapoindu-se la Constanta, secre­
văzut pentru îmbunătăţirea pa­ tarul general al O.N.U. a fosl condus In cursul după-amiezii secretarul
jiştilor. la Monumentul roman cu mozaic şl general al O.N.U. şi persoanele care
apoi la Muzeul regional de arheo­
logie. Aci, directorul muzeului V. l-au insolit s-au reîntors cu avionul
Canarachi, i-a prezentat sculpturile
în Capitală.
(Agerpres)
„ T * . 'Itv -» K Nfrv -Xţv Os» » X. T JV -ÎV -SÜ, - « * . T V -TV ^ Sosirea în Capitală a generaiuini-maior Hfomad dani,
G rijă fa |ă d e a s ig u ra re a ministru, comandantul suprem al trupelor de usGat
b a z e i fu ra je re aie Republicii Indonezia
Colectiviştii din Streisîngeor- furaj, 10 ha cu porumb pentru Mar(i dimineaţa a sosit în Ca­ afacerilor externe, de adjuncţi ai mi­
pitală, Ia invitaţia ministrului For­ nistrului Forţelor Armate, de generali
giu acordă o mare atenţie asi­ siloz, iar în toamnă au semănat ţelor Armate ale R. P. Romîne, ex­ şi ofiţeri superiori.
celenţa sa domnul general-maior Ah-
gurării necesarului de furaje pe . 12 ha secară furajeră. mad Jani, ministru, comandantul su­ Au fost prezenţi Sukrisno, amba­
prem al trupelor de uscat ale Re­ sadorul Republicii Indonezia în R .P;
pentru animalele ce le deţin în In plus, întreaga suprafaţă publicii Indonezia, împreună cu so­ Romînă, şi membrii Ambasadei.
ţia. Oaspetele este însotit de ofiţeri
proprietate obştească. In acest cultivată cu porumb pentru boa­ superiori indonezieni. După intonarea imnurilor de stat
scop, ei au însămînţat în cul­ be a fost însămînţată intercalat ale Republicii Indonezia şi Republi­
tură ascunsă 70 ha cu trifoi şi cu dovleci. La sosirea pe aeroporlul Bănea- cii Populare Romîne, excelenţa sa
lucernă, 5 ha cu mazăre furaje­ sa, oaspeţii au fost salutaţi de ge­ domnul general-maior Ahmad Jani,
ră, 11 ha cu ovăz, 5 ha cu mă- In prezent colectiviştii se pre­ neral de armată Leontin Sălăjan,
zăriche, 2 ha cu sfeclă pentru gătesc pentru efectuarea lucră­ ministrul Foitelor Armate, Eduard însoţit de general de armată Leonlin
rilor de întreţinere a culturilor. Mezincescu, adjunct al ministrului
Sălăjan, a trecut în revistă garda do
ELENA RUSAN
corespondenta onoare aliniată pe aeroport.
CONCURSUL Creşterea produefsvilăfîi muncii —
C O R ESP O N D EN Ţ ILO R
VOLUNTARI factor de bază în sporirea produefiei
Prin organizarea producţiei în flux continuu o producţie sporilă de bunuri. Tra­ mase plastice, s-a mărit produc­
ducerea în viaţă a măsurilor lehni- ţia cu 15 la sută faţă de ultimul
Directivele Congresului, al IIMea că cum este sistemul prodsincron, to-organizalorice, majoritatea din irimeslru al anului trecut şi cu
al P.M.R. prevăd ca pe seama creş­ care a fost extins Ia mai multe ele izvorînd din propunerile fă- 40 la sulă iaţă de întreaga pro­
terii productivităţii muncii în in­ articole de marochinărie. Aceste cule în consfătuirile de producţie, ducţie a anului 1960. Asemenea
dustrie cu 60— 65 la sulă să se ob­ măsuri, precum şi întrecerea so­ a constiluit una din căile de pu­ exemple se mai pot da multe. Tre­
ţină peste 70 la sută din sporul cialistă organizată între brigăzi r i nere în valoare a rezervelor inter­ buie subliniat însă faptul că mun­
producţiei industriale. Pentru a-şi individual, avînd Ia bază obiective ne ale producţiei. Conducerea în­ citorii, inginerii şi tehnicienii fa­
aduce contribuţia la realizarea concrete, au fost factorii de bază treprinderii, împreună cu comite­ bricii nu s-au rezumat numai la
acestui obiectiv important al pla­ care au contribuit la creşterea tul sindicatului, sub îndrumarea aceste măsuri. Acţiunea de desco­
nului de şase ani, colectivul fa­ productivităţii muncii, îmbunătăţi­ comitetului de parlid, s-a ocupat perire şi valorificare a rezervelor
bricii „Simion Bărnuţiu“ din Sebeş rea calităţii produselor şi realiza­ cu multă grijă şi răspundere de interne ale producţiei a căpătat un
munceşte cu multă sîrguinţă, jar rea de economii. Ca urmare, în înfăptuirea acestor măsuri. Aşa se caracter larg şi permanent. In
conducerea fabricii, îndrumată de primul trimestru al acestui an, pro­ face că din cele 155 de măsuri aceaslă direcţie, o contribuţie va­
către organizaţia de partid, a luat ductivitatea muncii a fost sporită tehnico-organizalorice prevăzute în loroasă îşi aduc colectivele de
măsuri corespunzătoare pentru cu 1,64 la sulă iată de prevederile planul pe acest an, 50 au şi fost descoperire a rezervelor interne
mai buna organizare a muncii şi planului de producţie. înfăptuite. care au fost organizate atît la ni­
pentru valorificarea mai deplină a velul fabricii, cit şi Ia nivelul sec­
Colectivul fabricii depune efor­ Astfel, în vederea creşterii pro­ ţiilor.
rezervelor interne ale producţiei. turi susţinute şi in continuare pen­ ducţiei de mangan, era necesar să
tru ca productivitatea muncii pla­ se găsească o metodă care fiind Vaiorificînd mai bine rezervele
Ţinînd seama de propunerile vă­ nificată să fie realizată şi depă­ aplicată în practică să permită ob­ interne, alături de alte măsuri, co­
loroase făcute de muncitori şi că­ şită, să sporească pe această cale ţinerea linei cantităţi cit mai mari lectivul fabricii noastre a reuşii
drele tehnico-inginereşti, conduce­ producţia şi să traducă astfel în de mangan din aceeaşi cantitate de să îndeplinească lună de lună sar­
viaţă sarcinile ce-i revin. materie primă. După mai mulle cinile de plan, să producă în plus
rea fabricii a treait la organizarea încercări şi experienţe, soluţia a însemnate cantităţi de produse şi
FILARET CHIRUŢĂ fost găsită. Acum se fac două să realizeze economii şi beneficii
producţiei în flux continuu şi a reacţii pe aceeaşi cantitate de ma­ însemnate. Succesele obţinute se
corespondent terie primă. Aceasta a făcut ca in datoresc întrecerii însufleţite, stră­
introdus forme superioare de mun- numai trei luni să se economi­ daniei şi efortului întregului colec­
sească 10 tone de materie primă. tiv. pentru îndeplinirea sarcinilor
Valorificînd mai bine rezervele inferne ale producfieî planului do producţie şl a angaja­
De asemenea, fără să fie nevoie mentelor luate în întrecerea so­
Muncitorii, inginerii ¦şi tehnicie- ce. Un mare accent s-a pus şi se cialistă.
nli fabricii chimice din Orăşlie de alle utilaje noi, ci numai prin-
depun eforturi susţinute pentru în­ pune în permanenţă pe valoriiica- IOAN BEŞTELEIE
făptuirea sarcinilor trasate de Con­ rea rezervelor interne în aşa fel ir-o modificare a matriţelor la ma­
gresul al IlI-lea al partidului pri­ incit, folosind aceleaşi capacităţi corespondent
vind dezvoltarea industriei chimi- de producţie, să putem realiza o şinile de Injecţie de la secţia de
productivitate mai înaltă a muncii,